Ioan Cărmăzan reia proiectul „Maria Tănase”. Angela Gheorghiu, vizată pentru rolul principal

Ideea documentarului despre Maria Tănase i-a aparținut regizorului Sergiu Nicolaescu, Ioan Cărmăzan precizând, în ianuarie 2013, că „există un producător și un scenariu, însă proiectul nu a fost demarat”. Astfel, Ioan Cărmăzan a preluat proiectul, în prezent, el încercând să atragă fondurile necesare pentru realizarea lui, sumă care se ridică la 2,5 milioane de euro.

„Era o discuție la un moment dat, deocamdată nu suntem încă hotărâți. Era o discuție acum șase luni, am reluat proiectul din nou, așteptăm să adunăm bani și să vedem dacă îl putem face. Da, era o discuție cu Angela Gheorghiu”, a declarat regizorul Ioan Cărmăzan, miercuri, pentru MEDIAFAX. El a precizat că a primit un sms de la soprană, în urmă cu o lună, în care aceasta îi spunea să nu o „uite”.

Pe de altă parte, Cărmăzan a spus că, în momentul de față, „nu poate decide” cine ar putea să interpreze rolul Mariei Tănase. „În capul meu este și Angela Gheorghiu la o anumită vârstă, și Jojo, și Alexandra Coman. Toate acestea se vor decide în momentul în care ne apropiem de film, pentru că pregătirea unui film durează între trei și cinci luni”, a mai spus acesta.

El a precizat că una dintre primele opțiuni pentru rolul Mariei Tănase a fost Angela Gheorghiu, adăugând că soprana are „un program infernal în următorii patru ani”.

Ioan Cărmăzan a precizat că bugetul acestui proiect se ridică la suma de 2,5 milioane de euro, dar că există mai multe discuții privind sursele de finanțare. „Am făcut o adresă la Comisia Europeană prin intermediul domnului Constantin Duțu (ambasador onorific al Comisiei de Cultură a Uniunii Europene, n.r.). (…) a fost o discuție în Parlamentul European, a fost bine primit (proiectul, n.r.), așteptăm să vedem răspunsul după care vedem cum mai adunăm fonduri”, a declarat Cărmăzan.

Pe de altă parte, el a precizat că există „o aprobare la Ministerul Culturii”, din perioada în care portofoliul instituției era deținut de Daniel Barbu, „dar care nu a fost reînnoită”. „La un moment dat, am vorbit cu dânsul (Daniel Barbu, n.r.) și a aprobat niște bani, dar erau foarte puțini, deocamdată așteptăm, o să reluăm discuțiile”, a continuat regizorul. Cărmăzan a subliniat că va discuta și cu reprezentanții Centrului Național al Cinematografiei (CNC) pentru o posibilă finanțare.

Întrebat dacă filmările ar putea începe anul acesta, Cărmăzan a precizat că această peliculă „nu are timp, nu are vârstă” și o va realiza atunci „când condițiile vor fi coapte toate, la un loc”. „În intenția mea am reluat proiectul de vreo două luni și am început să mă ocup de el. Asta, vă mărturisesc sincer, la inițiativa domnului Constantin Duțu, care a venit de la Bruxelles și mi-a propus să începem. El se ocupă de problema cu Comisia Europeană”, a spus regizorul.

Pe de altă parte, soprana Angela Gheorghiu a declarat, în urma unei solicitări MEDIAFAX, că nu l-a contactat nici pe Ioan Cărmăzan și nici alte persoane din acest proiect pentru a le solicita rolul Mariei Tănase, dar a primit „mai multe invitații” pentru a se implica în pelicula biografică.

„Am primit acum doi ani, din partea domnului Ioan Cărmăzan, mai multe invitații de a mă implica în pelicula biografică «Maria Tănase», prea romanțată și cu prea multe elemente de ficțiune după părerea mea. Domnul Cărmăzan m-a rugat să conving și alți actori sau politicieni români să se implice în acest proiect. Am răspuns, de fiecare dată, că pot să decid dacă iau sau nu parte la un proiect în măsura în care mi se prezintă detalii concrete și un calendar clar – or, aici, nu a fost cazul”, a declarat soprana.

De asemenea, Angela Gheorghiu a precizat că o respectă și o admiră pe Maria Tănase, dar nu și-a dorit niciodată să o interpreteze într-un film.

„O respect și o admir pe Maria Tănase pentru arta ei, dar nu mi-am dorit niciodată să o interpretez într-un film și nici nu am cerut asta cuiva vreodată. De altfel, acum doi ani, când au avut loc singurele discuții legate de subiect, nu am realizat niciun fel de probă pentru film, nefiind încă de acord cu scenariul și neștiind dacă aș avea sau nu timp în viitor”, a declarat soprana pentru MEDIAFAX, precizând că programul său este planificat întotdeauna pe câțiva ani în avans, aceasta fiind o rigoare impusă de angajamentele internaționale pe care le-a avut permanent de la începutul carierei.

Angela Gheorghiu a mai spus că le dorește succes celor care vor să realizeze filme despre artiștii români, însă vrea ca „actele artistice să se săvârșească cu profesionalism”, fără a se folosi, fără vreun temei, numele său.

„Dacă artiștii români își doresc să realizeze filme despre alți artiști români, e un lucru minunat și le doresc un real succes în țară și în lumea întreagă – lista celor interesanți și cu talente ieșite din comun este foarte lungă. Totuși, rog cu insistență ca actele artistice să se săvârșească cu profesionalism, fără a se folosi vreodată, fără vreun temei, numele Angela Gheorghiu”, a mai spus soprana pentru MEDIAFAX.

Regizorul Ioan Cărmăzan, născut în 1948, este doctor în cinematografie și media, iar, din februarie 2013, este președinte al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România (UARF). Este conferențiar la Facultatea de Teatru și Televiziune de la Universitatea „Babeș – Bolyai”, Cluj-Napoca, și profesor asociat în cadrul Facultății de Arte Plastice, Universitatea de Vest din Timișoara.

Ioan Cărmăzan a debutat în 1982 cu filmul „Țapinarii”, pentru care a scris și scenariul, urmat imediat de „Lișca” (1983). Înainte de Revoluție, a mai regizat „Sania albastră” (1987), iar, ulterior, „Casa din vis” (1991), selecționat în secțiunea paralelă Quinzaine des Realisateurs de la Cannes, „Lotus” și „Raport despre starea națiunii”, ambele lansate în 2004. De asemenea, Cărmăzan a realizat „Oul de cuc” (2010), „O secundă de viață” (2009), „Cu inima îndoită” (2006), „Dragoste de mamă” (2006) și „Margo” (2006).

Maria Tănase, născută la București, pe 25 septembrie 1913, și-a făcut debutul artistic pe scena teatrului de revistă Cărăbuș, condus de celebrul actor Constantin Tănase, în 1934. Aici a cântat, mai întâi într-un grup vocal, piese scrise de Nicolae Kirițescu, pe muzica compusă de Gherase Dendrino, Petre Andreescu și Elly Roman. A fost remarcată apoi de folcloristul Harry Brauner. Acesta a prezentat-o marelui muzicolog Constantin Brăiloiu, întemeietorul Arhivei Internaționale de Folclor de la Geneva. El este cel care a sfătuit-o să-și formeze repertoriul muzical pornind direct de la izvoare. Dramaturgul Tudor Mușatescu a îndrumat-o să înregistreze cântece din repertoriul propriu, în special din zona Olteniei, de unde era originar tatăl său. Cariera sa propriu-zisă a început în anul 1938, când a prezentat un program de piese folclorice într-o emisiune radiofonică.

Marele istoric Nicolae Iorga a invitat-o să cânte la închiderea cursurilor de vară de la Vălenii de Munte, în septembrie 1938. Acesta a numit-o „pasărea măiastră”. În urma unei audiențe la Hanul Ancuței, din al cărei juriu făceau parte nume celebre precum Constantin Brăiloiu, Mihail Jora, arhitectul George Cantacuzino, Maria Tănase, acompaniată de maestrul Grigoraș Dinicu, a fost aleasă în unanimitate să reprezinte cântecul popular românesc pe continentul american, la Expoziția Internațională de la New York (1939). Astfel, a cântat în fața președintelui american H. Hoover, a lui André Gide, Yehudi Menuhin, Constantin Brâncuși și George Enescu.

În octombrie 1940, cu ocazia unui turneu în Turcia, a fost desemnată cetățean de onoare al acestei țări. În perioada războiului, alături de nume celebre ca George Vraca, dirijorul Ionel Perlea, a participat la spectacole pentru răniți, în spitale. În decembrie 1943, cu ocazia sărbătorilor de Crăciun, a fost invitată să cânte în fața suveranilor Mihai I și Regina mamă, Elena, a mareșalului Ion Antonescu și a membrilor Guvernului român.

Între 1953 și 1961 a înregistrat nu mai puțin de 24 de albume, din care patru în limba franceză.

A încetat din viață la București, pe 22 iunie 1963, la numai 50 de ani, fiind condusă pe ultimul drum de mii de oameni.