Prima pagină » Cultură » Iubirea pătimașă dintre Maria Tănase și Constantin Brâncuși, o legendă. Cu cine a avut artista o adevărată poveste de dragoste

Iubirea pătimașă dintre Maria Tănase și Constantin Brâncuși, o legendă. Cu cine a avut artista o adevărată poveste de dragoste

Iubirea pătimașă dintre Maria Tănase și Constantin Brâncuși, o legendă. Cu cine a avut artista o adevărată poveste de dragoste
Maria Tănase a iubit cu patimă, așa cum și cânta de fiecare dată când urca pe scenă. Foto: Muzeul Olteniei

Din unele povești despre Maria Tănase se știa că s-ar fi iubit cu Constantin Brâncuși, însă adevărata iubire pătimașă a cântăreței nu a fost sculptorul român, ci jurnalistul-spion francez Maurice Nègre.

Maria Tănase, supranumită „Păsărea Măiastră” a cântecului românesc, a rămas în mentalul colectiv și istoria țării nu doar datorită vocii sale inegalabile, ci și a vieții tumultuoase pe care a avut-o inclusiv în plan sentimental.

Născută în Mahalaua Cărămidarilor (astăzi cartierul Tineretului) cu doar câțiva ani înainte de Primul Război Mondial – 25 septembrie 1913, Maria Tănase avea să își schimbe destinul datorită vocii sale inconfundabile ce domnea peste restaurantele din București și încălzea inimi de-a lungul și de-a latul țării.

 Mahalaua Cărămidarilor, locul în care s-a născut Maria Tănase. Foto: Franz Duschek

Mahalaua Cărămidarilor, locul în care s-a născut Maria Tănase. Foto: Franz Duschek

„Cine iubește și lasă”

„Cine iubește și lasă/ Dumnezeu să-i dea pedeapsă” cânta Maria Tănase cu patimă în cârciumile bucureștene în care oamenii lăcrimau ascultând-o. De la târgoveți, la miniștri, muzicieni și scriitori, toți lăsau discuțiile de-o parte și trăiau cântecele artistei, se lăsau purtați prin valuri de emoții de cea care le cânta cu inima, sufletul și toată ființa.

Și de iubit, Maria a iubit cu fiecare fibră din corp până la sacrificiu, fiind la un pas să plătească un preț inimaginabil – propria-i libertate. Iubirea pătimașă cu jurnalistul-spion Maurice Nègre, cea care a fost la un pas să îi curme libertatea, i-a marcat definitiv viața Mariei Tănase, supranumită „Edith Piaf a României”. Relația de amor dintre cei doi, deși una scurtă, a fost marcată de sentimente puternice, pasiune și mult spirit de sacrificiu.

Iubirea pătimașă cu francezul Maurice Nègre

Povestea de dragoste dintre Maria Tănase și jurnalistul francez Maurice Nègre a început în 1938, când artista avea doar 25 de ani și deja devenise o prezență cunoscută în restaurantele in București.

L-am cunoscut pe Maurice Nègre în anul 1938 (luna nu-mi amintesc), pe când cântam încă la Restaurantul Neptun din Piața Buzești 2. Am continuat încă de a doua zi să-l văd și ori de câte ori, adică orice zi de atunci încoace în care s-a întâmplat să ne găsim amândoi în România, nu-mi amintesc să nu ne fi văzut”, declara Maria Tănase pe 1 iulie 1941 autorităților care o chestionau în legătură cu relația dintre ei doi, potrivit volumului „Maria Tănase. Artista, omul, legenda”, semnat de Stejărel Olaru.

Declarațiile artistei veneau în contextul în care mult iubitul ei Maurice fusese arestat de autorități.

Maria Tănase și Maurice Negre (centru). Foto: Muzeul Olteniei

Maria Tănase și Maurice Negre (centru). Foto: Muzeul Olteniei

Însă, cu trei ani înainte de acest moment, destinul Mariei Tănase avea să se schimbe definitiv. În iarna lui 1938, jurnalistul francez Maurice Nègre o ascultă pentru prima dată pe Maria Tănase cântând la Restaurantul Neptun, fiind captivat de vocea ei inegalabilă și privirea pătrunzătoare.

„Nu-și imaginase, atunci când se strecurase cu greu prin mulțime pentru a pătrunde în restaurant, că el și necunoscuta de pe scenă vor trăi un adevărat coup de foudre, iar povestea lor de dragoste va dura mai bine de trei ani și jumătate, până în vara anului 1942”, mai arată sursa citată.

Jurnalistul-spion, sub ochii Siguranței și ai Serviciului Special de Informații

Încă de la sosirea în țară, pe 27 ianuarie 1938, Maurice Nègre a intrat sub supravegherea autorităților române, alături de cercul său de cunoștințe din presa vremii, dar nu numai. Treptat, s-a dovedit că Maurice era spion francez, ulterior, odată cu invadarea Franței de către Germania în mai 1940, devenind agent al Serviciului de Operațiuni Executive (SOE) al Marii Britanii.

În fapt, Maurice Nègre devine coordonatorul unei rețele secrete de spionaj numită „Franța Liberă”, ce era alcătuită din agenți francezi, români și greci. Trădat de franțuzoaica Henriette Sumpt, care făcea parte din această rețea, jurnalistul este arestat pe 23 iunie 1941.

Maria Tănase în 1942. Foto: Willy Pragher via Wikipedia

Maria Tănase în 1942. Foto: Willy Pragher via Wikipedia

Maria Tănase, sub lupa serviciilor secrete

În acest context, și Maria Tănase este somată să dea declarații. Astfel aflăm că Maria Tănase îl ajutase de nenumărate ori cu diverse sume de bani, sprijinul financiar continuând și după arestarea lui. Iiubirea pătimașă dintre cei doi mergea până la sacrificiu.

Pe Maurice Nègre l-am ajutat cu bani de atunci întruna. Nu mai avea bani și am făcut-o fiindcă niciodată n-a precupețit, când a avut la rândul lui, când aveam eu nevoie. (…) Nu știu să fi avut vreodată de la acea epocă în afară de banii ce-i dam eu și din când în când o mie de lei, trei sau, în sfârșit, niciodată să zicem o sumă mai mare de circa 4-5 mii și aceasta foarte rar”, mai susținuse artista în declarația făcută în fața autorităților.

Dincolo de gratii

Condamnarea lui Maurice Nègre a venit la scurt timp după momentul declarației făcute de artistă, el fiind încarcerat la Penitenciarul-spital Văcărești, unde a beneficiat de anumite avantaje, printre care și libertatea de a se plimba. Toate acestea se datoraseră nu neapărat Mariei Tănase, ci relațiilor pe care le avea în guvernul de la acea vreme.

În plus, și deținuții, și gardienii știau că este iubitul celei mai îndrăgite artiste din România, fapt care conta la fel de mult – mai puțin în opinia condamnaților legionari, care nu o simpatizau –, iar Maria Tănase nu l-a uitat și a făcut tot ce i-a stat în puteri pentru a-i îndulci viața după gratii”, se mai arată în volumul „Maria Tănase. Artista, omul, legenda”.

Jertfe în numele iubirii pătimașe

Ne putem doar imagina cum putea iubi o femeie care, atunci când urca pe scenă, reușea să atragă toate privirile și energia din încăpere asupra ei, cântând cu toată ființa și toată inima, cu toate sentimentele care o încercaseră de-a lungul vieții. Condamnarea iubitului ei drag a venit ca un pumnal ce îi sfâșia inima.

Deznădăjduită, Maria Tănase „avea crize de conștiință că nu putea să-i ducă pachet cu rufăraie și alimente”, notează Petre Pandrea, avocatul marii dive a cântecului românesc timp de șase ani, în volumul „Memoriile mandarinului valah. Jurnal 1954 – 1956”.

Maria Tănase l-a iubit până la sacrificiu pe Maurice Nègre

Maria Tănase l-a iubit până la sacrificiu pe Maurice Nègre

În cele din urmă, avocatul reușește să o liniștească pe artistă și să medieze o întâlnire între cei doi îndrăgostiți la începutul lui 1942, deși părea inimaginabil ca o româncă să îl viziteze pe un spion străin condamnat la ani grei de închisoare.

Întâlnirea de după gratii – „conținut dramatic, formă clasică”

„Am făcut petiție la Ministerul de Justiție, Direcția Generală a Penitenciarelor, unde figura colonelul Alexandru Petrescu. (…) A găsit o soluție elegantă: cântăreața valahă va lua contact cu amantul ei, spion francez, îi va înmâna rufe și mâncare în prezența avocatului și a delegatului său, înalt funcționar, care cunoștea perfect limba franceză, ca să nu se facă schimburi de informații cu caracter de spionaj. Funcționarul va prezida întrevederea. Avocatul va asista pe divă”, mai menționează sursa citată.

Astfel a avut loc întâlnirea dintre Maria Tănase și dragul ei Maurice Nègre, pe care îl ajutase de atât de multe ori. Chiar și în astfel de condiții, emoțiile celor doi îndrăgostiți nu au putut fi îngrădite.

Întrevederea celor doi amanți, emoționantă, reținută și omenească, plină de duioșie. Între gratiile de la Văcărești, s-a jucat o piesă pe placul meu: conținut dramatic, formă clasică. Eram spectator și autor”, mai notează Petre Pandrea.

Chiar dacă durase doar 20 de minute, întâlnirea reușise să mai domolească dorul dintre cei doi, dar și să atragă și mai mult ochii Securității asupra activității Mariei Tănase.

Ultimele nopți de dragoste

La scurt timp după acest moment, în luna aprilie a aceluiași an, cei doi îndrăgostiți aveau să se vadă din nou, „dar nu printre gratiile închisorii Văcărești, ci în libertate, la București, spre surpriza amândurora, dar și a bucureștenilor curioși să afle cum se termină povestea lor atât de complicată”, menționează Stejărel Olaru în volumul „Maria Tănase. Artistul, omul, legenda”.

Se pare că Ion Antonescu și regele Mihai i-au acordat iertarea spionului, probabil în urma eforturilor și insistențelor făcute de reprezentanții Franței în capitala românească.

Maria Tănase a trăit doar 50 de ani. Foto: Muzeul Olteniei

Maria Tănase a trăit doar 50 de ani. Foto: Muzeul Olteniei

Relația dintre cei doi ar mai fi continuat o vreme, până la plecarea lui Maurice din România, pe 29 iunie 1942, însă într-o formă mai discretă, ferită de ochii lumii, dar totuși sesizată de informatorii vremii, care notaseră că „legăturile cu Maria Tănase au fost reluate”.

Întâiele scrisori îmbibate cu lacrimi

Odată cu plecarea din țară, se pare că Maurice nu i-ar mai fi răspuns la scrisori Mariei Tănase, poate că iubirea dintre cei doi se consumase sau îi costase prea mult pe amândoi. Totuși, jurnalistul-spion mai încearcă să afle informați despre destinul artistei care nu o dată își vânduse din lucruri pentru a-l ajuta în timp ce se afla în închisoare și îl întreținuse într-o oarecare măsură și înainte de acest episod.

În volumul „Maria Tănase. Artista, omul, legenda”, Stejărel Olaru menționează faptul că, în 1953, Maurice Nègre i-a cerut unui coleg jurnalist care urma să viziteze România să se intereseze despre artista pe care o iubise. Întâlnirea intre jurnalistul Pierre Frederix și Maria Tănase s-a petrecut la Athénée Palace, în prezența unui informator al Securității.

(…) Maria, veselă, i-a povestit despre dragostea pe care i-a purtat-o, «despre faptul că-l scăpase de la moarte», regretând totodată că fostul iubit nu i-a răspuns la scrisorile ei vibrante, mai mult îmbibate cu lacrimi, după ce s-a întors din Franța”, mai menționează Stejărel Olaru.

„N-a iubit niciodată ca până la Maurice Nègre”

Cei doi aveau să nu se mai întâlnească niciodată, dar povestea lor de dragoste rămâne în memoria apropiaților artistei inclusiv după moartea ei.

„Povestea lor de dragoste, întreruptă brutal, s-a transformat într-o lungă suferință, pe care artista a tăgăduit-o și ascuns-o sub masca revoltei. Fără îndoială, inima ei nu s-a mai vindecat vreodată pentru că, așa cum își amintea la sfârșitul anilor 1980 actrița Aurora Șotropa, o veche prietenă, Maria Tănase «n-a iubit niciodată ca până la Maurice Nègre și niciodată de atuncea»”, se mai menționează în volumul semnat de Stejărel Olaru.

Povestea de dragoste dintre Maria Tănase și Constatin Brâncuși ar fi doar un mit. Foto: Edward Steichen

Povestea de dragoste dintre Maria Tănase și Constantin Brâncuși ar fi doar un mit. Foto: Edward Steichen

Maria Tănase și-a trăit viața plină de foc și patimă prin muzică, dar și prin dragoste. A iubit așa cum poate iubi o femeie care trăiește la intensitate maximă fiecare moment, iar toți bărbații care îi marcaseră sufletul nu aveau să o uite niciodată.

Legenda unei iubiri: Constantin Brâncuși

Deși se crede a trăit o intensă, dar scurtă poveste de dragoste cu sculptorul Constantin Brâncuși, se pare că aceasta nu se confirmă. Legenda acestei iubiri pornește de la scriitorul și avocatul Petre Pandrea.

Brâncuşi a cunoscut-o intim pe Maria Tănase. S-au întâlnit pe linia folclorului muzical, a inteligenţei şi a mondenităţi. S-au văzut prima dată la Paris. Era fatal ca să se întâlnească la o expoziţie din 1938, pe care o serveau sub diriguirea lui Dimitrie Gusti, să se împrietenească fulgerător, să se iubească, să se despartă cu invective din partea neichii Costache”, scria avocatul în volumul „Brâncuși – Amintiri și exegeze”.

În fapt, Maria Tănase nu a făcut parte din grupul de muzicieni angajați de statul român să cânte la restaurantul românesc de la Pavilionul României al Expoziției Universale de la Paris din 1937, explică Stejărel Olaru în volumul menționat, informația că l-ar fi întâlnit atunci pe Brâncuși fiind deci una greșită.

Adevărata poveste dintre Maria Tănase și Constantin Brâncuși

Și istoricul de artă Doina Lemny, autoare a volumului „Brâncuşi, la chose vraie/Brâncuşi, în căutarea lucrului adevărat”, a dezmințit legenda țesută în jurul unei povești de dragoste dintre marele sculptor și Maria Tănase.

Legendele sunt frumoase, dar uneori sunt dăunătoare. Brâncuşi a cunoscut-o o singură dată pe Maria Tănase, în 1939, şi este un document la Biblioteca Academiei Române în care el este fotografiat alături de Maria Tănase. Maria Tănase a fost în 1939 la Expoziţia Universală, la pavilionul României, unde s-a dus şi ea cum ne ducem şi noi la Pavilionul României şi s-au fotografiat”, spunea istoricul în luna februarie a acestui an, cu ocazia conferinței „Brâncuşi: incursiune în opera şi viaţa artistului”, susținută la centrul Brâncuși din Craiova.

Specialistul a și explicat cum a luat naștere această legendă și a fost propagată decenii la rând.

Ei, de aici a pornit o întreagă poveste, tot de la un oltean, de la Petre Pandrea, care a interpretat şi a scris despre dragostea Mariei Tănase cu Brâncuşi de parcă ar fi fost în cameră. Nu a fost nimic. Eu m-am sfătuit foarte mult cu doi istorici care au publicat biografia Mariei Tănase şi mi-au confirmat că nu a fost nimic. Ei s-au întâlnit o singură dată. Petre Pandrea spune că s-au iubit în atelier la Brâncuşi, în 1937, la Expoziţia Universală de la Paris. Or, Maria Tănase nu a fost în 1937 la Paris. Deci legenda s-a legat din nişte poveşti spuse aşa… Sigur că ne place să spunem că două staruri s-au iubit”, a mai explicat Doina Lemny.

Adevărata iubire pătimașă trăită de Maria Tănase a fost cu Maurice Nègre și a durat trei ani și jumătate, dăinuind în inima ei până la moarte artistei, survenită pe 22 iunie 1963.


CITEȘTE ȘI:

Emaa, artista care a cântat în deschiderea trupei Coldplay, lămurește episodul Babasha: „Oamenii își exprimă frustrările acolo unde este mai ușor”

Cine sunt primele FEMEI care au fost alese PRIMAR, în România anilor ’30, și ce realizări au avut. „Amenințări cu «mămăligă rece de-a pururi»”

Cum și-au dobândit româncele dreptul de a VOTA și a CANDIDA la alegerile locale. „Să ne ducă pe noi de nas o muiere! Facem contistație!”

Citește și