Lecturi de weekend: O istorie a vieții pe Pământ prin muzică, povești de spionaj și un roman SF fascinant

Pentru zile petrecute în tihnă, pentru dimineți târzii de toamnă și întrebări care par că nu au răspuns, îți propunem aceste lecturi de weekend care te vor plimba prin lumi fascinante, de la trecutul plin de mistere, la viitorul imprevizibil. Regăsește drumul spre tine cu romane care te vor prinde încă de la primele pagini.

„Omul muzical. O istorie a vieții pe Pământ”, Michael Spitzer, Editura Nemira

O istorie fascinantă care explorează relația complexă dintre muzică și specia umană. În urmă cu 165 de milioane de ani s-a născut ritmul. Acum 66 de milioane de ani a apărut prima melodie. Acum 40 de mii de ani Homo sapiens a creat primul instrument muzical.

Astăzi, muzica ne umple viețile. Modul în care am creat-o, interpretat-o și ascultat-o în decursul istoriei ne-a definit ca specie și ne-a ajutat să înțelegem cine suntem. Totuși, ea este o parte neglijată a poveștii originii noastre, de aceea Omul muzical ne poartă într-o călătorie palpitantă care explorează legătura foarte strânsă dintre oameni și muzică.

Recurgând la informații din numeroase discipline, muzicologul de renume internațional Michael Spitzer construiește o istorie universală a muzicii, analizând rolul acesteia în viața noastră de zi cu zi, în istoria lumii, precum și de-a lungul evoluției, de la insecte la maimuțe, de la oameni la inteligența artificială.

Volumul de față demonstrează convingător că muzica este una dintre creațiile cele mai importante ale omului.

„O poveste care va urma”, Sylvain Neuvel, Editura RAO

În „O poveste care va urma” – primul volum al trilogiei „Către stele” –, narațiunea este construită în jurul reprezentantelor unei rase extraterestre, care își spun Kibsu. De-a lungul mileniilor ele străbat lumea, și astfel le vom regăsi în zona populată de sciți a fluviului Volga, în Orientul Apropiat, în Rusia Kieveană, iar mai apoi în Germania nazistă, în Uniunea Sovietică și în Statele Unite ale Americii. Generație după generație, ele sunt urmărite de niște bărbați extratereștri, Rādi Kibsi, și astfel existența lor se transformă într-o luptă pentru supraviețuire și pentru a păstra cunoașterea. Firul narativ principal al romanului este construit în jurul personajului Mia. Aceasta se află în 1945 în Germania nazistă, unde are misiunea de a-l extrage din rândul naziștilor pe savantul Wernher von Braun și de a-l aduce în tabăra americană pentru a participa la dezvoltarea programului spațial al acestora. Ulterior o regăsim în U.R.S.S. și în S.U.A cu scopul de a-i ajuta pe oameni in călătoria lor către stele.

„Pistolul cu otravă”, Serhii Plokhy, Editura Trei

O poveste captivantă pe lista de lecturi de weekend, din care nu lipsesc coletele capcană cu dispozitiv exploziv, acțiuni de acoperire pregătite cu minuțiozitate, agenți dubli și trădări, cartea oferă o incursiune inedită în lumea tenebroasă a spionajului din perioada Războiului Rece.

În toamna anului 1961, asasinul KGB Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mărturia lui Stașinski, care revela implicarea liderilor de la Kremlin în asasinatele politice executate în străinătate, a zguduit lumea politicii internaționale. Povestea avea să inspire filme, piese de teatru și cărți, inclusiv ultimul roman cu James Bond semnat de Ian Fleming, Omul cu pistolul de aur.

Autorul volumelor Cernobîl și Porțile Europei, Serhii Plokhy, încearcă să lămurescă în această nouă carte – Pistolul cu otravă – ce este adevăr și ce este ficțiune sau minciună în cazul Bogdan Stașinski. Orice subiect care are legătură cu istoria serviciilor de informații este unul dificil, nu numai pentru că rămân multe secrete nedezvăluite, ci și pentru că există multe povești de acoperire și eforturi deliberate de a induce în eroare, care persistă timp de decenii, și așa părea să demonstreze și cazul lui Stașinski. Pentru a-și găsi calea prin labirintul istoriei spionajului din Războiul Rece, Plokhy și-a desenat o hartă pe baza mărturiilor lui Stașinski și a mers el însuși pe rutele descrise. El a încercat astfel să răspundă mai multor întrebări: Era posibil ca un agent KGB să ducă la capăt singur nu unul, ci două asasinate? Ce s-a întâmplat cu Stașinski după proces? De ce a primit doar opt ani pentru comiterea a două omoruri și de ce a fost eliberat cu doi ani mai devreme? Unde s-a dus după eliberare? Dacă mărturia sa era parte dintr-o înțelegere prealabilă cu instanța, în ce măsură era adevărată?

Foto: Shutterstock

CITEȘTE ȘI: Primul volum semnat de Annie Ernaux, laureata Nobelului pentru literatură din acest an, a fost tradus în limba română

Premiul Goncourt 2022 a fost câștigat de către scriitoarea Brigitte Giraud pentru romanul ”Vivre vite”

Goncourt 2022: romanele scrise de Giuliano da Empoli, Brigitte Giraud, Cloe Korman şi Makenzy Orcel sunt cele patru finaliste