Marii dispăruți ai anului 2020: Artiști, actori, scriitori și mari personalități ne-au spus ”Adio!”

Artiștii ne primenesc sufletele, asa spunea marele critic de teatru I.D. Sîrbu. Anul 2020 a fost un an al morții în care mulți dintre ei, actori, cântăreți, scriitori, dar și personalități ale Bisericii Ortodoxe, nu au mai izbutit să-și îndeplineaască adevărata menire. Astăzi, în ultima zi a anului 2020, avem 15.596 decese în rândul pacienților cu COVID-19, iar în spatele cifrelor se află bunicii, părinții, frații și surorile noastre.

Marile personalități care ne-au spus Adio în 2020

În ciuda dezrădăcinării de public, artistii au incercat în mediul online să ne mangâie și aline sufletele în momentele cele mai tulbure. Mari nume ale scenei românești, ale filmului, teatrului, s-au intrecut în a menține vie legatură cu publicul : Draga Olteanu Matei, Vladimir Găitan, Ștefan Sileanu sunt câteva nume care ne-au părasit în 2020 si au lăsat un gol imens în urma lor.

Ștefan Sileanu ( 15 noiembrie 1939 – 28 martie 2020)

”Stalinskaya pentru cei puternici” s-a auzit vreme de ani de zile la televizor. Însă puțini au știut că această voce aparține marelui actor de teatru și film Ștefan Sileanu. Pensionat de la Teatrul Nottara, retras în Deltă să să picteze, Stefan Sileanu a preferat exilul. Ne-a lăst tn urmă numeroase personaje care ne bucură sufletul chiar dacă vorbim de film, și mai ales teatru.

FINANCIAR JetSpy: Avioanele private ale lui Elon Musk au efectuat 355 de zboruri în 2024. Care a fost cel mai lung zbor

23:59

SPORT David Popovici, provocare pentru înotătorul care a câştigat patru medalii de aur la JO Paris 2024

23:16

Din 1976, numele său a fost legat de Teatrul Nottara, unde s-a aflat, de-a lungul timpului, pe afisele unor spectacole importante: ,,Jocul vieţii şi al morţii în deşertul de cenuşă” de Horia Lovinescu, ,,Zodia turnătorului” de Jean-Claude Carriere, ,,Război şi pace”, după Lev Tolstoi sau ,,Pădurea” de Alexander Ostrovski. În memoria cinefililor, rămâne cu rolul titular din filmul istoric ,,Vlad Ţepeş”, în regia lui Doru Năstase.

Draga Olteanu Matei (24 octombrie 1933-18 noiembrie 2020)

Draga Olteanu Matei, marea actriță a teatrului și a filmului românesc, s-a stins din viață pe 18 noiembrie la vârstă de 87 de ani. A jucat în 90 de filme, în peste 50 piese de teatru și 100 roluri de televiziune.

De-a lungul carierei sale a jucat în diferite piese de teatru: „Coana Chirița” după Alecsandri, pentru care a scris și un scenariu de film în două serii (Coana Chirița – 1986 și Chirița la Iași 1987), „Gaițele” de Kiritescu (1977), „Căruța cu paie” de Mircea Ștefanescu, „Hagi Tudose” de Barbu Ștefănescu Delavrancea, „Domnișoara Nastasia” de G.M. Zamfirescu, „Pisica în noaptea de Anul Nou” de D.R. Popescu, „Autorul e în sală” de Ion Baiesu etc.

ÎPS Pimen, răpus de COVID-19: 25 august 1929-20 mai 2020

Arhiepiscopul Pimen al Sucevei și Rădăuților a murit în noaptea de 20 mai, la Institutul „Matei Balș” din Capitală, în urma unui al doilea atac de cord. ÎPS Pimen a fost adus de la Suceava la București cu un elicopter SMURD, în data de 20 aprilie. Era în stare gravă, infectat cu noul coronavirus.

ÎPS Pimen a acordat în luna noiembrie, a anului trecut, un interviu pentru publicația Monitorul de Suceava, în care a vorbit despre testament și despre cum își dorește să fie înmormântat. ÎnaltPreasfinția Sa a vorbit și despre Bucovina și locurile încărcate de frumusețe și istorie, dar și despre oamenii plini de credință și înțelepciune pe care i-a cunoscut în iubita sa Bucovina.

Să fiu înmormântat în Bucovina. Pentru că aici mi-am trăit cei mai frumoși ani din viața mea, frumusețe în cadrul culturii și a credinței. Și am ales loc de înmormântare Sihăstria Putnei, un schit al Mănăstirii Putna. De ce mi-am ales acest lor de înmormântare? Pentru că după ocuparea Bucovinei de către Austria, la un an sau doi, împăratul a dat dispoziție ca în școlile primare din Bucovina să se introducă predarea în limba germană. Și acești sihaștri au făcut scrisoare către împărat, scrisoare de protest. Au spus că dacă se va întâmpla așa se va desființa neamul.

Vladimir Găitan (2 februarie 1947-10 noiembrie 2020)

Actorul Vladimir Găitan a murit la 18 noiembrie, la vârsta de 73 de ani. A avut numeroase roluri în filme sau spectacole de teatru. În 2018, Vladimir Găitan a fost distins cu premiul Gopo pentru întreaga carieră.

Actorul Vladimir Găitan, în vârstă de 73 de ani, a fost una dintre elitele teatrului românesc. În 2002, el a primit „Ordinul Național Serviciul Credincios, în grad de Cavaler”, pentru devotamentul și harul artistic.Actorul a fost chinuit ani de zile de o boală incurabilă.

„Sunt un om care trăit o viaţă plină de compromisuri. Le-am făcut de spaimă, de frică, o viaţă cu foarte multe împliniri în acelaşi timp”, mărturisea marele actor.

Regizorul Mircea Mureșean (11 noiembrie 1928-24 aprilie 2020)

Pe 24 aprilie, murea, la 91 de ani, cunoscutul regizor Mircea Mureșan. Distins la Cannes pentru filmul „Răscoala”, Mureșan a mai regizat câteva pelicule devenite celebre: „Baltagul” sau „Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii”, dar și celebrul serial „Toate pânzele sus”, după romanul lui Radu Tudoran. După 1990, Mureșan a regizat două filme extrem de populare: „A doua cădere a Constantinopolului” și „Sexy Harem Ada-Kaleh”.

Actrița Carmen Galin a murit cu o zi înainte de a împlini 74 de ani (14 martie 1946-13 martie 2020)

Pe 13 martie, a încetat din viaţă actriţa de teatru şi film Carmen Galin, cunoscută pentru rolurile din filme ca „Ilustrate cu flori de câmp” (1975), regizat de Andrei Blaier, „Tănase Scatiu” (1976), de Dan Piţa, şi „Zîmbet de soare” (1987), de Elisabeta Bostan. În 1995, actriţa s-a retras din activitate şi din viaţa publică, dedicându-se unor acţiuni umanitare. În 2016, a primit premiul de excelenţă al Festivalului Internaţional de Film Transilvania.

Vintilă Mihăilescu (23 mai 1951-22 martie 2020)

Antropologul, profesorul şi publicistul Vintilă Mihăilescu a încetat din viaţă pe 22 martie, la vârsta de 68 de ani, după ce în urmă cu doi ani fusese diagnosticat cu leucemie. Ne-a lăsat amintire, vocea, cărțile, școala lui de antropologie.

„Dacă ar fi să numesc obsesia profundă care pare a fi ordonat hoinăreala mea «antropologică», aş spune că ea poate fi rezumată într‑o dublă perplexitate: De ce dracu’ nu se înţeleg oamenii între ei? şi, simultan, Cum Dumnezeu reuşesc totuşi oamenii să se înţeleagă între ei? „Dacă ar fi să numesc obsesia profundă care pare a fi ordonat hoinăreala mea «antropologică», aş spune că ea poate fi rezumată într‑o dublă perplexitate: De ce dracu’ nu se înţeleg oamenii între ei? şi, simultan, Cum Dumnezeu reuşesc totuşi oamenii să se înţeleagă între ei?”, scria antropologul în cartea sa, Fascinația Dferenței”.

Paul Goma (2 octombrie 1935-25 martie 2020)

Scriitorul şi disidentul Paul Goma, în vârstă de 84 de ani, a murit pe 25 martie, la Paris, din cauza Covid-19. Trupul său a fost incinerat şi urna funerară a fost depusă în Columbarium, la cimitirului Pére Lachaise din capital franceză.

De ce să ne mirăm? Nu e oare generaţia celor educaţi, la şcoală în cultul demascării, acasă în cultul „Taci şi zi ca ei”? Nu de la părinţi au aflat că a minţi, a turna, a nu spune ce gândeşti, a face orice pentru a ajunge – toate astea nu sunt păcate, ba chiar virtuţi? Nu de la educatori au aflat că albul e negru şi negrul alb? De ce să ne mirăm? Fiecare ţară are tineretul pe care-l merită. Iar bătrânii să facă bine să rupă sigiliul de la gură şi să le spună adevărul, nu să le recomande tăcerea, duplicitatea, ” înţelepciunea” – adică tot tăcerea

      Paul Goma

Exilat la Paris, după ce i s-a retras cetăţenia română, Paul Goma şi-a publicat majoritatea volumelor, iniţial în franceză sau germană. Astfel, ”Le Tremblement… ”, cu titlul original în română, ”Culoarea curcubeului ’77 – Cutremurul oamenilor”, a fost republicat în iunie 1990, de Editura Humanitas. A continuat cu ”Patimile după Piteşti” (1990), ”Ura noastră cea de toate zilele” (1992), ”Sabina” (1993), ”Roman intim” (1994), ”Scrisuri. 1972-1998” (2000), care cuprinde articole, scrisori, pagini inedite de jurnal, comentarii, dialoguri publicate în perioada menţionată în subtitlu.

Autor

Ina Stoica

Este absolventă a Facultății de Litere-Limbi și Literaturi Străine din București. Are un masterat în domeniul jurnalismului și cel al comunicării obținut în urma studiilor urmate la FJSC și ... vezi toate articolele