Misterul tabloului „Fata cu cercel de perlă”, de VERMEER, descifrat după 350 de ani/Ce efect poate avea asupra creierului

Oamenii de ştiinţă sunt convinși că au descifrat secretul din spatele faimosului tablou „Fata cu cercel de perlă” (sau „Fata cu turban”), al pictorului olandez Johannes Vermeer, după ce au măsurat efectul pe care această operă de artă îl are asupra creierului persoanelor care o contemplă.

Muzeul Mauritshuis, din Haga, care găzduieşte pictura atât de cunoscută în lumea întreagă, le-a cerut unor cercetători în neurologie să măsoare activitatea cerebrală a vizitatorilor care privesc portretul şi alte lucrări expuse în muzeul olandez.

Cercetătorii au ajuns la concluzia că privitorul ajunge să fie prins în ceea ce ei au denumit „o buclă de atenţie susţinută” („Sustained Attentional Loop”), un fenomen neurologic care ar fi, potrivit oamenilor de ştiinţă, specific tabloului „Fata cu cercel de perlă”.

ULTIMA ORĂ Țara europeană în care TIKTOK va fi INTERZIS timp de un an: „Îl vom închide complet pentru toată lumea”

20:02

Rețete tradiționale de SARMALE pentru Crăciun, în foi de varză murată sau foi de viță de vie

19:56

Cum sunt „vrăjiți” cei care privesc tabloul

Privirea vizitatorului este atrasă mai întâi de ochii tinerei din acest tablou. Apoi, privirea se deplasează spre gura fetei, alunecă spre perlă şi urcă, din nou, spre ochi – şi aşa mai departe.

Această buclă de atenţie este motivul pentru care privitorul întârzie mai mult timp în faţa acestui tablou decât în faţa altora, a explicat Martin De Munnik, de la compania de cercetare Neurensics, care a realizat studiul.

„Sunteţi obligat să rămâneţi atent, fie că vă doriţi sau nu acest lucru”, a adăugat el.

De asemenea, măsurând activitatea cerebrală a participanţilor la studiu, cercetătorii au descoperit o stimulare puternică a precuneusului, partea din creier care guvernează conştiinţa şi identitatea personală.

„Ne aşteptam ca tânăra din tablou să fie considerată specială. Însă, motivul ne-a surprins şi pe noi. De ce recunoaşteţi această pictură, dar nu şi pe celelalte? Datorită acestui «nu ştiu ce»”, a mai declarat Martin De Munnik.

După părerea cercetătorului olandez, acesta este primul studiu care foloseşte tehnologia electroencefalogramei (EEG) şi a RMN-ului pentru a măsura o reacţie neurologică în faţa unei opere de artă.

„Creierul nu minte”

Totodată, oamenii de ştiinţă au comparat reacţia creierului atunci când privitorul contemplă tabloul original în muzeu şi atunci când se uită la o copie. Ei au constatat că emoţia resimţită de spectator a fost de 10 ori mai puternică decât în cazul în care acesta privea un poster.

Pentru realizarea studiului, cercetătorii au ataşat un senzor ocular şi electrozi în jurul capului fiecăruia dintre cei 10 participanţi pentru a le urmări activitatea cerebrală în timp ce priveau picturi originale şi reproduceri ale acestora.

Martine Gosselink, directoarea Muzeului Mauritshuis, consideră că aceste descoperiri subliniază importanţa vizitelor în muzee pentru a admira opere de artă originale.

„Este foarte important să fim interesaţi de artă, fie că este vorba despre fotografie, dans sau lucrările din «Epoca de Aur» a picturii flamande”, a declarat ea într-un interviu pentru AFP. „Creierul nu minte”, a adăugat ea.

Vermeer și atenția acordată unui punct precis

În tablourile sale, „Johannes Vermeer atrage adeseori atenţia asupra unui punct precis, pictând detaliile din jur într-un mod neclar”, a explicat Martine Gosselink.

Totuşi, „Fata cu cercel de perlă” deţine trei puncte de focalizare: ochii, gura şi perla. Potrivit directoarei muzeului olandez, acest amănunt diferenţiază acest tablou de celelalte picturi realizate de Vermeer.

„În acest caz, vedem pe cineva care ne priveşte cu adevărat, în timp ce în toate celelalte tablouri ale lui Vermeer vedem pe cineva care scrie sau care lucrează cu acul”, a declarat ea.

Olandezii cred că ar fi interesant să se realizeze studii similare asupra altor picturi celebre, cum ar fi „Gioconda” lui Leonardo da Vinci.

„Oamenii denumesc «Fata cu cercel de perlă», uneori, «Gioconda Nordului», dar eu cred că vremurile se schimbă. Aşadar, poate că «Gioconda» a devenit «Fata din Sud»”, a glumit Martine Gosselink.

CITEȘTE ȘI:

O altă operă de artă vandalizată de activiștii ecologiști: tabloul ”The Sower” (”Semănătorul”) de Vincent Van Gogh, expus la Palazzo Bonaparte din Roma

EXCLUSIV| Anchetatorii bulgari spun că au găsit un tablou de Jackson Pollock care a aparținut lui Ceaușescu. Romașcanu: ”Mă îndoiesc de autenticitate”