Prima pagină » Cultură » Musicalul „Fantoma de la Operă”, în regia lui Stephen Barlow, a inaugurat noul sediu al Teatrului de Operetă și Musical „Ion Dacian”. GALERIE FOTO

Musicalul „Fantoma de la Operă”, în regia lui Stephen Barlow, a inaugurat noul sediu al Teatrului de Operetă și Musical „Ion Dacian”. GALERIE FOTO

Spectacolul "Fantoma de la Operă" a fost pregătit de regizorul Stephen Barlow, la Teatrul de Operetă și Musical "Ion Dacian".

Musicalul „Fantoma de la Operă” s-a bucurat de un imens succes în întreaga lume culturală, ajungând, în aproape trei decenii, să „se laude” cu peste 65.000 de spectacole jucate în zeci de țări și sute de orașe, să fie adaptat în 14 limbi străine, să fie distins cu peste 70 de premii importante, să lanseze numeroase hituri internaționale și să fie vizionat de peste 140 de milioane de spectatori, înregistrând astfel recorduri de încasări de ordinul miliardelor de dolari. Este, așadar, o producție de succes, îndrăgită de publicul larg, iar, sâmbătă seară, iubitorii genului au putut urmări, pe scena noii săli a Teatrului de Operetă și Musical „Ion Dacian” din București, modul în care acest spectacol „prinde viață” și în România.

Istoria unei povești de succes

„A fost odată ca niciodată” – așa încep poveștile cu care cei mici intră în contact cu lumea magică din cărțile copilăriei. Așa a început și povestea de succes a „Fantomei de la Operă”. În 1910, Gaston Leroux a scris romanul „Le Fantôme de l’Opéra”, a cărui acțiune se concentrează asupra unui episod sumbru din istoria celui mai mare teatru de operă din Franța. Gaston Leroux a plasat acțiunea romanului său la Palais Garnier, cunoscut sub denumirea Opéra Garnier. Autorul a scris în prefața operei sale că principala sa sursă de inspirație a fost legată de evenimentele bizare care s-au petrecut în faimoasa instituție în jurul anului 1880.

Celebrul compozitor de origine britanică Andrew Lloyd Webber s-a inspirat, la rândul său, din romanul scris de Gaston Leroux pentru a compune musicalul „Fantoma de la Operă”. Pentru crearea structurii dramatice a musicalului, Webber a lucrat cu Charles Hart, care a scris versurile, și cu Richard Stilgoe, care a realizat câteva adăugiri, reușind astfel transformarea unei povești cuceritoare într-o călătorie muzicală unică.

Spectacolul a fost prezentat publicului în premieră absolută pe 27 septembrie 1986, la Her Majesty’s Theatre din Londra, unde se joacă fără întrerupere de peste 28 de ani.

Pe harta succesului musicalului este inclusă și România, începând de sâmbătă, când, la Teatrul de Operetă și Musical „Ion Dacian” din București, a avut loc premiera spectacolului în regia lui Stephen Barlow.

„Fantoma de la Operă”, într-o nouă perspectivă regizorală, în premieră în România

Regizorul noii producții, Stephen Barlow, reinterpretează dintr-o nouă perspectivă atmosfera gotic-sumbră cu care spectatorii „Fantomei de la Operă” au fost obișnuiți până acum, căutând noi chei de lectură a celebrei povești. El a folosit pentru realizarea acestui spectacol scenariul original al primei repetiții „Fantoma de la Operă”, prima versiune de lucru a musicalului lui Andrew Lloyd Webber.

Sâmbătă seară, când a fost inaugurată și noua sală a Teatrului de Operetă și Musical „Ion Dacian”, printre spectatorii nerăbdători să urmărească celebrul musical s-au numărat mai multe personalități din România, printre care politicieni, actori, oameni de televiziune și cântăreți. Timp de aproximativ două ore, povestea s-a derulat armonios pe scena Operetei, artiștii oferindu-le celor prezenți un regal de muzică de calitate, dans, teatru, dar și o poveste cu accente romantice și tragice deopotrivă.

FOTO: Mediafax (Andreea Alexandru)

La începutul musicalului este prezentată o licitație desfășurată la Opera din Paris, când apare în scenă un bătrân, Raoul, Viconte de Chagny, care se arată interesat de o cutie muzicală bizară, ce pare să-i reamintească de ceva anume. La scurt timp după acest moment, pe scenă apare un minunat candelabru antic – devenit un personaj al musicalului „Fantoma de la Operă”. Acesta este momentul în care se produce un salt temporal și acțiunea se mută în anii de tinerețe ai lui Raoul, atunci când candelabrul trona, spre admirația tuturor, în sala Operei Garnier.

O nouă operă, „Hannibal”, este în repetiție. După un incident șocant – atribuit „Fantomei” -, diva Carlotta, primadona teatrului, interpetată magistral de Gabriela Daha, se retrage furioasă. Meg, fiica maestrei de balet Giry, o tânără cu mișcări delicate – personaj căruia îi dă viața Alexandra Giurcă -, o recomandă ca înlocuitoare pe Christine Daaé, prietena și colega sa din ansamblul de balet. Christine este interpretată de Irina Baianț și reușește, până la sfârșitul spectacolului, să cucerească publicul cu vocea și calitățile ei teatrale. Tânără artistă luase lecții de muzică, însă, atunci când este întrebată, nu poate sau nu vrea să spună cine i-a fost profesor. Audiția începe, apoi are loc spectacolul, iar, din loja directorului, tânărul Raoul – interpretat de Florin Ristei -, spectator fidel al Operei, își manifestă entuziasmul față de performanța lui Christine.

După spectacol, Meg o întreabă pe Christine cine este misteriosul ei maestru de canto, însă tot ce îi poate răspunde aceasta este că el este Îngerul Morții, despre care tatăl ei îi spusese că o va proteja după moartea lui. Decorurile – mereu surprinzătoare – ajută la nașterea unei povești care ține publicul cu sufletul la gură. Unul dintre momentele importante ale musicalului este acela când Christine rămâne singură în cabină și se uită în oglindă, iar un chip apare în spatele oglinzii. Este Fantoma – Îngerul Morții. Este Adrian Nour, care, charismatic și misterios, dă viața unui personaj care a făcut istorie, dar într-o nouă perpectivă regizorală. Fantoma, în viziunea lui Stephen Barlow, este un compozitor nebun care s-a retras în subsolul Operei Garnier.

FOTO: Mediafax (Andreea Alexandru)

Astfel, el o conduce pe Christine în adâncurile Operei, spre adăpostul subteran al Fantomei. Măcinată de curiozitate, Christine îi scoate masca, provocându-i furia. De-a lungul spectacolului, nebunia personajului, redată de Adrian Nour, se amestecă cu aspirația sa spre iubire.

În decorurile realizate de scenograful Andrew Riley și lighting designerul Howard Hudson se derulează o poveste cu elemente de mister, iubire, suspans, dar și multă pasiune.

La un moment dat, artiștii Operei descoperă cadavrului mașinistului Buquet, iar panica se instalează. În această atmosferă de groază, Christine fuge împreună cu Raoul într-un loc sigur, acoperișul Operei, și stabilesc să fugă împreună în noaptea aceea. Fantoma iese din ascunzătoarea sa, de unde a auzit totul, și amenință să se răzbune. Astfel este pus în scenă și unul dintre cele mai importante și celebre momente ale musicalului „Fantoma de la Operă”, acela când candelabrul se prăbușește din tavan. Dramatismul acestei scene nu este, totuși, adus la cote maxime, astfel încât să creeze acel moment spectaculos care a reprezentat un punct de maxim interes atât în cartea lui Gaston Leroux, cât și în musicalul lui Webber.

Cortina cade, iar publicul aplaudă intens sfârșitul actului I

Actul al II-lea începe cu momentul în care întreaga companie a Operei sărbătorește, printr-un bal mascat, Revelionul, dar și dispariția Fantomei. Muzica, dansul, costumele artiștilor, dar și decorul impresionant transmit energia și bucuria jocului către public. Însă, în toiul festivității, o figură bizară întrerupe petrecerea. Fantoma s-a întors.

În scena finală, Fantoma o răpește pe Christine. Madame Giry, personaj interpretat de Dana Rotaru, acceptă să îl conducă pe Raoul la adăpostul Fantomei. Acesta este urmărit de mulțimea furioasă a artiștilor. În ascunzătoarea subterană, Raoul este capturat de Fantomă, care o pune pe Christine să facă o alegere imposibilă: fie să rămână cu el pentru totdeauna, fie să accepte ca Raoul să fie ucis. Mulțimea se apropie, Fantoma se retrage și le ordonă amândurora să plece, apoi dispare în întuneric.

Cortina cade, iar publicul nu întârzie să aplaude. Apoi, pe scenă intră, pe rând, membrii echipei spectacolului „Fantoma de la Operă”.

Regizorul australian Stephen Barlow a declarat într-un interviu acordat MEDIAFAX, înainte de stabilirea distribuției musicalului „Fantoma de la Operă”, că are o „uriașă responsabilitate” față de acest spectacol și că, dacă nu va avea succes în România, va fi vina lui. Având în vedere aplauzele intense de care s-a bucurat spectacolul în seara premierei și viziunea regizorală nouă, musicalul „Fantoma de la Operă” ar putea deveni un adevărat fenomen artistic al genului în România.

FOTO: Mediafax (Andreea Alexandru)

Musicalul „Fantoma de la Operă” este pus în scenă de regizorul australian Stephen Barlow cu ajutorul unei echipe de creație din care fac parte artiști români și străini și are drept protagoniști actori, vedete pop și soliști de operă din România.

Renumit pentru abordările sale originale și surprinzătoare, Stephen Barlow a reevaluat scenariul original al spectacolului recalibrând cele două coordonate dramatice principale și schimbând coordonatele temporale ale acțiunii, pe care o plasează în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Noua producție păstrează nota de dualitate care domină imaginea personajului principal și subliniază contrastele care îi compun profilul captivant.

Din distribuția spectacolului fac parte, printre alții, artiștii Adrian Nour (Fantoma), Irina Baianț (Christine Daaé), Florin Ristei (Raoul, Viconte de Chagny), Andrei Lazăr (Monsieur André), Valentino Tiron (Monsieur Firmin), Gabriela Daha (Carlotta Giudicelli), Samuel Druhora (Ubaldo Piangi), Dana Rotaru (Madame Giry), Alexandra Giurcă (Meg Giry), cu participarea Orchestrei, Corului și Baletului Teatrului de Operetă și Musical „Ion Dacian”.

Biletele pentru primele patru reprezentații care vor avea loc pe noua scenă a Teatrului de Operetă și Musical „Ion Dacian”, în luna ianuarie, au fost epuizate în doar câteva ore de la punerea lor în vânzare, alte reprezentații ale musicalului „Fantoma de la Operă”, regizat de Stephen Barlow, urmând să aibă loc în luna februarie.

Spectacolul „Fantoma de la Operă” va intra în repertoriul Teatrului de Operetă și Musical „Ion Dacian” și va putea fi văzut de cei interesați și în următoarele luni pe scena instituției. Datele reprezentațiilor urmează să fie anunțate.

Autor

Citește și