„Ne-pacea informațională. Cine pierde și cine câștigă în epoca hiperconectivității?”, un nou volum al Alinei Bârgăoanu (SNSPA)

Profesorul universitar Alina Bârgăoanu a lansat un nou volum, „Ne-pacea informațională. Cine pierde și cine câștigă în epoca hiperconectivității?”, volum care reunește articolele scrise de autoare în cei mai grei ani ai pandemiei și publicate și în secțiunea de Opinii a GÂNDUL.

Volumul, apărut în secțiunea Comunicare Media a Grupului Editorial Tritonic, a fost lansat, luni seara, în prezența colegilor, studenților, prietenilor și familiei.

Alina Bârgăoanu este profesor universitar, decan al Facultății de Comunicare și Relații Publice (SNSPA), membru al consiliului consultativ al Observatorului European pentru Media Digitale (European Digital Media Observatory – EDMO) și membru afiliat al European Center of Excellence for Countering Hybrid Threats, Helsinki. Este autor al volumului „#FAKENEWS. Noua cursă a înarmării” (Evrika Publishing, București, 2018); visiting fellow la Minda de Gunzburg Center for European Studies, Harvard University (octombrie 2018- martie 2019), expert în cadrul Grupului la nivel înalt pentru combaterea ştirilor false şi a dezinformării din mediul online – Comisia Europeană (2018) și bursier Fulbright (2001- 2002). Domeniile sale de interes includ fake news și dezinformarea din mediul online, comunicarea strategică, educația tehnologică și digitală, modalități de reglementare a mediului online și relația transatlantică.

„Lipsa informației dăunează grav sănătății”

„Această carte ne vorbeste despre războaiele virale, despre dimensiunile realității informaționale, determinate de troli, de boți, de fake news-uri, de virușii neîncrederii care se prind de noi, este o lucrare care poate că nu întâmplător primește botezul tiparului într-un an al alegerilor, în care așteptăm rezultatul ecuațiilor cu multiple necunoscute. Și de ce spun că nu întâmplător? Pentru că vine această carte să ne educe să discernem, să filtrăm informația”, a explicat Adrian Artene, director editorial Grupul de presă GÂNDUL, care se declară „naș” și „co-părtaș” la scrierea cărții.

Din punctul său de vedere, cartea poate fi privită ca un abecedar din care cititorii pot să învețe să decripteze informația de tip nou, dar și un jurnal al percepțiilor intime pe care autoarea le are față de propaganda sterilă și cascada de informații.

„Și nu este numai un abecedar, și nu este numai un jurnal, este și un manual de istorie. Este manualul de istorie pe care îl vor citi cei care vor fi peste 50 de ani – evident și noi, care vom fi pe capul lor – și vor înțelege ce s-a întâmplat în această eră a noii informații. Și nu este doar un manual de istorie, ci este și o geografie, pentru că reașează state, lucruri, vedem o hartă. Citiți fiecare dintre domniile voastre așa cum doriți, puneți-vă inima alături de această carte, lipiți-o, și preluați-o și citiți-o pe un jurnal, ca pe un manual de istorie, ca pe o geografie, ca pe un abecedar – eu ca pe un abecedar mărturisesc că am citit-o”, a conchis Adrian Artene, care a îndemnat invitații să distribuie masiv vestea lansării pentru că „Lipsa informației dăunează grav sănătății”, parafrazând titluri ale unor capitole al cărții.

„În conversația publică din România lipsește foarte mult o reflecție asupra pandemiei”

„Cartea pe care am lansat-o astăzi într-adevăr are un titlu provocator, «Ne-pacea informațională. Cine pierde și cine câștigă în epoca hiperconectivității?», este o carte care adună într-un singur volum articolele scrise în perioada pandemiei, 2020 – 2023. Este o carte aflată la intersecția dintre cercetare academică și jurnal, multe lucruri pe care le-am scris sub impactul emoțiilor din pandemie, și atunci veți vedea că foarte multe articole se referă la acea perioadă, probleme legate de încredere, opinia publică, modul în care s-a comunicat, modul în care teoriile conspirației s-au răspândit în spațiul public, de exemplu”, a povestit Alina Bârgăoanu.

„Prin titlu vreau să transmit ideea nu neapărat a unui război informațional, pentru că nu vreau să militarizez o conversație care este deja foarte prin plină de termeni foarte grei, ci vreau să sugerez ideea că tehnologiile noi de comunicare au schimbat cu totul spațiul public și au creat această stare de tranziție către altceva care pe care nici măcar nu-l știm în acest moment. Am discutat foarte mult despre schimbările asupra spațiului public, faptul că este un spațiu public fragmentat, bizantin, pe care noi îl analizăm cu niște concepte mult învechite. Din cauza aceasta ni se pare că nu înțelegem nimic, că este o stare de confuzie, îți dau o stare de ne-pace”, a explicat autoarea titlul ales.

Autoarea a subliniat în cadrul evenimentului de lansare necesitatea unei reflecții publice aprofundate cu privire la impactul pandemiei.

„Unul dintre unul dintre motivele pentru care m-am hotărât să reunesc articole în volum este faptul că, după părerea mea, în conversația publică din România lipsește foarte mult o reflecție asupra pandemiei: ce s-a întâmplat bine, din punctul de vedere al solidarității, cred că au fost splendide exemple de solidaritate, ce s-a întâmplat mai puțin bine, din punctul de vedere al menținerii acestei stări de solidaritate, cum de, de exemplu, campaniile de vaccinare au început bine și s-au încheiat mai puțin bine, ce s-a întâmplat, unde s-a rupt legătura dintre decidenți și opinia publică? Eu nu aș putea spune că am răspuns la aceste lucruri, dar am invitat la reflecție și cred că este un subiect care ne-ar putea ajuta foarte mult să înțelegem unele turbulențe ale spațiului public din acest moment”, a explicat Alina Bârgăoanu.

Cartea este lansată și într-un an complex, cu patru tipuri de alegeri. Întrebată dacă poate fi făcută o legătură între cele două momente și un eventual rol educativ al cărții în acest context electoral, autoarea a mărturisit reporterului Gândul că nu îndrăznește să se gândească atât de departe.

„Ce pot să spun este că nu am legat în niciun fel eu, personal, publicarea volumului de anul super-electoral 2024. Pur și simplu am ajuns la această concluzie că ar merita ca articole să fie reunite într-un volum, am și scris o introducere care este de fapt un studiu introductive extins și, încă o dată, nu îndrăznesc să spun că această carte ar putea fi un manual, dar are o valoare de documentare și pentru mine chiar o valoare sentimentală, reprezintă o experiență cât se poate de emoțională și de personală a perioadei 2002-2023”, a conchis autoarea.