Premieră la Opera Națională București | „La Clemenza di Tito”, MAGIA operei lui Mozart și o viziune regizorală revoluționară
Opera Națională București prezintă, în premieră absolută, opera ”La Clemenza di Tito” de Wolfgang Amadeus Mozart – pe 29 și 30 iunie 2024, de la ora 18:30 -, o capodoperă muzicală, una dintre cele mai faimoase lucrări ale marelui compozitor, care a fascinat publicul din întreaga lume de-a lungul timpului, fiind montată pe scene celebre din Austria, Italia, Franța, Germania, Statele Unite, Regatul Unit, Rusia, Spania, Japonia și multe altele.
Regizorul Tompa Gábor propune publicului din București o interpretare inovatoare care armonizează virtuțile politice ale Imperiului Roman cu cele ale Imperiului Habsburgic și le proiectează în contemporaneitate, propunând o analogie între incendierea Capitoliului din Roma antică și asaltul din 6 ianuarie 2021 asupra Capitoliului Statelor Unite, reușind astfel să creeze o conexiune temporală profundă și provocatoare.
- „La Clemenza di Tito” este o operă în două acte, cu un libret în limba italiană scris de Caterino Mazzolà, bazat pe un text anterior de Metastasio.
- Premiera operei a avut loc la Praga, pe 6 septembrie 1791, iar acțiunea se desfășoară în Roma antică, explorând teme universale precum trădarea, iertarea și virtutea, concentrându-se pe figura istorică a împăratului Titus (Tito).
În actul I, Vitellia, fiica fostului împărat Vitellius, dorește să se răzbune pe împăratul Tito pentru că nu a ales-o drept soție. Manipulându-l pe Sesto, un tânăr patrician roman și prieten apropiat al lui Tito, Vitellia îl convinge să comploteze împotriva împăratului. Annio, prietenul lui Sesto, este îndrăgostit de sora acestuia, Servilia, și speră să obțină permisiunea lui Tito pentru a se căsători cu ea.
Tito decide să o ia în căsătorie pe Servilia, dar când află de iubirea ei pentru Annio, le permite celor doi să se căsătorească. Vitellia, încă dorind răzbunare, insistă ca Sesto să ducă planul la bun sfârșit. Sesto dă foc Capitoliului, unde crede că se află Tito.
În final, Tito alege calea iertării, demonstrându-și măreția și mila
În actul al II-lea, Sesto, chinuit de remușcări, este prins. El își asumă vina pentru a o proteja pe Vitellia, dar confesiunea sa este ambiguă. Tito, sfâșiat între dorința de a pedepsi trădarea și compasiunea pentru Sesto, dorește să afle adevărul. Vitellia, copleșită de remușcări, mărturisește adevărul.
În final, Tito alege calea iertării, demonstrându-și măreția și mila.
- Regizor: Tompa Gábor
- Dirijor: Abel Tompa
- Maeștri de cor: Daniel Jinga, Adrian Ionescu
- Decor: Adrian Damian
- Costume: Luiza Enescu
- Lumini: Cristian Șimon
- Asistenți de regie: Victoria Radu, Claudia Machedon, Alexandru Nagy
Distribuția:
Titus: Bogdan Mihai/Andrei Lazăr; Vitellia: Marta Sandu Ofrim/ Rodica Ștefan – invitată; Servilia: Daniela Cârstea – invitată/ Mădălina Barbu – invitată; Sextus: Liliana Istratii – invitată/ Florentina Soare – invitată; Annius: Mihaela Ișpan/ Adelina Cociobanu – invitată; Publius: Marius Boloș/ Damian Vlad.
Cu participarea Corului și a Orchestrei Operei Naționale București.
Opera ”La Clemenza di Tito” sugerează că toți cei care dețin puterea nu ar trebui să fie motivați doar de propriile lor interese
Opera „La clemenza di Tito” de Wolfgang Amadeus Mozart poate fi privită ca o utopie politică în sensul că explorează ideea că puterea poate fi folosită drept un instrument pentru a îmbunătăți lumea.
Povestea este centrată în jurul împăratului roman Tito, un lider care, într-un act de clemență, alege să ierte trădarea și să promoveze reconcilierea în loc să pedepsească, o acțiune care subliniază credința în puterea exemplului personal și a virtuților morale în exercitarea autorității politice, precum și ideea că în fruntea statelor ar trebui să se afle lideri cu calități morale și intelectuale excepționale.
Tito nu este doar un conducător puternic, ci și un exemplu despre cum ar trebui să fie un lider ideal: responsabil, echitabil și preocupat de bunăstarea tuturor cetățenilor, o personalitate remarcabilă care practică idealurile de virtute și clemență. El este dispus să sacrifice propriile sale interese personale pentru binele comun al Romei antice, demonstrând că un lider cu adevărat virtuos poate inspira loialitate și respect din partea celor pe care îi conduce.
Astfel, opera ”La Clemenza di Tito” sugerează că toți cei care dețin puterea nu ar trebui să fie motivați doar de propriile lor interese, ci ar trebui să-și dedice resursele și influența pentru a promova armonia și justiția în societate, și încurajează o reflecție asupra rolului și responsabilităților liderilor politici, subliniind importanța caracterului și integrității în exercitarea puterii.
„La clemenza di Tito” este nu doar o operă clasică de Mozart, ci și o meditație asupra politicii și puterii. Prin povestea sa despre decizia lui Tito, opera subliniază potențialul ca puterea să fie folosită în mod pozitiv pentru a aduce schimbări benefice în societate, sub conducerea unor lideri cu virtuți excepționale.
Opera lui Mozart rămâne relevantă și în prezent, provocându-ne să reflectăm asupra calităților pe care le căutăm în liderii noștri și asupra impactului pe care acțiunile lor îl au asupra comunităților noastre.
Principalul mesaj al operei este puterea iertării și a clemenței, iar Tito reprezintă conducătorul ideal, care alege să ierte și să-și păstreze umanitatea în ciuda trădărilor.
„La Clemenza di Tito” combină muzica sublimă a lui Mozart cu o poveste morală profundă, oferind publicului o experiență emoționantă și introspectivă.