E a doua oară când îmi vine în minte Freddie. Prima oară, inevitabil, la Barcelona, dar și acum, când nevoia de a merge mai departe face loc unei teribile melancolii – mult mai candidă însă, și cu o frumoasă perspectivă, slavă Domnului, decât cea din cântecul numit.
Am plecat din Auckland lăsând în urmă acel fel de prieteni de care nu îți mai vine să te desparți. Oameni care ajung, în doar câteva zile, atât de aproape de suflet, încât parcă vrei să se întâmple cumva să pierzi, împăcat, un autobuz, un tren, un avion, o zi… încă o zi. Ca în cântecele studențești: ”Mai rămâi puțin”…
De fapt, în ”cea din urmă seară” petrecută împreună chiar am simtit același nod în gât că atunci când trebuia, inevitabil, să suspendăm pentru – de cele mai multe ori, totdeauna – prieteniile superbe care se legau în taberele în care mergeam acum 30 și ceva de ani. Așa a fost în Aotearoa – Țara Marelui Nor Alb, Noua Zeelandă.
”ROMANIA UNIVERSALIS a fost și este un concept prin care asta ne-am propus: să ducem muzica românească pe cât posibil mai departe, nu numai geografic (utilizarea la plural la persoana I a verbelor înseamnă, în textul acesta și în altele, dacă vor mai fi, violonista Diana Jipa și cu mine”, spune muzicianul Ștefan Doniga.
Dar acum e altceva – îmi spun nu numai pentru încurajare – acum e chiar nevoie să facem planuri și să respectăm promisiuni cu responsabilitate. Pentru că ceea ce se poate face împreună cu oamenii ăștia nu mai e important doar pentru noi, cei implicați, ci înseamnă valoare pentru mulți, pentru un sistem, pentru viitor. Cu astfel de oameni se poate construi mult și frumos și ar fi păcat să nu o facem când există și voință și potențial și conținut. Trebuie.
Numai că după un acces de îmbărbătare, melancolia revine. Nu m-aș fi gândit că meseria asta atât de frumoasă a mea poate avea și o parte mai puțin plăcută și atât de neașteptată: aceea că, din când în când, trebuie să spui ”la revedere”. Dar, da, spectacolul trebuie să continue. Mâine e Australia.
Acest proiect al Institutului Cultural Român (ICR) – CANTEMIR 300 – reprezintă o premieră istorică pentru muzica românească, fiind pentru prima dată când artiști din România realizează înconjurul Pământului în cadrul unui singur turneu de concerte. Dar înaintea acestui record documentar, scopul principal al întregului demers este acela de a ilustra, cât mai concret posibil, cuprinderea universală a culturii române pornind de la una dintre cele mai valoroase personalități din istorie.
Citește și:
Proiect ICR – CANTEMIR 300 – în jurul lumii | Pseudojurnal de călătorie: „Ziua 5 – Barcelona liberă”