Proiect ICR – CANTEMIR 300 – în jurul lumii | Pseudojurnal de călătorie: „Ziua 18 – Întoarcerea în Itaca”
Sunt momente în viață pe care știm, încă din clipa în care se întâmplă, că le vom păstra în suflet pentru totdeauna. Ceva inexplicabil din încărcătura lor le face să nu mai depindă de memorie și să continue să trăiască pur și simplu prin noi.
Nu sunt cuvinte mari. Dimpotrivă, sunt sărace și puține pentru a cuprinde măcar în parte bucuriile trăite în această călătorie. Întâlnirile noastre cu publicul de pe atâtea continente nu au fost doar alte recitaluri din șirul celor ce au fost și vor veni.
Ele au legat un fir nevăzut între lumea noastră obișnuită și o alta, neînchipuit de vastă și surprinzătoare, în mare parte necunoscută, în care oameni extraordinari, oameni care iubesc necondiționat această țară, fac mult mai mult decât este firesc posibil pentru ca noi, românii, să fim văzuți, ascultați, prețuiți.
Și astfel, mulțumită lor, noi doi – cei care pentru câteva clipe am pășit în lumina scenei – am fost văzuți, ascultați, prețuiți. Am fost înconjurați cu dragoste, respectați, admirați și, odată cu noi, ceea ce am reprezentat: muzica noastră, cultura noastră.
Acest proiect al Institutului Cultural Român (ICR) – CANTEMIR 300 – reprezintă o premieră istorică pentru muzica românească, fiind pentru prima dată când artiști din România realizează înconjurul Pământului în cadrul unui singur turneu de concerte. Dar înaintea acestui record documentar, scopul principal al întregului demers este acela de a ilustra, cât mai concret posibil, cuprinderea universală a culturii române pornind de la una dintre cele mai valoroase personalități din istorie.
”Vraja depărtărilor și-a sădit fără scăpare sămânța”
Aș vrea să ajung vreodată să le mulțumesc așa cum cred că se cuvine, dar încă nu știu cum aș putea.
Turneul nostru în jurul lumii se încheie pe măsura ce scriu rândurile astea, în avion. Dar rostul muzicii pe care am cântat-o și al bucuriei pe care am adus-o în atâtea locuri, abia acum decolează și își începe călătoria. Pornește mai departe din punctul în care l-am lăsat și deschide, prin fiecare suflet pe care l-a atins, o fereastră către România.
Ne întoarcem acasă. Pseudojurnalul e la ultima pagină. A fost, clar, cea mai lungă călătorie pe care am făcut-o. După un asemenea drum, toropeala revenirii se strecoară plăcut, presimți căldura locurilor dragi, a oamenilor dragi. Dar vraja depărtărilor și-a sădit fără scăpare sămânța: prin ceața oboselii, ochiul nesătul caută deja în zare.
”ROMANIA UNIVERSALIS a fost și este un concept prin care asta ne-am propus: să ducem muzica românească pe cât posibil mai departe, nu numai geografic (utilizarea la plural la persoana I a verbelor înseamnă, în textul acesta și în altele, dacă vor mai fi, violonista Diana Jipa și cu mine”, spune muzicianul Ștefan Doniga.
Citește și:
Proiect ICR – CANTEMIR 300 – în jurul lumii | Pseudojurnal de călătorie: „Ziua 5 – Barcelona liberă”