Prima pagină » Cultură » România, zguduită de cutremure de 4 grade pe scara Richter, a avut azi un seism de 5,4. Care au fost cele mai devastatoare CUTREMURE din istorie

România, zguduită de cutremure de 4 grade pe scara Richter, a avut azi un seism de 5,4. Care au fost cele mai devastatoare CUTREMURE din istorie

România, zguduită de cutremure de 4 grade pe scara Richter, a avut azi un seism de 5,4. Care au fost cele mai devastatoare CUTREMURE din istorie
1. Un puternic cutremur care a devastat cetăți și biserici medievale a avut loc în 1471, în timpul domniei lui Ștefan cel Mare; 2. Cutremurul din 1802 a avut 8,2 grade pe scara Richter, fiind cel mai puternic și a distrus Turnul Colțea; 3. Cutremurul din 1940 a dus la prăbușirea blocului Carlton, îngropând locatarii de vii; 4. Cutremurul din 1977, de pe vremea lui Ceaușescu, a fost cel mai devastator din istoria românilor, rezultând peste 1.500 morți și pagube de 2 miliarde $.

Cutremurul de 5,4 grade pe scara Richter a panicat aproape întreaga țară. Mulți vârstnici, dar și cei din generația decrețeilor, își aduc aminte de cel mai devastator cutremur din istoria românilor, cel de pe 4 martie 1977. 

Cutremurul din Vrancea de la aceea dată a dus la 1.578 de morți și la 11.221 de răniți în România, dar și la 120 de morți și 165 de răniți în Bulgaria. De asemenea, alte două persoane au fost ucise în Republica Moldova. Seismul s-a simțit de la Roma la Moscova și din Turcia până în Finlanda. Banca Mondială a estimat pagubele la 2 miliarde de dolari. Dictatorul Nicolae Ceaușescu s-a întors de urgență de la un banchet din Nigeria pentru a asista la reconstrucție. L-a vizitat personal pe un tânăr care a fost găsit în viață după ce a stat 11 zile sub dărâmături.

Un mare cutremur a lovit în timpul domniei lui Ștefan cel Mare

Primul mare cutremur cunoscut din istoria teritoriului al României actuale a avut loc pe 10 iulie, anul 455. Seismul a distrus numeroase orașe și sate din Transilvania în vremea invaziei hunice, potrivit cărții „ Cutremurele de pămînt în România în timp de 1391 de ani: de la anul 455 până la 1846”, publicat de Gr. Stefanescu în 1901.  Al doilea mare cutremur cunoscut s-a petrecut între 543 și 545, când Dobrogea, aflată atunci sub ocupația bizantină, a fost lovită de un tsunami în urma unui cutremur de 7,5 grade. Fortăreața romană Capidava a fost distrusă. În august 815, timp de cinci zile, cutremurele puternice au devastat așezările din Balcani și Carpați, rezultând pagube grave.

Cutremure catastrofale s-au produs și în timpul evului mediu. În timpul domniei voievodului Basarab I „Întemeietorul”, pe 25 ianuarie 1348, un cutremur mare cu 40 de replici s-a resimțit în bazinul Dunării, în Ungaria, Italia și sudul Sfântului Imperiu Romano-German. Pe 5 iunie 1443, părți ale zidurilor cetății Angevinilor și ale Palatului Regal din Regatul Ungariei se prăbușesc, iar catedrala Sf. Ladislau din Varad este distrusă.

Un cutremur violent de 7,5 grade s-a produs în Vrancea, pe 29 august 1471, chiar pe vremea domniei voievodului Ștefan cel Mare. A fost consemnat ca cel mai violent cutremur din secolul al XV-lea. S-au produs alunecări de teren și s-au resimțit replici pentru 5 zile în Moldavia și Valahia.   Biserica Mănăstirii Neamț și Turnul Neboisei al Cetății Sucevei au fost grav avariate. La Brașov, o porțiune din Muntele Tâmpa alunecă peste oraș, iar cetatea Radu cel Frumos din București este raportată ca fiind „în ruine”. Un cutremur de pe 19 noiembrie 1523 duce la prăbușirea a 20 de case în Sibiu și prăbușirea stâlpilor Bisericii Evanghelice din Sebeș.

Cel mai puternic cutremur din istoria românilor a avut 8,2 grade

Pe 11 iunie 1738, un cutremur de 7,7 grade a dus la prăbușirea a patru moschei în Nicopolis, cetatea Niș, precum și la distrugerea a 11 mânăștiri, 15 case, 15 turnuri și o turlă a bisericii în Iași. Zidurile și turnul Curții Domnești din București sunt distruse.  Tradiția populară susține că intensitatea maximă a cutremurului a fost atinsă atunci când domnitorul Constantin Mavrocordat a sărutat icoana Sfintei Parascheva în timpul vizitei sale la o mănăstire din Moldova.

Pe 26 octombrie 1802, tot un cutremur din Vrancea, dar de 8,2 grade, are loc chiar de Sfânta Parascheva. Cronicile și înregistrările Bisericii Ortodoxe indică pagube mari la biserici și clădiri înalte din București. Acesta este cel mai puternic cutremur înregistrat vreodată în România. În ciuda intensității sale, doar patru persoane au fost ucise.  S-a simțit pe o suprafață de peste două milioane de kilometri pătrați în Europa de Est și Balcani , de la Sankt Petersburg până la Marea Egee .În București , cutremurul a avut o intensitate estimată de VIII–IX pe scara Mercalli .

A dărâmat turlele bisericilor, inclusiv Turnul Colțea, precun și Mănăstirea  Cotroceni. Au izbucnit numeroase incendii de la sobele răsturnate. În Bulgaria otomană, orașele Ruse , Varna și Vidin au fost aproape complet distruse. După cutremur, Constantin Ipsilantis a ordonat refacerea imediată a Bucureștiului. Pentru a împiedica zidarii și meșterii să profite de pe urma dezastrului, el a stabilit salarii maxime pentru munca lor. Bucureștiul a fost reconstruit în câțiva ani, deși unele clădiri și structuri nu au fost niciodată readuse la starea de dinainte de cutremur.

Cel mai puternic cutremur din secolul XX a fost în 1940, iar cel mai devastator a fost în 1977

Cost cel mai puternic cutremur înregistrat în secolul al XX-lea în România a avut loc pe 10 noiembrie 1940, având magnitudinea de 7,7. pe durata celui de-al Doilea Război Mondial.  Efectele sale au fost devastatoare în centrul și sudul Moldovei, dar și în Muntenia. Numărul morților a fost estimat la 1.000, cu o cifră suplimentară de 4.000 răniți, majoritatea în Moldova. Cutremurul a fost resimțit la București, unde s-au înregistrat aproximativ 300 de morți, în mare parte din prăbușirea Blocului Carlton. Blocul s-a turtit ca o armonică, etajele tasându-se unele în altele. Aproximativ 200 de oameni au fost uciși de pe urma prăbușirii clădirii. Un singur supraviețuitor a fost găsit, paznicul de la ultimul etaj.

După cutremurul din 1977, trebuie amintit un alt seism  semnificativ care a fost pe 30 august 1986, de 7.1, în Gura Teghii, rezultând 150 de morți și 500 de răniți. Cel mai distructiv  cutremur  de după Revoluția anticomunistă din 1989 au fost pe30 mai 1990. Cutremurul distructiv de 7 grade din Vrancea care a dus la 13 morți și 360 de răniți a avut loc la 10 zile după alegerile prezidențiale din Duminica Orbului, câștigate de Ion Iliescu.

Alte două cutremure de 6,4 și 6,1 au avut loc la o zi după precedentul. Pe 12 iulie 1991 a mai fost Cutremurul din Banloc, foarte distructiv, de 5,7 grade, a dus la moartea a două persoane, rănirea a altor 30 persoane și la peste 5.000 clădiri avariate. Șase zile mai târziu, un alt cutremur de 5,5 s-a produs în zona Herculane-Ofsenița, avariind 615 case.

România, zguduită de cutremure de 4-5 grade pe scara Richter de 20 ani

Mai multe cutremure cu magnitudinea peste 4 s-au produs în România, în ultimii 20 ani:

  • 10 august 2024 – Un cutremur cu magnitudinea 4,7 s-a produs la ora locală 23:46, în judeţul Arad, zona Banat, potrivit informaţiilor publicate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).
  • 6 august 2024- Un cutremur mediu, cu magnitudinea 4,1, s-a produs la ora locală 16:04, în judeţul Vrancea, zona seismică Vrancea.
  • 1 august 2024 – Un cutremur cu magnitudinea 4,4, revizuită de la 4,1, s-a produs la ora locală 15:09, în zona seismică Vrancea, judeţul Vrancea.
  • 7 mai 2024- Un cutremur cu magnitudinea 4,1 s-a produs la ora 18:32, în judeţul Buzău.
  • 29 februarie 2024 – Un cutremur cu magnitudinea 4,2 grade pe Richter s-a produs, la ora locală 11:25, în zona seismică Vrancea, judeţul Buzău.
  • 15 ianuarie 2024- Un cutremur cu magnitudinea 4,3 grade s-a produs la ora 11:01, în zona seismică Vrancea, judeţul Vrancea, la adâncimea de 80 de kilometri.
  • 4 decembrie 2023- Un cutremur cu magnitudinea 4,8 s-a produs la ora 0:05, în zona seismică Vrancea, judeţul Buzău, la adâncimea de 132,5 km.
  • 10 noiembrie 2023 – Un cutremur cu magnitudinea 4,3 s-a produs la ora 19:48 în judeţul Gorj.
  • 25 octombrie 2023 – Un seism cu magnitudinea 4,2 s-a produs la ora locală 9:25, în zona seismică Vrancea, judeţul Buzău. Seismul a avut loc la adâncimea de 140 kilometri.
  • 16 septembrie 2023 – Un cutremur cu magnitudinea 4,2 s-a produs la ora locală 9:16, în zona seismică Vrancea, judeţul Buzău, la adâncimea de 130,7 km.
  • 21 august 2023- Un cutremur cu magnitudinea 4,5 s-a produs la ora 0:39, în Oltenia, judeţul Gorj.
  • 30 iulie  2023- Un cutremur cu magnitudinea 4,1 s-a produs la ora 7:20, în zona seismică Vrancea, judeţul Vrancea, la adâncimea de 123,1 km.
  • 7 iulie 2023 – Un cutremur cu magnitudinea 4,1 pe Richer s-a produs, la ora 15:23, în zona seismică Vrancea, judeţul Buzău, la o adâncime de 140 de kilometri.
  • 20 iunie  2023- Un cutremur cu magnitudinea 4,2 grade pe scara Richter s-a produs în zona seismică Vrancea, judeţul Buzău, la ora 01:45, la adâncimea de 131,5 kilometri.
  • 19 iunie 2023- Un cutremur cu magnitudinea 4,1 grade pe scara Richter s-a produs, în Oltenia, în judeţul Gorj, la ora 8:26.
  • 17 iunie 2023 – Un cutremur cu magnitudinea 4,3 grade pe scara Richter, revizuit de la 4,1, s-a produs în judeţul Buzău, la ora 13:13.
  • 6 iunie  2023- Un seism de magnitudinea 5,2 pe Richter s-a produs la ora 20:26 în Banat, judeţul Arad, la o adâncime de 15 kilometri.  Sute de case au fost avariate în comuna arădeană Ghioroc, între care şi clădiri publice, precum spitalul local. Seismul a fost urmat de 13 replici.
  • 22 mai 2023- Două seisme cu magnitudinea peste 4 grade pe Richer au avut loc în Banat, judeţul Arad. Primul, cu magnitudinea 4,9 pe Richer, revizuită de la 4,6, s-a produs la ora 20:46, la o adâncime de 15 kilometri.
  • 11 martie 2023- Un cutremur cu magnitudinea de 4,1 grade pe Richter s-a produs la ora 14:09, în zona seismică Vrancea, judeţul Buzău, la o adâncime de 140 de kilometri.
  • 17 februarie 2023 – Un cutremur cu magnitudinea 4,3, s-a produs la ora 11:11, în Oltenia, judeţul Gorj, la adâncimea de 8,7.
  • 14 februarie 2023 – Un cutremur cu magnitudinea 5,7 a fost înregistrat la ora 15:16, în judeţul Gorj, la o adâncime de 40 de kilometri şi a fost localizat la 102 km nord de Craiova, 120 km sud-vest de Sibiu şi 146 km vest de Piteşti. Cutremurul a fost urmat, într-un interval de aproape 15 minute, de două seisme, cu magnitudini de 3,5 şi 3,4 pe Richter, şi de 200 de replici, cu magnitudini între 2 şi 3, până la 15 februarie. Zeci de blocuri şi case din mai multe localităţi ale judeţului, mai multe instituţii publice şi lăcaşuri de cult au suferit fisuri în urma cutremurului. Turla bisericii din Tismana a fost avariată grav.  Fațada unei clădiri din Veliko Gradište, Serbia, s-a prăbușit parțial. Mai multe persoane au fost rănite ușor, iar altele au suferita atacuri de panică.
  • 13 februarie 2023 – Un cutremur cu magnitudinea 5,2 pe Richter s-a produs, la ora 16:58, în judeţul Gorj, la o adâncime de 16,5 kilometri şi a fost localizat la 109 km sud-vest de Sibiu. Seismul a fost urmat de trei replici, cu magnitudini de 2,4, 2,8 şi 3,4 pe Richter.  S-a petrecut la 7 zile după marile cutremure care au zguduit Turcia, rezultând peste 53.000 de morți.
  • 3 noiembrie 2022 – Un cutremur destul de puternic cu magnitudinea de 5,3  pe scara Richter s-a produs în Vrancea, fiind resimțit în București, Republica Moldova și în Ucraina afectată de războiul cu Rusia.
  • 31 ianuarie 2020 –  Un cutremur destul de puternic de 5,2 din Vrancea s-a resimțit în București și în Republica Moldova, chiar în Est, aproape de Ucraina. S-a întâmplat înainte de debutul pandemiei de coronavirus.
  • 28 octombrie 2018  Un cutremur foarte  puternic de 5,8 din Vrancea  s-a resimțit puternic în București și ușor în Republica Moldova, chiar în Est, aproape de Ucraina.
  • 8 februarie 2017 – Un cutremur destul de puternic  de 5,0  s-a produs din Vrancea, în perioada protestelor #REZIST.
  • 28 decembrie 2016 – Un cutremur puternic de 5,3  a dus la căderea unor rame  de la geamurile unor clădiri vechi.S-a resimțit și în Republica Moldova, chiar în Est, aproape de Ucraina.
  • 24 septembrie 2016- Un cutremur foarte puternic de 5,8  a dus la prăbușirea unor fațade. Cutremurul s-a simțit puternic la Iași. Seismul a afectat una dintre clădirile importante ale orașului, o construcție de patrimoniu, care nu a fost niciodată reabilitată. 12 persoane au suferit atacuri de panică, iar două s-au rănit ușor în timp ce încercau să iasă din locuințe. Seismul s-a resimțit puternic în București și în Republica Moldova, chiar în Est, aproape de Ucraina.
  • 22 noiembrie 2014- Un cutremur puternic de 5,7  a dus la crăparea unor ziduri și șosele în Galați și Tulcea.  Alimentarea cu electricitate întreruptă în zona epicentrală. Au fost raportați o persoană rănită în Tulcea și alte opt persoane rănite în Galați. Cinci persoane vârstnice hipertensive din Brăila au avut nevoie de îngrijiri medicale din cauza atacurilor de panică. 
  • 6 octombrie 2013 – Un cutremur destul de puternic de 5,5 a produs pagube minime în Bulgaria si România. Dintr-un zid vechi de 200 ani din județul Buzău s-a prăbușit un fragment. Cutremurul a fost resimțit în nordul Bulgariei și în Republica Moldova
  • 23 septembrie 2013 – 10 octombrie 2013 – 300 de cutremure puternice de 1 – 3,9 grade au dus la avarii pentru  30% din casele din Izvoarele.
  • 25 aprilie 2009 – Cutremur destul de puternic de 5,3.
  • 27 octombrie 2004 – Cutremur foarte puternic de 6 grade pe scara Richter, fiind considerat până acum cel mai puternic seism din secolul XXI. S-a petrecut cu o lună înainte de turul 1 al alegerilor prezidențiale, cu Adrian Năstase și Traian Băsescu poziționați pe primele două locuri. Seismul de atunci i-a panicat pe români atât de tare că mulți locatari au ieșit cu noaptea-n cap afară pe stradă, temându-se că ar putea urma o replică mai puternică.

Citește și: Au trecut 38 de ani de la unul dintre cele mai mari CUTREMURE din România. „Blocul se balansa nebun, ca o trestie în vânt”

Autor
Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan ... vezi toate articolele

Citește și