În afară de canalizare, medicamente, educație, vin, ordine publică, irigații, drumuri, sistemul de apă potabilă și sănătatea publică, ce au mai făcut romanii pentru noi? întreabă exasperat Reg în „Viața lui Brian”, film realizat de Monty Python.
Un răspuns, conform unui nou studiu, este declinul cognitiv generalizat în Europa, cauzat de cantitățile masive de poluare cu plumb ale industriei metalurgice în plină expansiune a Imperiului Roman. Cercetătorii au arătat că expansiunea masivă a mineritului și prelucrării minereurilor metalice, în special, a dus la o creștere semnificativă a poluării aerului cu plumb în perioada de apogeu a imperiului, determinând o scădere estimată de 2-3 puncte ale IQ-ului în rândul populației.
După două secole de prosperitate, dintr-o dată, după 180 d.Hr., urmează trei secole de războaie civile, uzurpări, catastrofe greu de gestionat, sărăcie în masă, epidemii și invaziile popoarelor germanice care se intensifică pe măsură ce armata romană devine tot mai slăbită și mai prost instruită. Și treptat, Imperiul Roman se fragmentează. Între timp, creștinismul este răspândit în întreg imperiul, pentru că ideea existenței unei vieți mai bune după moarte de care vor avea parte în funcție de fapte și credința în Cristos au avut priză la populația tot mai dezorientată și demoralizată. Creștinismul devenise o alternativă mai bună după ce societatea romană și zeii romani au eșuat să le ofere o viață mai bună locuitorilor din provinciile imperiale aflate în afara peninsulei italice.
„Este uimitor că am reușit să cuantificăm poluarea atmosferică de acum aproape 2.000 de ani și să evaluăm impactul potențial asupra sănătății civilizației romane antice. Descoperirile noastre demonstrează că emisiile din activitățile industriale au cauzat daune răspândite sănătății umane timp de peste două milenii, ceea ce, din punctul meu de vedere, este profund”, a declarat dr. Joseph McConnell de la Desert Research Institute din Nevada.
Deși medicii romani erau conștienți de pericolele intoxicației cu plumb, metalul era utilizat pe scară largă pentru țevi de apă, vase de gătit, dar și în medicamente, cosmetice și jucării. De asemenea, plumbul era ingerat intenționat, deoarece romanii descoperiseră că siropurile care conțineau acest metal ajutau la conservarea și îndulcirea vinului.
Deși intoxicația cu plumb din alimente și vin contaminate afecta mai mult clasele superioare, întreaga populație inhala plumbul din aer, provenit din minele și operațiunile de topire ale imperiului, unde plumbul era un produs secundar al rafinăriilor de argint și aur.
Pentru a analiza nivelurile de poluare cu plumb din epoca romană, McConnell și o echipă internațională de cercetători au studiat calote de gheață extrase din regiunea arctică. Acestea au oferit o cronologie a concentrațiilor de plumb atmosferic din anii 500 î.Hr. până în 600 d.Hr.
Într-un articol publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences, cercetătorii descriu cum calotele de gheață au evidențiat o creștere bruscă a poluării cu plumb în jurul anului 15 î.Hr., odată cu ascensiunea Imperiului Roman. Nivelul a rămas ridicat până la finalul perioadei cunoscute în istorie drept „Pax Romana”, o perioadă de aproximativ 200 de ani de pace și prosperitate, care s-a încheiat în anul 180 d.Hr. În acest interval, McConnell estimează că Imperiul Roman a emis peste o jumătate de milion de tone de plumb în atmosferă.
Pentru a estima impactul acestei poluări, oamenii de știință au folosit modele atmosferice pentru a analiza răspândirea plumbului în Europa. Au utilizat apoi studii moderne pentru a calcula acumularea metalului neurotoxic în corpul copiilor și efectele asupra IQ-ului acestora.
În medie, nivelurile de plumb din sângele copiilor în perioada de apogeu a Imperiului Roman ar fi crescut cu 2,4 micrograme pe decilitru, ceea ce ar fi redus IQ-ul acestora cu 2,5-3 puncte. Luând în considerare și nivelurile de plumb din alte surse, sângele copiilor ar fi putut atinge aproximativ 3,5 micrograme pe decilitru.
La apogeul său, Imperiul Roman număra peste 80 de milioane de oameni, adică aproximativ un sfert din populația mondială, ceea ce înseamnă că un număr semnificativ de persoane ar fi fost expuse poluării cu plumb generate de minerit și topire. Efectele intoxicației cu plumb sunt atât de severe încât unii savanți au dezbătut dacă aceasta a contribuit la căderea imperiului.
„O reducere de 2,5-3 puncte ale IQ-ului poate părea nesemnificativă, dar a afectat întreaga populație și ar fi persistat aproape 180 de ani în timpul Pax Romana. Le las epidemiologilor, istoricilor antici și arheologilor să determine dacă nivelurile de poluare cu plumb și impactele asupra sănătății pe care le-am identificat au fost suficiente pentru a schimba cursul istoriei”, a spus McConnell.
Deși poluarea cu plumb a scăzut după căderea Imperiului Roman, aceasta a crescut din nou în Evul Mediu târziu și a explodat în secolul al XX-lea, odată cu Revoluția Industrială și utilizarea combustibililor fosili, inclusiv a benzinei cu plumb. Un studiu din 2021 realizat de Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA a constatat că nivelurile de plumb în sângele copiilor cu vârste între 1 și 5 ani au scăzut de la 15,2 la 0,83 micrograme pe decilitru între anii 1970 și 2016, pe măsură ce benzina cu plumb a fost interzisă, potrivit The Guardian.
Benzina cu plumb a fost eliminată la nivel mondial din 2021.
Sursa Foto: Shutterstock
Citește și: STUDIU: Ascensiunea și decăderea Imperiului Roman de la schimbările climatice