Prima pagină » Cultură » Zile de conferință la NEC: Față în față cu lumea științifică națională și internațională

Zile de conferință la NEC: Față în față cu lumea științifică națională și internațională

04 mart. 2020, 21:53, Cultură

Lorena Ioniță

Zile de conferință la NEC: Față în față cu lumea științifică națională și internațională

Din luna martie, Colegiul Noua Europă (str. Plantelor nr. 21) va găzdui o serie de prezentări și discuții publice pe teme de o mare actualitate din lumea sociologiei și antropologiei care vizează, printre altele, dinamica puterii religioase și a celei politice în democrațiile tinere, studiul diasporei și filosofia minții. Constituind un liant între lumea științifică internațională și cea românească prin conferențiari de prestigiu, evenimentele de la NEC reprezintă o oază culturală în mijlocul Bucureștiului. Printre evenimentele din această lună amintim:

Redeșteptarea islamismului în Azerbaidjanul post-sovietic: secularism versus Sharia

Joi, 5 martie ora 17:00 (conferință publică)

Invitat: Altay Goyushov (Profesor de istorie turcică și islamică la Universitatea de Stat din Baku)

VIDEO George Simion: „Propunem un GUVERN de uniune naţională cu premier AUR, domnul Petrişor Peiu”

19:17

ACTUALITATE CCR: Impozitarea PROGRESIVĂ a părţii necontributive din pensii, inclusiv a pensiilor militare, este neconstituţională. Ce urmează

19:17

CCR: Impozitarea PROGRESIVĂ a părţii necontributive din pensii, inclusiv a pensiilor militare, este neconstituţională. Ce urmează

Abstract: Concomitent cu prăbușirea iminentă a Uniunii Sovietice, În Azerbaidjan cultul islamic a cunoscut o puternică redeșteptare. În ciuda golurilor interne din domeniul surselor scrise, care au fost distruse în timpul regimului sovietic, actorii politici ai scenei internaționale au jucat un rol important în acest proces. Astfel că în acest moment trei grupuri majore de musulmani practicanți domină viața islamică în Azerbaidjan. Aceștia sunt Twelver Shi’is – grup care menține legăturile spirituale puternice cu Iranul, și într-o oarecare măsură cu Iraqul, printr-o rețea puternică de mari ayatollahs care locuiesc acolo – , diferite grupuri Sunni aflate în conexiune cu organizații și instituții din Turcia și Salafis care erau conectați cu diverse State ale Golfului Arabic.

Sursă FOTO: NEC

Migrațiile. Anchete critice

Vineri, 13 martie orele 14:00-18:00 (workshop în Engleză)

Participanți: Constantin Ardeleanu, Ioana Bunescu, Măriuca Oana Constantin, Dana Domsodi, Corina Ilea, Nilay Kilinç, Valentina Sandu-Dediu, Cornelia Schu, Maria Alexandra Voivozeanu

Abstract: În ultimele trei decenii dezbaterea și căutarea din jurul diasporei a crescut exponențial și permanent dezvoltând domenii eterogene de cercetare, metodologii și noi abordări. De la activitățile și inițiativele diasporei, capacitatea de auto-construcție a societății civile, globalizare și democrație, identitate și comunitate până la migrație și stabilitate sau chiar arte, literatură și media în relație cu diaspora, pare că a fost acoperită o mare plajă de extindere, fără epuizarea, cumva, a interesului către cercetare în instituțiile de pe toată întinderea pământului. În mijlocul a ceea ce era numită „o urgență a migrației” în Uniunea Europeană, și mai exact în lumea vestică, dezbaterea din jurul acestui subiect și a diasporei nu și-a pierdut niciodată actualitatea, iar acest lucru rămâne departe de a se încheia.

Sursă FOTO: NEC

Minți altruiste sau sinele conștient? Perspective științifice budiste, fenomenologice și cognitive în experiența umană

Marți, 17 martie ora 17:00 (conferință în engleză)

Invitat: Profesor Christian Coșeru (Șeful Catedrei de Științe Umaniste de la Colegiul Charleston, S.U.A.)

Abstract: Pornind de la cea mai recentă lucrare în filosofia trans-culturală a minții, această lectură explorează câteva dintre implicațiile metafizice și morale ale conceptelor non-ecologice ale conștiinței și alternativelor lor. După ce au fost examinate câteva scenarii din viața reală care par să implice întreruperi ale conștiinței de sine, este considerat că fie acele scenarii aduc evidente la perspectivele clasice non-egocentrice, cum ar fi cea prin care noi ne găsim între Hume și Budism sau mai degrabă ar trebui interpretate ca acoperind o categorie mărginașă de aspecte existențiale, narative, relaționale, de încarnare și sociale ale vieților noastre conștiente. Lectura ne ajută să generăm câteva dezbateri și să simulăm mai departe reflecția asupra modului în care filosofia trans-culturală îmbogățită empiric poate revela ceva fundamental despre natura experienței umane.