”Ziua Eminescu”, Ziua Culturii Naționale. La Ipotești va fi înmânat Premiul Național de Poezie ”Mihai Eminescu – Opus Primum”

În anul 2010, prin Legea Nr. 238 din 7 decembrie, ziua de 15 ianuarie – ziua în care s-a născut Mihai Eminescu, ”Luceafărul poeziei românești” – a devenit Ziua Culturii Naționale. De atunci, în fiecare an, au fost organizate manifestări artistice menite a scoate în evidență cultura românească și opera extraordinară a marelui Poet.

Anul acesta, pandemia de coronavirus impune o cu totul altă desfășurare a evenimentelor, iar acestea vor avea loc, în mare parte, online.

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” va organiza, cu această ocazie, ediția din ianuarie a ”Zilelor Eminescu”. Evenimentele vor avea loc pe 15 ianuarie și vor începe, la ora 10.30, cu un Te Deum la Bisericuța familiei Eminovici din Ipotești, urmat de depuneri de coroane la statuia poetului Mihai Eminescu de la Memorial.

Conferință susținută de președintele Academiei Române, academicianul Ioan-Aurel Pop

Programul evenimentului cultural – desfășurat online -, va debuta la ora 11.20, după mesajele de salut (ora 11.00), cu o conferință susținută chiar de președintele Academiei Române, academicianul Ioan-Aurel Pop.

Conferința va fi urmată de discuții axate pe marginea poeziei de debut din anul 2020 (ora 11.30), participanți fiind membrii juriului care vor acorda, anul acesta, Premiul Național de Poezie ”Mihai Eminescu – Opus Primum”:

• Alexandru Cistelecan (Universitatea „Petru Maior” din Târgu Mureș)
• Mircea A. Diaconu (Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava)
• Alex Goldiș (Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca)
• Mihai Iovănel (Academia Română, Institutul „G. Călinescu”)
• Andrei Terian-Dan (Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu)

Discuțiile vor fi însoțite de lecturi ale poeților nominalizați pentru premiul din acest an:

• Lucian Brad
• Dumitru Fanfarov
• Mircea Andrei Florea
• Antonia Mihăilescu
• Otay Deniz

Premiul Național de Poezie ”Mihai Eminescu –  Opus Primum” va fi înmânat câștigătorului desemnat de juriu de președintele Consiliului Județean Botoșani, Doina-Elena Federovici.

Creația lui Mihai Eminescu și știința ”eminescologiei”

Mihai Eminescu a debutat în 1866, cu poezia La mormântul lui Aron Pumnul, apărută în broșura prilejuită de moartea profesorului său cu același nume. Tot în acel an, în revista „Familia” din Pesta, Iosif Vulcan îi publică poezia De-aș avea, schimbându-i totodată și numele, din Eminovici în Eminescu.

Opera lui Mihai Eminescu, antumă și postumă – ulterior tradusă în numeroase limbi – cuprinde, pe lângă poezii (idilă, sonet, eglogă, satiră, epistolă, poem, elegie, glosă, doină), proză, precum Făt-Frumos din Lacrimă, Sărmanul Dionis, Cezara ori romanul Geniul pustiu (rămas în manuscris, neterminat), încercări de teatru, Amor pierdut – viață pierdută, Decebal, Gruie Sânger etc., și traduceri din limba germană.

Prin grija lui Titu Maiorescu, cele mai multe dintre poeziile apărute de-a lungul vremii în paginile revistei „Convorbiri literare” vor alcătui un volum antum, singurul, de altfel, pe care poetul îl va vedea publicat în timpul vieții.

Posteritatea celui care a șlefuit limba română până la a face din ea o operă de artă, în schimb, va fi mult mai generoasă. Creația lui este valorificată, analizată, interpretată în cele mai mici detalii, dând naștere unei „științe”: eminescologia, notează muzeulliteraturiidiniasi.ro.