DE CE IUBESC ROMÂNIA. Binkofski, Microsoft: Ne plângem prea mult. Dacă 20 de milioane de români ar face un pas în față, impactul ar fi enorm
This browser does not support the video element.
În România a te plânge este un obicei. Acesta este singurul lucru care nu îi place lui Ronald Binkofski, managerul general al Microsoft România, când vine vorba despre noua lui țară adoptivă.
„Ar trebui să nu ne mai plângem. Cred că a devenit un obicei, o modă. Este atât de ușor să te plângi. Eu aș începe cu mine. Ce am făcut eu ca lucrurile să meargă mai bine? Și, dacă ai un răspuns sincer că ai făcut ceva, poate atunci te poți plânge”, ne-a declarat șeful operațiunilor locale ale Microsoft.
El spune că iubește, fără nicio îndoială, România, pentru calitatea oamenilor, pentru cultura ei, pentru peisajele ei minunate și, de ce nu, pentru potențialul economic și pentru avântul pe care îl are industria IT locală. O iubește pentru că se simte „ca acasă”, în Polonia, după ce, timp de ani buni, a lucrat în Germania, în Federația Rusă și în Republica Cehă. „Cred că am iubit-o din primul moment”, adaugă el.
„Ar trebui să spunem că putem să facem. În loc să ne plângem ar trebui să facem aceste lucruri mici să meargă. În pași mici. Vorbim despre 20 de milioane de oameni. Dacă fiecare ar face un pas în față impactul ar fi enorm”, spune el. „Zâmbesc când vă spun aceste lucuri pentru că dacă ați merge acum în Polonia, lucrurile ar fi similare. Și acolo oamenii se plâng. Se pare că e natura umană”, a adăugat Binkofski.
„Și noi ne plângem, de guvern, de drumuri, de multe. Dar ne exprimăm mult mai clar mândria de a fi polonezi”
O diferență pe care a observat-o între polonezi și români este că deși a te plânge este „un obicei” la ambele popoare, polonezii sunt mult mai fermi când vine vorba despre mândria de a fi polonez decât românii.
„Chiar am observat asta. Și noi ne plângem, de guvern, de drumuri, de multe. Dar ne exprimăm mult mai clar mândria de a fi polonezi. La români mândria apare, la nivel declarativ, doar când li se spune că în altă parte este mai bine, moment în care se uită la tine și îți spun că în România e mai bine, pentru că e țara lor. E clar că cei mai mulți români sunt mândri de țara lor, și evident că au de ce să fie mândri, dar o recunosc, o spun, o declară, mult mai puțin decât alții, și în viața de zi cu zi dar și când merg peste graniță. Poate ar trebui să o spună mai des”, explică el.
Despre România, de la Deltă la Sobieski și la imigranții români din anii ’90
Întrebat ce știa despre România înainte să ajungă aici, la începutul anilor 2000, în scopuri de serviciu, CEO-ul Microsoft a făcut o paralelă cu Polonia și Germania.
„Am fost de mai multe ori în România dinainte, deci nu a fost un loc total necunoscut. Cu toate acestea era un loc pe care nu îl cunoșteam în ceea ce privește viața de zi cu zi. Știam de România, de Delta Dunării..știam puțină istorie, niște conexiuni istorice. Regele Sobieski, de exemplu, unde sunt perspective diferite asupra aceluiași moment istoric”, a declarat el, vizibil amuzat.
Prima dată a ajuns în România la vârsta de 15 ani, în 1983, când a mers, în vacanță, la Eforie Sud. Amintirile sunt, după atâta timp, încă foarte puternice. De la zborul cu avionul, ceva „inedit” pentru acea vreme, la concertele de pe plajă și la restaurante.
La toate acestea se adaugă însă și percepția publică a polonezilor față de România, din anii ’90, când, după căderea regimului comunist, mulți români au început să treacă granițele și să muncească sau să își deschidă afaceri în Polonia.
„Cred că este vorba despre aceeași percepție pe care au avut-o germanii despre polonezi și despre cehi și o spun în cunoștință de cauză, pentru că am lucrat o bună perioadă de timp și în Germania. În Polonia percepția față de România nu era chiar pozitivă”, își amintește el.
Explicația pentru această percepție este că cei care au plecat din România „în primul val” nu au făcut parte din elită, iar cei care făceau totuși parte nu erau vizibili „pe stradă”. La fel ca în cazul polonezilor plecați în Germania, românii veniți în Polonia în acea perioadă lucrau în construcții sau în comerț.
„Asta este realitatea. Cred că este la fel peste tot în lume. Elita nu este cunoscută sau recunoscută la nivelul străzii, în viața de zi cu zi”, explică șeful Microsoft România.
Această imagine s-a schimbat însă mult între timp. Acum problema se pune dacă o persoană știe ceva despre România sau nu, iar cei mai mulți polonezi, de exemplu, nu au auzit prea multe despre țara noastră. O explicație, după cum spune Binkofski, este și faptul că România, la fel ca alte state în curs de dezvoltare, nu este prezentă în buletinele de știri internaționale și nici alte canale de comunicare nu prea există. El a remarcat campania de imagine începută relativ recent de România.
„Voi nu știți ce înseamnă un trafic congestionat”
Cât despre cei care știu deja ceva despre România, de cele mai multe ori sunt plăcut impresionați și mai revin. Secretul este însă să stea aici mai mult, nu doar câteva zile. „Când un străin merge într-un loc nou observă de cele mai multe ori extremele, fie lucrurile frumoase, fie pe cele mai puțin plăcute. Eu am ajuns aici în decembrie. Era întunecat, copacii nu avea frunze..vedeam toate cablurile care atârnă pe fațadele clădirilor. Dar a venit primăvara. Totul a înverzit. Bucureștiul mi s-a părut cu totul altfel. Ba, mai mult, când m-am întors în Varșovia mi s-a părut mai urâtă decât mi-o aminteam, pentru că acum îmi ieșeau în evidență anumite lucruri pe care, trăind acolo zi de zi, le scăpam din vedere”, își amintește el. Primul exemplu care îi vine în minte este abundența de clădiri vechi sau istorice care încă nu au fațadele refăcute.
În ceea ce privește două dintre problemele semnalate de mulți străini când vizitează capitala României, traficul și câinii maidanezi, șeful Microsoft răspunde zâmbind: „Voi nu știți ce înseamnă un trafic congestionat în București. Să mergeți în Moscova sau în Varșovia când plouă, acolo e congestionare. În ceea ce privește câinii fără stăpân, da, poate pentru unii străini nu este un element plăcut. Eu însă iubesc câinii, deci pentru mine nu e niciun fel de problemă”.
Întrebat de ce crede că Polonia și România au evoluat atât de diferit în ultimii 20 de ani, Binkofski a prezentat o serie întreagă de motive, printre care se numără atât cele de ordin istoric cât și cele de ordin economic.
Spre diferență de Polonia, explică el, în România amprenta comunismului asupra societății a fost mult mai „distructivă”. În același timp, Polonia are avantajul de a fi aderat la UE înaintea României.
Marele dezavantaj al României: mediul politic are o influență prea mare asupra mediului de afaceri
Una dintre cele mai mari diferențe pe care le simte managerul general al Microsoft România este legată însă de mediul politic, de stat și de instituțiile sale, care, în România, are un impact mult prea mare asupra economiei.
„Cred că ăsta a fost unul dintre marile avantaje ale Poloniei, faptul că influența politicului în mediul de afaceri este relativ scăzută, spre diferență de România. Și în Polonia și în Cehia au avut loc deja valuri de privatizări, care nu s-au finalizat, poate, întotdeauna sub cele mai bune auspicii, dar sunt foarte multe exemple de privatizări reușite și, foarte important, statul are o influență mult mai redusă asupra economiei, asupra întreprinzătorilor”, explică el.
În ceea ce privește politica, polonezul îndrăgostit de golf, pe care îl practică din când în când la Clubul Diplomatic, spune că se uită la ea „de pe margine” și că „este la fel în toate statele”, adică „o luptă politică pentru putere care implică întotdeauna promisiuni care sunt îndeplinite”.
Viitorul România nu ar trebui să fie IT-ul, după modelul „instalatorului polonez”, deși românii sunt din ce în ce mai bine văzuți în plan extern datorită acestei ramuri a economiei. IT-ul ar trebui să fie doar una dintre uneltele cu care România să poată ajunge cât mai departe din punct de vedere al dezvoltării economice.
Atuurile României în acest moment sunt destul de mari și, din păcate, după cum observă Binkofski, nefolosite: „Aveți un potențial energetic foarte bun. Aveți un potențial agricol foarte bun. Nici acum nu înțeleg de ce agricultura din România nu este productivă”.
Dracula, brandul perfect, care stă nefolosit
Care este cel mai bun slogan sau brand pentru a promova România peste graniță? Întrebarea îl amuză în mod vizibil. „Eu mi-am spus părerea de mai multe ori, dar foarte mulți nu sunt de acord cu mine”, a declarat el. „E Dracula. Nici nu încape îndoială. E brandul perfect. Știu că este o poveste, o invenție, dar brandul Dracula este foarte puternic. Dacă mergeți în Brazilia, în Chile, și întrebați de Dracula toată lumea a auzit de el. Mulți nici nu știu că Transilvania este în România”, a explicat Binkofski.