Daniel Negreanu, poreclit în lumea pokerului profesionist „Kid Poker” (Puștiul Poker), s-a născut în Canada, după ce părinții săi au fugit din România comunistă, în 1967. La 37 de ani, Daniel este un jucător de poker de elită, stabilit în Las Vegas, acolo unde au loc cele mai mari partide de poker.
În cariera sa, Negreanu a câștigat patru titluri de campion mondial la diverse tipuri de poker și ocupă locul doi în topul mondial al celor mai mari câștiguri obținute la turneele de profil: peste 14,5 milioane de dolari. De câțiva ani, face parte din echipa de profesioniști a PokerStars, cea mai mare platformă de poker online din lume.
Daniel este întruchiparea paradoxului care face din orice jucător de poker un adversar feroce la masa de joc: are o personalitate jucăușă, știe să facă pe toată lumea să se simtă bine și să se relaxeze cu glumele sale, însă, de fapt, este un rechin care se joacă cu prada. Abilitatea sa de a „citi” ce cărți ține adversarul în mână, ghidându-se după indicii numai de el știute, l-a făcut celebru și i-a descumpănit pe mulți dintre adversarii săi.
Foto: danielnegreanu.com
Negreanu a fost în România doar de două ori. „Am fost în România anul trecut și mi-a plăcut, am fost numai pentru trei zile și am făcut numai interviuri, pentru televiziuni, și n-am avut șansa să văd țara. Dar am fost când aveam 10 ani și atunci am stat o lună. Atunci a fost diferit, am fost la mare, la Castelul Bran , am văzut mai mult când eram copil”, își amintește Negreanu.
Când era mic, Daniel își amintește că mama sa îi vorbea jumătate în românește, jumătate în engleză: „Îmi zicea: Daniel, du-te jos și bring me back something (adu-mi nu știu ce)… Acum nu mai am cu cine să vorbesc românește prea mult”.
În octombrie 2010, Daniel a jucat pentru prima dată poker în România, la un turneu organizat de fostul cazinou Regent din București, și a luat legătura cu comunitatea jucătorilor români de poker de pe site-ul holdem.ro.
„Când am venit, am crezut că o să fie mai sărăcăcios. Nu am crezut că o să fie așa frumoasă țara și în București. Am avut un hotel clasa întâi și n-am știut că e așa ceva (aici). Când am fost, când eram mai mic, în București nu a fost așa frumos”, spune Daniel.
Electricianul Negreanu a ales Canada. Ceaușescu, nume de cod „Mister C”
Daniel povestește, pentru gândul, că părinții lui au plecat din România în 1967, inițial cu destinația New York. Au reușit însă să ajungă doar până în Italia. Au stat o perioadă acolo, apoi au reușit să ajungă în Canada, la Toronto.
„Le-a plăcut în Toronto, au făcut un business acolo. Tata a fost electrician și mama a vrut să aibă 10 copii în Canada și și-au făcut viața acolo. Cred că ei au mers acolo pentru că înainte au fost (stat) în comunism, în România, și nu au vrut să stea acolo”, povestește Daniel.
Experiența jucătorului de poker cu comunismul lui Ceaușescu se rezumă la un episod care i-a rămas în memorie și acum, pentru că la vremea respectivă, copil fiind, nu l-a înțeles.
„Când am fost acolo (în România) în 1984, aveam 10 ani, eram mic, și am mers într-un restaurant. Și am vrut să spun o glumă la toți și am spus Ceaușescu. Și mama, și toți au sărit pe mine, mi-au închis gura și mi-au zis: nu ai voie să spui așa ceva, spune Mister C în loc de Ceaușescu. Nu am înțeles de ce și dup-aia mi-au explicat că nu ai voie să vorbești politică în țară. În Canada, niciodată nu am avut problema asta, pentru că poți să spui ce vrei, unde vrei”, râde Daniel.
Daniel zâmbește când îl întrebi dacă ar veni să trăiască în România. Cine cunoaște nivelul pokerului din România, în ce privește jocurile din cazinouri și legislația, știe că acest lucru ar echivala cu o pensionare pentru un profesionist în poker. Dar Daniel spune că ar reveni pentru o perioadă mai lungă, de relaxare: „Vreau să mai vin în România. Aș vrea să văd cum e viața acolo, să trăiesc experiențe noi, să cunosc gagici. M-am întâlnit cu o gagică acolo, anul trecut, dar atunci eram cu o altă gagică și nu am avut șansa să vorbesc cu ea. Dacă merg înapoi, vreau să o întreb ce face”, glumește Daniel.
Pokerul nu e un joc de noroc, „e un joc de cap”
Daniel Negreanu a abandonat școala la vârsta de 16 ani, pentru a se dedica jocului profesionist de biliard, pe bani, în Toronto.
„Băieții mi-au spus, hai să joci un poker. Nu știam nimic despre poker. După o lună, am văzut că întotdeauna aceiași băieți câștigă și cei care pierd, pierd întotdeauna. Și mi-am zis, ok, nu e un joc de noroc, e un joc de cap. Am învățat și eu și după vreo lună și eu am câștigat. Am lăsat biliardul, pentru că nu erau așa mulți bani acolo”, își amintește Negreanu începuturile în poker.
A continuat să joace poker în cazinourile din Toronto, pentru trei-patru ani, apoi a luat drumul Las Vegas-ului american, acolo unde se învârt banii serioși și unde profesioniștii de top știu că găsesc jocuri profitabile. În America, Daniel nu a găsit însă paradisul de la început: „Când am mers acolo, nu a fost bine pentru mine, am pierdut vreo șase-șapte luni. Pentru că ei au fost mai tari și a trebuit să învăț mai repede și mai bine, ca să câștig acolo”.
Despre pokerul din România, Negreanu nu auzise nimic până acum trei-patru ani. Asta probabil și pentru că acest joc era aproape inexistent la nivel oficial, în țara noastră: nici un român nu ieșise încă să joace turnee în străinătate, jocul era practicat pe ascuns, iar de pokerul pe internet auziseră doar o mână de inițiați. Lucrurile s-au schimbat mult de atunci, spune el.
„Cu vreo doi ani în urmă am mers (să joc) în Barcelona și m-am întâlnit cu vreo 6-7 români și ei jucau bine. Acum, când merg la EPT (European Poker Tour) sau oriunde, sunt mulți români acolo și câștigă. Toni Județ, Mihai Manole și altul, nu știu cum îl cheamă, dar pe internet își zice 0Human0. Și el joacă bine. Sunt mulți români care joacă bine”, spune Negreanu.
Pe Toni Județ, fost campion național la biliard, Daniel îl cunoaște bine, pentru că românul face și el parte din echipa de profesioniști ai PokerStars. 0Human0, pe numele său real Liviu Ignat, „rupe” mesele la mize mari (jocuri unde intrarea la masă se face cu câteva mii de dolari), pe același site de poker.