Amănunte șocante din dosarul mafiotului român care a îngrozit Italia! ”Brigada” coordonată de nemilosul ”Calu” îi condamna la moarte pe cei care încălcau ”Legea tăcerii” + cântăreți români sechestrați în cluburile de noapte (EXCLUSIV)

Procurorii italieni au reușit să destructureze, în urma unei anchete desfășurate pe parcursul a câțiva ani, o rețea mafiotă coordonată de un român din Iași. Alexandru Nica – zis și Calu, în vârstă de 38 de ani – a fost creierul și coordonatorul grupării mafiote ”Brigada”, acționând încă din 2009 în Torino și Rimini. Curtea de Apel din Torino l-a judecat pe Nica pentru nu mai puțin de 12 infracțiuni, iar românul a fost condamnat la 19 ani și o lună de închisoare.

Calu nu și-a recunoscut, niciodată, vinovăția, însă procurorii italieni au beneficiat de colaborarea unuia dintre membrii grupării mafiote ”Brigada”, un alt român care a acționat sub comanda lui Nica și care, pentru a primi o pedeapsă mai mică, ”s-a spovedit” în fața oamenilor legii, prezentându-le acestora un ”tablou infracțional” halucinant.

Aflat în închisoarea Voghera din Italia, Alexandru Nica a solicitat să își execute pedeapsa în România, iar GÂNDUL.RO prezintă, în exclusivitate, informații șocante din motivarea judecătorilor de la Curtea de Apel Iași, precum și sentința dată de aceștia.

FINANCIAR JetSpy: Avioanele private ale lui Elon Musk au efectuat 355 de zboruri în 2024. Care a fost cel mai lung zbor

23:59

SPORT David Popovici, provocare pentru înotătorul care a câştigat patru medalii de aur la JO Paris 2024

23:16

Arme, droguri, prostituție, șantaj și tentativă de omor

”Brigada” condusă de Alexandru Nica a făcut legea în Torino și Rimini între 2009 și 2013, ”prioritățile” rețelei fiind traficul ilegal de stupefiante, proxenetismul, falsificarea de carduri de credit și a mijloacelor de plată, retragerea ilicită de sume de bani, extorcarea, deținerea ilicită de armament, dar și controlarea activității unor cluburi de noapte – Office și Disco Venus – unde vindeau droguri. În Rimini, ”Brigada” controla zonele în care ”prestau” prostituatele, printre ele aflându-se și multe românce.

Românul de 38 de ani a fost trimis în închisoare în luna iunie 2018, iar infracțiunile de care a fost acuzat – având corespondent și în legislația din România, după cum au precizat judecătorii – alcătuiesc o listă impresionantă.

• asociere într-o grupare înarmată de tip mafiot
• tentativă de omor în participație cu alte persoane
• furt în circumstanțe agravante, în participație cu alte persoane
• furt în circumstanțe agravante, în formă continuată și în participație cu alte persoane
• deținere de substanță stupefiantă în scopul de a fi vândută, în formă continuată și în participație cu alte persoane
• deținere în formă continuată de arme obișnuite
• deținere ilicită de arme obișnuite în participație cu alte persoane
• deținere ilicită de arme clandestine, în participație cu alte persoane
• instalarea de aparatură capabilă să intercepteze, împiedice și întrerupe informații de tip informatic sau telematic, în participație cu alte persoane
• violență privată, în circumstanțe agravante, în participație cu alte persoane
• violență privată, în circumstanțe agravante, în participație cu alte persoane
• violență privată, în circumstanțe agravante, în participație cu alte persoane

”Brigada” coordonată de Calu, forța de intimidare și ”Legea tăcerii”

Gruparea mafiotă înființată și coordonată de Alexandru Nica  a acționat bazându-se pe două ”principii-cheie” ale lumii interlope, forța de intimidare și ”legea tăcerii”.

Eticheta pusă de procurorii italieni a fost aceea de ”grupare criminală de tip mafiot”, iar probele indubitabile strânse în decursul anchetei de proporții au demonstrat că oamenii lui Calu erau lipsiți de scrupule.

”… împreună cu alte persoane (n.red. – Alexandru Nica) a constituit o grupare criminală de tip mafiot  numită „brigadă”, care a acționat în Torino în perioada 2009-2013, prin folosirea forței de intimidare, a condiției de supunere și a tăcerii, în scopul comiterii infracțiunilor de trafic ilegal de stupefiante, proxenetism, falsificare de carduri de credit și a mijloacelor de plată, retragere ilicită de sume de bani, extorcare, deținere ilicită de bunuri, controlarea activității cluburilor de noapte din oraș – printre care ”Z”, ”Office”, ”Disco Venus” (denumit și ”Cremona”)”, se arată în motivarea instanței de judecată.

Persoanele incomode, condamnate la moarte de ”Brigadă”

Orice grupare mafiotă încearcă să își impună ”legea” prin forță și intimidare, iar ”Brigada” condusă de Alexandru Nica nu a făcut excepție de la această regulă.

Pe data de 20.04.2012, spre exemplu, Calu și alți membrii ai grupării au hotărât să îl asasineze pe V.V., acesta fiind plasat pe o listă neagră a persoanelor care ar fi trebuit să fie reduse la tăcere. Victima a fost agresată, doar intervenția rapidă a poliției făcând ca aceasta să nu fie ucisă, așa cum prevedea ”scenariul”.

La rândul lor, prostituatele din Torino și Rimini, aflate în sfera de influență grupării lui Nica, au devenit ”momeală”, având rolul de a atrage clienții pentru ca aceștia să fie jefuiți.

”… în perioada ianuarie 2012 – iunie 2013, în localitățile Torino și Rimini, în participație cu alte persoane și în calitate de conducător al grupului infracțional, (n.red. – Alexandru Nica) a asigurat controlul zonelor unde practicau prostituția numitele M.C., I.A.M, Magop M.,  D. B., Fedmas G. G., C. C. Ioaria, B. M. G., în sensul că procura și indica locurile unde puteau fi atrași clienții, imobilele în interiorul cărora se desfășura activitatea de prostituție, supraveghea străzile, încasa o parte din sumele de bani primite de la clienți, exploata sexual tinerele prostituate și împiedica pe alți infractori să beneficieze de aceleași zone, sumele de bani provenite din activitatea de prostituție pe care le încasa fiind transferate grupării criminale”, se mai arată în motivarea instanței de judecată de la Curtea de Apel Iași.

Însă ”Brigada” avea o activitate infracțională diversificată, furturile din mall-uri fiind și ele ”pe agenda de lucru” a mafiotului român.

Infractorii sustrăgeau alimente din diferite magazine, folosindu-se de genți care erau căptușite pentru a nu declanșa sistemele de alarmă, iar pentru deplasare erau utilizate mașini cu numere de înmatriculare fictive.

”… în perioada noiembrie 2012 – mai 2013, împreună cu alte persoane, în baza unui plan, a sustras o cantitate nedefinită de bunuri alimentare din incinta unor mall-uri din Torino și din provincie, cu ajutorul unor genți căptușite în așa fel încât să nu se declanșeze sistemele de alarmă, pentru deplasarea către și de la locul faptelor fiind folosite autoturisme cu numere de înmatriculare fictive”.

Extras dn motivarea instanței de judecată

Trafic de cocaină, pistoale, muniție, dar și dispozitive de tip skimmer

Alexandru Nica a cumpărat, a deținut și a dat spre vânzare altor persoane care frecventau cluburile de noapte „Office”, „Cremona”, „Opera” din Torino ”cantități nespecificate de cocaină, faptă în perioada octombrie 2012 – iunie 2013”. Și, cum activitatea infracțională trebuia protejată cu arme de foc, arsenalul ”Brigăzii” era bine pus la punct.

Sub un dulap din clubul ”Office”, de pildă, anchetatorii italieni au descoperit un pistol semiautomat fără marcă și un pistol semiautomat fără marcă, plus un număr de 50 cartușe 9×21, 6 cartușe W-W 38, 6 cartușe federal calibrul 38, 15 cartușe calibrul 6 mm și 7 cartușe cu inscripția 380 auto. Percheziția a mai ”bifat” și ”un pistol cu CRVENA ZASTAVA calibrul 7,65 și un pistol cu tambur AMADEO ROSSI”.

Membrii ”Brigăzii” înființate și conduse de Calu nu puteau rata bancomatele, cu atât mai mult cu cât această infracțiune a devenit, în ultimii ani, o modă. Gruparea mafiotă a folosit aceeași schemă de succes, respectiv instalarea de dispozitive tip skimmer (n.red. – dispozitivul capturează și stochează toate detaliile de pe banda magnetică a cardului. Hoții folosesc datele furate pentru a face tranzacții frauduloase online sau cu un card de credit contrafăcut) și dispozitive dotate cu camere video.

”… instalarea de aparatură capabilă să intercepteze, împiedice și întrerupe informații de tip informatic sau telematic, în participație cu alte persoane, constând în aceea că, împreună cu alte persoane, (n.red. – Alexandru Nica) a aplicat la diferite bancomate dispozitive tip skimmer și dispozitive dotate cu camere video, care înregistrau coduri și date, reprezentând informații utilizate de bănci în relațiile cu clienții, faptă comisă în Torino, până la data de 20.06.2013”, au precizat procurorii.

Cum a preluat ”Brigada” un club de noapte în Torino

Calu a reușit să monopolizeze traficul de cocaină desfășurat în mai multe cluburi de noapte din Torino, însă nu s-a mulțumit doar cu asta, încercând să obțină și rolul de administrator.

Patroana unui astfel de club – Bracau N – a căzut în plasa întinsă de ”Brigadă” după ce le-a oferit acestora serviciul de pază al clubului. Însă acesta a fost doar primul pas. Ulterior, recurgând la amenințări și intimidare, membrii grupării au obligat-o pe patroană să renunțe la administrarea localului ”Z”, iar toate deciziile au fost luate de oamenii lui Alexandru Nica. Bineînțeles, banii obținuți din activitatea clubului ajungeau la ”Brigadă”, iar patroana a trebuit să se mulțumească doar cu sume pe care aceeași grupare le stabilea.

”… violență privată, în circumstanțe agravante, în participație cu alte persoane, constând în aceea că, în participație cu alți cetățeni români și prin forța intimidantă a grupării de tip mafiot, după ce a obținut serviciul de pază al clubului „Z” de la deținătoarea autorizației Bracau N., (n.red. – Alexandru Nica) a constrâns-o pe aceasta să renunța la administrarea localului, lipsind-o de orice autonomie în luarea deciziilor, conducerea clubului trecând sub controlul grupării; sumele de bani obținute din activitatea localului erau încasate de grupare, iar administratora Bracau N. era remunerată cu sume stabilite de grupare, fapta fiind comisă în Torino, în perioada mai 2012-iunie2013”, se mai arată în motivarea instanței de judecată.

Cum în sfera infracțională există și… concurență, Alexandru Nica a intrat, la un moment dat, în conflict cu o rețea albaneză care controla un alt club de noapte. În perioada septembrie 2012- februarie 2013, Calu și-a trimis complicii la clubul ”Batmania”, ”împiedicându-i pe numiții T.O. și G.C.M să desfășoare activitatea în domeniul pazei și al siguranței la clubul de noapte ”.

Artiști români, forțați să cânte doar în clubul controlat de ”Brigada” lui Alexandru Nica

Procurorii italieni au mai descoperit și alte informații-bombă. Alexandru Nica a mai creionat un scenariu – artistic, de această dată – în urma căruia putea obține venituri consistente.

Mai mulți cântăreți români s-au văzut constrânși să presteze doar în clubul ”Office” din Torino, controlat de ”Brigadă”, anchetatorii precizând că a fost vorba despre ”un plan criminal”.

”… violență privată, în circumstanțe agravante, în participație cu alte persoane, constând în aceea că, în baza unui plan criminal, împreună cu alte persoane, (n.red. – Alexandru Nica) i-a constrâns pe muzicanții unui ansamblu de muzică populară românească (B.V., D.M., V.D. și Balaican C.), precum și pe muzicantul C. A., specializat tot în muzică populară româneacă, să cânte doar în clubul ”Office”, fapta fiind comisă în Torino, în perioada martie – iunie 2013”

Extras din motivarea instanței

Judecătorii de la Curtea de Apel Iași: ”Condamnatul dorește să continue executarea pedepsei în România”

Mafiotul român Alexandru Nica a fost condamnat la 19 ani și o lună de închisoare în Italia – fiind încarcerat, acum, în închisoarea Voghera -, numai că a cerut să își execute pedeapsa în România.  ”Persoana condamnată a fost deținută pentru executarea pedepsei de 19 ani și o lună închisoare începând de la data de 10.12.2018, iar executarea pedepsei urmează a se finaliza la data de 27.08.2037. Condamnatul N.A. dorește să continue executarea pedepsei în România, procedura de recunoaștere și punere în executare în România a hotărârii Curții de Apel din Torino fiind inițiată la cererea sa”.

Potrivit judecătorilor care au analizat cauza, este îndeplinită ”condiția dublei incriminări, în sensul că, în cazul faptelor reținute în sarcina condamnatului N. A. de autoritățile judiciare italiene, s-au identificat infracțiunile corespondente în legea penală română, atât în Codul penal aflat în vigoare, cât și în Codul penal din 1969”.

”Urmare a mai multor adrese emise de Curtea de Apel Iași către autoritățile judiciare emitente italiene, acestea au comunicat, în esență, faptul că executarea sentinței în legătură cu care s-a emis Certificatul prevăzut la articolul 4 din Decizia-cadru 2008/909/JAI a început la data de 11.08.2015, având data expirării pedepsei cu închisoarea de 19 ani și 1 lună pentru data de 27.04.2034, cu excepția acordării unor ulterioare beneficii penitenciare și că persoana condamnată beneficiază suplimentar de un număr total de 135 de zile de eliberare anticipată”

Extras din motivarea instanței

Pe data de 16 septembrie, judecătorii Curții de Apel Iași au hotărât că sunt întrunite toate condițiile pentru ca Alexandru Nica să își execute în România pedeapsa dată de auroritățile italiene.

”Admite sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași. Dispune recunoașterea și punerea în executare   în România a sentinței cu nr. de referință 4801/17 pronunțată de Curtea de Apel din Torino, Secția a II-a la data de 14.06.2017, rămasă definitivă la data de 14.06.2018, prin care s -a dispus condamnarea la pedeapsa de 19 ani și o lună închisoare a cetățeanului român Nica Alexandru, născut Ia data de 08.03.1982, în Iași, domiciliat în Iași (…) C.N.P. (…), pentru săvârșirea unui număr de 12 infracțiuni.

Dispune transferarea persoanei condamnate Nica Alexandru, în prezent deținut într-un penitenciar din Italia, într-un penitenciar din România, pentru continuarea executării pedepsei de 19 ani și 1 lună închisoare. Scade din pedeapsa de 19 ani și o lună închisoare, recunoscută prin prezenta, perioada deja executată începând de la data de 11.08.2015 la zi, precum și un număr de 135 de zile de eliberare anticipată, aferente pedepsei de 19 ani și o lună închisoare recunoscute prin prezenta”, au decis judecătorii Curții de Ale Iași.