Unul dintre cei mai bogați români, multi-milionarul Arpad Paszkany, este un om de afaceri fantomatic, aparițiile sale publice fiind reduse la strictul necesar. Retragerea de la clubul de fotbal CFR Cluj – pe care îl preluase în 2001, devenind ”dușmanul” lui Gigi Becali – l-a poziționat într-un con de umbră și mai apăsat. Cu o avere estimată, acum câțiva ani, la peste 45 de milioane de euro, Arpad Paszkany poartă acum un adevărat război cu Ministerul Finanțelor, după ce Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) i-a luat la control averea personală. Fiscul îl suspectează că a efectuat tranzacții dubioase și că s-ar fi sustras de la plata unor taxe, iar judecătorii au pronunțat de curând o decizie în acest caz.
GÂNDUL.RO prezintă informații în exclusivitate din procesul în care omul de afaceri se consideră nedreptățit de ANAF, fiindcă i s-au cerut – în timpul controlului – acte contabile și contracte derulate într-un interval de timp foarte mare – 10 ani -, iar obligația de a păstra o sumedenie de acte contabile sau contracte timp de peste un deceniu, în cazul unei persoane fizice,”este un aspect neprevăzut în nicio lege”.
La sfârșitul anului 2016, pe 13 decembrie, Arpad Paszkany a primit un Aviz de verificare (nr. 268) prin care i s-a comunicat că va face obiectul unei verificări a situației fiscale personale. Data începerii controlului a fost stabilită pentru 29 decembrie a aceluiași an, perioada vizată fiind una foarte lungă, iar dosarul de control a conținut, în final, nu mai puțin de 2041 de file.
Omul de afaceri a considerat că atitudinea ANAF de a solicita în justificare documente privind operațiuni bancare, comerciale și financiare cu o vechime de peste 10 ani față de perioada derulării controlului, ”în contextul inexistentei unei obligații legale de păstrare a unor documente justificative, face imposibilă exercitarea în mod echitabil a unui drept la apărare efectiv”.
Mai mult, susține Paszkany, ”nici chiar în cazul societăților comerciale sau bancare regulile privind arhivarea documentelor nu impun termene de păstrare a documentelor pe o perioada atât de îndelungată, cu privire la documentele privind activitatea curentă, atât în ceea ce privește legislația română, cât și în ceea ce privește legislația statelor în care își au sau aveau rezidența partenerii contractuali, persoane juridice”.
În luna iulie a anului 2018, Ministerul Finanțelor – prin ANAF – a întocmit un Raport de verificare fiscală prin care s-a evidențiat că anumite venituri obținute de Arpad Paszkany provin din ”surse neidentificate care trebuie impozitate”. În astfel de condiții, milionarul a trecut la contraatac.
Pe data de 14.09.2018, Arpad Paszkany a formulat o contestație administrativă către Ministerul Finațelor Publice, cu privire la Raportul de verificare fiscală pentru a se dispune anularea actelor in discuție, considerând că acestea sunt nelegale.
Totuși, contestația administrativă formulată nu a fost soluționată. Potrivit informațiilor obținute, în exclusivitate, de GÂNDUL.RO, lui Paszkany i s-a comunicat Decizia de suspendare a soluționării contestației nr. 21/23.01.2019, prin care Ministerul Finanțelor suspendă soluționarea cererii, motivul fiind acela că ”a sesizat organele de urmărire penală cu privire la constatarea săvârșirii unei presupuse infracțiuni în legătură cu situația sa”.
Direcția Generală Control Venituri Persoane Fizice a înaintat DIICOT o sesizare penală pentru a se constata dacă faptele imputate lui Arpad Paszkany pot întruni ”elementele constitutive ale vreunei infractiuni prevăzute de Codul penal si/sau legile specifice”.
Omul de afaceri, pe de altă parte, spune că toate acuzațiile care i se aduc sunt superficiale, ”existând doar simple afirmații sau supoziții, iar textul deciziei cuprinde doar anumite părți copiate din texte de lege sau practică judiciară”.
Faptul că a fost decisă suspendarea soluționării contestației sale – pe motiv că au fost sesizate organele penale – a reprezentat pentru omul de afaceri dovada evidentă că totul reprezintă doar ”un exces de putere”.
Acest ”război” al acuzațiilor reciproce a continuat cu o Întâmpinare formulată de ANAF. Iar milionarulului i se impută o sumă de 1.931.211 lei, reprezentând 1.124.564 lei impozit pe venit și 806.647 lei accesorii aferente. Iar soluționarea contestației depuse de Arpad Paszkany nu poate fi efectuată din moment ce există o sesizare penală trimisă către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism Cluj.
În urma controlului efectuat, reprezentanții ANAF au constatat că omul de afaceri a obținut și utilizat venituri care nu au fost impozitate. Iar sursa veniturilor nu a putut fi identificată.
”Arpad Paszkany a utilizat (…) dintr-o sursă neidentificată, fonduri mai mari decât cele provenite din surse impozabile declarate sau din surse neimpozabile identificate, cu consecințe asupra obligațiilor datorate bugetului de stat, fiind stabilită suplimentar de plată suma de 1.124.564 lei reprezentând impozit pe venit, la care s-au adăugat accesorii aferente în sumă de 806.647 lei. Organele de verificare fiscală au constatat că Arpad Paszkany nu a probat cu acte doveditoare tranzacția financiară de creditare în baza căreia a devenit titular al unei creante în sumă de 1.200.000 euro deținută față de Vianova Holdings Ltd și al unei creanțe de 1.850.000 euro deținută față de Legrand Investments INC, astfel nefiind justificată legalitatea includerii în circuitul de compensare a creanței încasate de la 1907 Cluj SA”.
ANAF
”Totodată, s-a constatat că (n.red. – Arpad Paszkany) nu a probat cu acte doveditoare efectuarea plăților în sumă de 2.200.000 euro către Mentor Development LLC SUA în calitate de creditor, astfel încât această societate să dispună de resurse pentru a acorda o facilitate de credit în sumă de 2.000.000 euro către Paz Management Group SRL, prin urmare nu poate fi probat dreptul legal de recuperare a creanțelor invocate împotriva Mentor Development LLC SUA. În determinarea situației fiscale la nivelul perioadei verificate, suma de 1.513.544 lei, respectiv suma de 535.592 lei încasată de P A Z de la Paz Management Group SRL reprezintă un venit suplimentar din surse neidentificate”, precizează ANAF, în calitate de parte ”pârâtă” în acest proces.
Iar sesizarea penală trimisă către DIICOT Cluj a avut ca motivație tocmai aceste ”nelămuriri” referitoare la unele venituri și surse de venit ale omului de afaceri.
Controlul efectuat de ANAF îl prezintă pe omul de afaceri din Cluj drept un ”contribuabil la bugetul de stat” care, premeditat, și-a declarat venituri mult mai mici, tocmai pentru a nu plăti impozitul conform prevederilor legii.
Și, se menționează, a existat ”suspiciunea” unor tranzacții dubioase, din cauză că ”circuitul de compensare a creanțelor între Arpad Paszkany – Mentor Development LLC SUA și Paz Management Group SRL, în baza contractului încheiat, cuprinde elemente neconforme cu realitatea cu implicații asupra denaturării situației financiare a societății”.
”Prin neprezentarea actelor doveditoare cu privire la acordarea creditului în sumă de 2.200.000 euro către Mentor Development LLC SUA, astfel încât această societate să dispună ulterior de resurse financiare pentru a acorda o facilitate de credit în sumă de 2.000.000 euro către Paz Management Group SRL, sume incluse într- un circuit de compensare creanțe, persoana fizică verificată nu a probat dreptul legal de recuperare a debitului de la Paz Management Group SRL. Totodată, organele de verificare fiscală au constatat că persoana fizică Arpad Paszkany nu a probat cu acte doveditoare tranzacția financiară de creditare în baza căreia a devenit titular al unei creanțe în sumă de 1.200.000 euro deținută față de Vianova Holdings Ltd și al unei creanțe de 1 .850.000 euro deținută față de Legrand Investments INC, astfel nefiind justificată legalitatea includerii în circuitul de compensare a creanței încasate de 1907 Cluj SA”, acuză reprezentanții ANAF.
A urmat un întreg ”lanț” al contestațiilor depuse de omul de afaceri, urmate de întâmpinări ale ANAF. Arpad Paszkany a mers și mai departe, formulând, la sfârșitul anului 2019, o cerere de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene. În luna februarie 2020, ANAF solicitat respinderea respectivei cereri de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, considerând-o ”neîntemeiată”.
Analizând toate informațiile prezentate de ambele părți, instanța de judecată a constatat că nici ANAF nu a făcut dovada tuturor acuzațiilor aduse omului de afaceri, fiind menționate doar ”existența indiciilor săvârșirii unei infracțiuni” și ”pretinse aspecte de nelegalitate formală”.
”Instanța constată că (…), deși se poate reține că organul fiscal a învederat „ existența indiciilor săvârșirii unei infracțiuni”, acesta nu a argumentat faptul că eventuala constatare a săvârșirii vreunor infracțiuni de către reclamant „ ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra soluției ce urmează să fie dată în procedură administrativă”, câtă vreme în procedura administrativă nu au fost invocate de către parte decât pretinse aspecte de nelegalitate formală, fără a fi formulate apărări de fond, care să implice analiza indiciilor săvârșirii unei infracțiuni în legătură cu mijloacele de probă privind stabilirea bazei de impozitare”, se arată în motivarea instanței.
Bineînțeles, Arpad Paszkany nu a renunțat la acuzația că ANAF că i-a cerut documente justificative pentru o perioadă de 10 ani, cu toate că nicio lege nu prevede păstrarea lor, ca persoană fizică, atâta timp.
”În aceste circumstanțe factuale este de presupus că interesul legitim privat al reclamantului este serios afectat și disproporționat față de interesul public exhibat de autoritatea fiscală rupându-se astfel justul echilibru dintre acestea două așa cum este configurat în interpretarea și aplicarea corectă a normei de procedură fiscală”
Extras din motivarea instanței de judecată
Instanța de judecată l-a declarat câștigător pe milionarul din Cluj, într-o primă etapă, ANAF fiind obligată să soluționeze contestația formulată de Arpad Paszkany. Tototdată, milionarul urmează să ceară și cheltuieli de judecată, ”pe cale separată”.
”Admite cererea de chemare în judecată, formulată de reclamantul Arpad Paszkany, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finațelor Publice, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală. Anulează Decizia de soluționare a contestației (…) emisă de către Direcția Generală de soluționare a contestațiilor și obliga pârâta (n.red. – ANAF) la soluționarea contestației formulate de reclamant împotriva Deciziei de impunere (…) și a Raportului de inspecție (…) emise de către pârâta Direcția Generală de Control Persoane Fizice.
Anulează Decizia de suspendare nr. 304/24.07.2019, respectiv a Deciziei de suspendare nr. 184/15.05.2019 și va obliga pârâta la soluționarea pe fond a contestațiilor formulate împotriva Deciziilor de impunere. Ia act că reclamantul (n.red. – Arpad Paszkany) va solicita cheltuieli de judecată pe cale separată. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, calea de atac urmând a fi depusă la Tribunalul Cluj, Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale”, au decis judecătorii.