Ce a scris un client al Băncii Transilvania în declarația justificativă pentru retragerea banilor din cont: ”Voi călători în Olanda și… îmi voi face damblaua ca bogătașii, ulterior să regret banii!” (FOTO EXCLUSIV)

Începând cu luna iulie, Directiva europeană nr. 4 cu privire la Combaterea Spălării Banilor și finanțării terorismului se aplică și în România – prin Legea 129 -, iar clienții băncilor au constatat, cu surprindere, că trebuie să prezinte documente justificative referitoare la proveniența banilor pe care îi dețin în conturi și să explice motivul pentru care doresc să retragă anumite sume.

Mai mult, băncile doresc să știe de unde provin banii pe care un client îi are în cont și ce se va întâmpla cu sumele pe care, la un moment dat, dorește să le retragă. Bancile își rezervă acest drept chiar dacă un client retrage sume mai mici – în ”tranșe repetitive” – decât suma de 15.000 de euro.

Oficial, documentele justificative pot fi solicitate de o bancă atunci când este vorba despre minin 15.000 de euro – sau echivalentul în altă monedă -, numai că apar și situații în care o tranzacție poate fi considerată ”suspectă” de reprezentanții băncii, indiferent de sumă, iar clientul respectiv va ”descoperi” că i s-a blocat contul după ce a refuzat să prezinte documentele solicitate sau să explice, pur și simplu, ce va face cu banii.

Potrivit Directivei europene nr. 4, băncile au dreptul să solicite clientului care dorește să retragă o anumită sumă de bani din contul personal să menționeze ”beneficiarul real” al tranzacției efectuate și să blocheze tranzacțiile care par ”dubioase”, indiferent de sumă.

”Dau prezenta declarație forțat de Banca Transilvania…”

În astfel de condiții, plângerile clienților curg pe bandă rulantă, aceștia simțindu-se lezați de ”pretențiile” băncilor și considerând că drepturile lor sunt încălcate.

Bineînțeles, aplicarea acestor norme europene a dat naștere la controverse, cu atât mai mult cu cât fiecare bancă din România are ”libertatea” de a decide care sunt sumele minime pentru care poate solicita documente justificative și explicații referitoare la destinația finală a banilor. Se ajunge, astfel, chiar și în situații absolut hilare, unii clienți reacționând ironic atunci când trebuie să completeze declarația prin care justifică… modul în care vor cheltui banii.

GÂNDUL.RO a intrat în posesia unei astfel de declarații pe care a completat-o un client al Băncii Transilvania și o prezintă în exclusivitate.

”Subsemnatul (…), client al Băncii Transilvania, dau prezenta declarație forțat de Banca Transilvania, în baza unor norme interne care nu îmi sunt opozabile, pentru a justifica băncii ce fac cu banii mei. 

Pentru acest motiv, dau prezenta declarație:

Ținând cont că este vară și este perioada concediilor, fiind și după perioada de carantină, îmi doresc foarte mult să mă distrez, motiv pentru care voi călători în Olanda, unde prostituția este LEGALĂ, să f**** niște prostituate. Probabil că, până în Olanda, voi face același lucru în Austria și în Germania. Apoi, tot în Olanda, drogurile fiind LEGALE, doresc să consum marijuana, hașiș și aș încerca și niște ciuperci.În Olanda, am auzit că și niște prăjituri bune cu marijuana, pe care v-aș sugera să le încercați și voi, că poate vă treziți și nu mai impuneți oamenilor să dea declarații tâmpite, în baza unor proceduri idioate, pentru a justifica ce fac cu banii lor personali.

Bineînțeles, dacă nu am hârtie igienică și tot am atâția bani, probabil că îmi voi face damblaua și mă voi șterge la c***, ca bogătașii, cu câteva sute de euro. Restul banilor sunt pentru a-mi împrumuta prietenii și a face cheltuieli inutile, ca ulterior să regret banii”, a scris clientul nemulțumit în declarația care i-a fost solicitată de Banca Transilvania.

”Beneficiarul real” și o mai mare ”libertate de verificare” pentru băncile din România

Ultimele modificări ale legii combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului lărgeşte foarte mult aria de verificare pe care băncile o fac atât pentru cei care depun bani cât şi pentru cei care retrag bani.

Astfel, principalele modificări aduse de Legea 129 se regăsesc în articolul 4 şi în 7. Articolul 4 definește exact termenul de beneficiar real, fiind vorba despre “orice persoană fizică ce deţine sau controlează în cele din urmă clientul şi/sau persoana fizică în numele căruia/căreia se realizează o tranzacţie, o operaţiune sau o activitate”, informează economica.net.

Articolul 7 stabileşte condiţiile generale şi principalele sume care trebuiesc raportate la Oficiul Naţional pentru Combaterea Spălării Banilor şi Finanţării Terorismului.

(1) Entităţile raportoare au obligaţia de a raporta către Oficiu (n.red. – Oficiul Naţional pentru Combaterea Spălării Banilor şi Finanţării Terorismului) tranzacţiile cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro. (2) În situaţia în care tranzacţiile prevăzute la alin. (1) sunt derulate prin intermediul unei instituţii de credit sau financiare, obligaţia de raportare revine acesteia, cu excepţia operaţiunilor din activitatea de remitere de bani care vor fi raportate conform alin. (5). (3) Instituţiile de credit şi instituţiile financiare definite conform prezentei legi vor transmite rapoarte online privind transferurile externe în şi din conturi, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 15.000 euro. (4) În sensul alin. (1), termenul tranzacţie include şi operaţiunile a căror valoare este fragmentată în tranşe mai mici decât echivalentul în lei a 15.000 euro, care au elemente comune cum ar fi: părţile tranzacţiilor, inclusiv beneficiarii reali, natura sau categoria în care se încadrează tranzacţiile şi sumele implicate.

Entităţile raportoare stabilesc în politici şi normele interne prevăzute la art. 24 alin. (1) – proporţional cu riscul spălării banilor şi finanţării terorismului la care sunt expuse – termenul în care elementele comune prezintă relevanţă, precum şi orice alte scenarii ce ar putea da naştere unor tranzacţii legate între ele.

(5) Pentru activitatea de remitere de bani, entităţile raportoare transmit Oficiului rapoarte privind transferurile de fonduri a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 2.000 euro.