Ce ascunde OTP BANK și cum s-a transformat BNR în complice?! GÂNDUL publică rapoartele de control ținute ”la secret” de autoritatea de supraveghere | DOCUMENTE EXCLUSIVE

Mii de litigii, multe clasificate eronat cu risc scăzut, împrumuturi externalizate în condiții ilegale și provizioane subdimensionate pentru credite de zeci de milioane de euro, dar și încasarea de comisioane și dobânzi cu încălcarea legislației sau mii de fraude anuale descoperite cu întârziere și dosare penale pentru spălare de bani în relația cu oligarhi ruși. Cine își mai amintește de Nova Bank (banca rușilor) sau de Banca Albina, Banca Agricolă, Bankcoop, Banca Internațională a Religiilor, Romexterra, Banca Română de Scont, Banca Turco-Română, Columna sau chiar Volksbank, probabil încearcă să ghicească, după primele rânduri, care dintre acestea au avut un astfel de sfârșit apoteotic.

UPDATE: Dreptul la replică al OTP Bank poate fi citit AICI!

“Asanarea” sistemului bancar post-Caritas a început în România acum 22 de ani, iar falimentele s-au oprit în urmă cu 15 ani, la Nova Bank. Costul total al pierderilor acoperite de Fondul de Garantare și bugetul de stat s-a ridicat atunci la aproximativ 20% din PIB (incluzând Bancorex). Dar povestea își are rădăcinile cu mult înainte ca marii corifei din zona bankingului să fie obligați de instituțiile financiare internaționale la o curățare a sistemului pentru a fi pregătit de infuziile de capital străin.

În primăvara timpurie a democrației românești, am avut primul conflict interetnic din fostele state comuniste din Europa, care a reprezentat și punctul de (re)naștere al Serviciului Român de Informații. Conflictul de la Târgu Mureș, de acum 30 de ani, s-a închis cu un acord care-și produce efecte vizibile și astăzi, când UDMR are permanent prezență în Parlamentul României. Mai puțin vizibilă pentru multă lume este însă prezența discretă, dar recurentă a câte unui reprezentant maghiar în Consiliul de Administrație al BNR de-a lungul ultimelor decade, deși concurența pe posturile de conducere din strada Doamnei este acerbă.

Neregulile enumerate în primul paragraf nu fac parte din anchetele derulate în urmă cu 20 de ani și care împânzeau presa vremii, ci sunt dintr-o perioadă mult mai recentă, cu doar câțiva ani în urmă, și reprezintă sinteza unor rapoarte de supraveghere realizate de către funcționarii Băncii Naționale a României în urma mai multor inspecții derulate la OTP Bank România, sucursala locală a celei mai mari bănci din Ungaria. Este aceeași bancă despre care GÂNDUL.RO a dezvăluit, de curând, că a încălcat în mod repetat legea consumatorului și legislația bancară (DETALII AICI!)

De altfel, este publică informația că, în prima parte a anului 2018, OTP Bank a fost notificată oficial de către Banca Națională a României privind respingerea tranzacției de preluare a Băncii Românești, tranzacție pentru care ungurii aveau chiar și acordul de la Consiliul Concurenței. O premieră în piața bancară locală, nicio altă tranzacție nefiind stopată atât de brutal de către banca centrală fix după ce au fost încheiate toate negocierile. Potrivit legii, BNR nu poate da publicității motivul pentru care o tranzacție este respinsă. Neoficial, au existat informații pe surse că Banca Centrală a transmis atunci grupului maghiar că au fost constatate mai multe deficiențe în activitatea sucursalei locale.

Ce nereguri au fost descoperite la OTP Bank?! Am intrat în posesia rapoartelor ”ținute la secret”!

Ceea ce nu a fost însă public până acum este amploarea neregulilor găsite de supravegherea BNR în controalele succesive și numărul foarte mare de măsuri de remediere dispuse de conducerea băncii centrale. Din documentele obținute de GÂNDUL.RO reiese că OTP Bank România a trebuit să implementeze peste 60 de măsuri prin care să corecteze deficiențele pe toate segmentele mari, ceea ce presupune practic o schimbare de ansamblu a procedurilor și normelor interne.

Mai mult decât atât, banca centrală face mai multe reveniri prin ordine semnate de prim-viceguvernatorul Florin Georgescu pentru ca OTP să transpună măsurile de remediere solicitate. Dintr-o astfel de adresă reiese că OTP Bank nu pusese în aplicare în termenul solicitat jumătate dintre punctele pe care banca centrală le ceruse în mod imperativ.

Într-unul dintre rapoartele de control BNR menționează în mod explicit că numărul litigiilor în care banca este implicată depășește cu mult pragul critic stabilit chiar prin normele interne, dar acest lucru nu se regăsește în calculele privind riscul operațional.

“Număr total de litigii (>300 – prag stabilit intern și calculat lunar) – valori critice înregistrate pe toată perioada analizată – (ex. 1.641 litigii – ianuarie 2017; 1.698 litigii – martie 2017; 1.395 litigii – septembrie 2017; 1.210 – decembrie 2017) și Ponderea pierderii anuale brute din risc operațional/Indicator relevant (Venituri nete din dobânzi + Venituri nete din comisioane + Venituri nete din operațiuni financiare + Venituri din participatii + Alte venituri din exploatare) (>3% – prag stabilit intern și calculat lunar) – valori critice înregistrate în perioada martie 2017 – decembrie 2017 (ex. 6,34%-iunie 2017; 5,18% – septembrie 2017; 4,69% – decembrie 2017); Precizăm că, potrivit Raportului privind indicatorii cheie de risc operațional — decembrie 2017, întocmit de Departamentul Risc Operațional și de Piață și prezentat Comitetului de Administrare Riscuri al băncii, valoarea indicatorului Numărul lunar al evenimentelor generatoare de risc operațional raportate aferent lunii decembrie 2017 a fost de 30, valoare care nu a inclus și evenimentele reprezentând litigiile curente (991) pentru care instituția de credit a constituit provizioane și le-a înregistrat în aplicația SAS de evenimente generatoare de risc operațional a instituției de credit, în luna decembrie 2017.

Înregistrarea litigiilor menționate în aplicația informatică SAS a băncii s-a efectuat în baza Planului de măsuri al instituției de credit elaborat în vederea adresării deficiențelor precizate în Raportul de supraveghere nr. 10607/19.07.2017. Aspectele privind neformalizarea în cadrul intern de reglementare al băncii a nivelului de semnal normal al celor 20 de indicatori cheie de risc operațional și, implicit, neaprobarea acestuia de către organele de conducere, precum și neluarea în calculul valorii indicatorului. Numărul lunar al evenimentelor generatoare de risc operațional raportate a celor 991 litigii introduse în aplicația informatică SAS a băncii de evenimente de risc operațional, au condus la nerespectarea prevederile art.30 alin.(l) din Regulamentul Băncii Naționale a României nr.5/2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit, cu modificările și completările ulterioare”, scriau funcționarii băncii centrale în urmă cu 3 ani.

O situație similară se regăsește în ceea ce privește incidentele de securitate bancară, pe care inspectorii BNR le consideră în număr foarte mare față de medie.

“Identificarea, în cursul anului 2017, a 4.783 de evenimente de securitate produse în cadrul OTP Bank Romania S.A. (Raport anual 2017 întocmit de Direcția Conformitate și Securitate) reprezentate, în principal, de fraude cu carduri (4.370), fraude cu credite (404), atacuri ATM (3), fraude comise de către angajați (3), conducând la un prejudiciu potențial de 1,95 mii. lei și la înregistrarea în aplicația informatică SAS a 682 incidente de risc operațional”, se menționează în rapoartele BNR.

Inspectorii de supraveghere bancară critică în termeni duri și modul în care banca cu acționariat unguresc a constituit provizioane aferente unor litigii, în condițiile în care existau chiar decizii, în primă instanță, împotriva instituției de credit.

“Această modalitate de evaluare a riscului de către Direcția Juridică este inadecvată, având în vedere că nu asigură în mod proactiv acoperirea riscurilor generate de litigii, metodologia având un pronunțat caracter reactiv, respectiv constituirea de provizioane la finalizarea procedurilor juridice, când riscul se materializează. în acest sens, facem precizarea că Direcția Juridică nu a evaluat existența unui risc ridicat în cazul litigiului avut cu XXX, prin care instituției de credit i se solicită o sumă semnificativă (108 mii. lei) și pentru care a fost dată o decizie nefavorabilă acesteia în primă instanță. Pentru acest litigiu, în ședința din data de 17.01.2019, Comitetul Operativ de Risc al OTP Bank Romania S.A. a aprobat suplimentarea provizionului aferent cu 39,16 milioane lei (înregistrat în contabilitate cu data de 31.12.2018), valoarea provizionului total ajungând la 44,58 milioane lei”, se arată în rapoartele BNR.

De menționat că acest provizion este constituit abia după ce BNR realizează inspecții la fața locului, iar cuantumul sumei provizionate este majorat după mai multe reveniri ale inspectorilor de supraveghere, o situație rar întâlnită la nivelul sistemului bancar în ultimii 15 ani.

Lipsa provizionării din litigii cu grad mare de risc este menționată în repetate rânduri de supraveghetori, într-un alt caz inspectorii menționând în clar că banca știa de câțiva ani de potențiala pierdere pe care a ignorat-o cu bună știință.

„Potrivit situației litigiilor la data de XXXX, întocmită de Departamentul Juridic și prezentată Comitetului de Administrare a Riscurilor din cadrul instituției de credit, s-a constatat încadrarea eronată cu risc scăzut față de risc ridicat (având în vedere criteriile stabilite de către instituția de credit în Norma privind activitatea juridică în cadrul OTP Bank Romania S.A./23.11.2016) a litigiului deschis de către foștii clienți ai băncii, XXXX în data de 19.12.2017 împotriva OTP BANK Romania S.A., în condițiile în care: există un istoric creat de primul litigiu deschis de cei doi clienți în anul 2014 către OTP BANK Romania S.A. (obiectul fiind – pretenții privind plata unor sume de instituția de credit către cei reclamanți, ca urmare a derulării unor operațiuni neautorizate prin conturile celor doi”, se mai spune în rapoartele BNR.

În acest caz, conducerea OTP a ales chiar să sesizeze Parchetul prin plângeri depuse împotriva propriilor angajați, sesizări penale pe care ulterior reprezentanții băncii au decis să le retragă.

Aceste exemple culese din zecile de pagini ale rapoartelor de supraveghere pot oferi o imagine de ansamblu asupra modului total discreționar în care a fost condusă banca maghiară și modul în care aceste disfuncționalități au putut fi ascunse ani buni la rând autorității de reglementare și supraveghere. Modul în care inspectorii concluzionează într-unul dintre rapoarte este relevant pentru cei obișnuiți cu limbajul bancar și arată dimensiunea neregulilor din OTP Bank: “Aspectele prezentate relevă efectuarea unui control intem necorespunzător desfășurat la nivelul instituției de credit în ceea ce privește prevenirea producerii de pierderi sau fraude, control care să conducă Ia identificarea cauzelor și a punctelor vulnerabile în expunerea la riscurile semnificative: operațional, de conformitate, legal și reputational”.

Din perspectiva reputațională, conducerea BNR a transmis OTP să închidă cu prioritate toate litigiile care presupun fraude și abuzuri din partea băncii și care ar putea afecta imaginea instituției de credit. Cel puțin două dintre litigiile menționate în rapoartele de control sunt încă deschise.

De ce tolerează BNR aceste nereguli?!

În ciuda avertismentelor nenumărate și a încălcărilor privind legislația bancară sesizate de inspectorii de supraveghere, poziția BNR față de situația descrisă la OTP Bank a fost mult mai indulgentă decât în orice alte cazuri, chiar cu probleme de o gravitate mai mică.

În istoria zbuciumată a sectorului bancar, în astfel de situații banca centrală a acționat extrem de prompt și fără concesii. Măsurile dispuse ar fi fost mult mai dure iar sancțiunile ar fi curs pe bandă rulantă. În cazuri similare, toți cei din conducerea băncii au avut chiar interdicții de a mai activa, cel puțin o perioadă, în sistemul bancar. Este drept că BNR a stopat în acea perioadă preluarea Băncii Românești, în ciuda intervenției directe a președintelui grupului ungar OTP, Sandor Csanyi, la guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, dar astăți o astfel de decizie pare că a fost nu doar necesară, ci și obligatorie. Cu toate acestea, modul greoi în care banca deținută de unguri a înțeles să pună în aplicare măsurile solicitate de BNR și faptul că președintele de atunci al OTP România, László Diósi, a mai rămas la conducere mai mult de un an, arată concesii inxplicabile din partea conducerii BNR.

Mergând pe firul logic al lucrurilor, singura explicație rațională ar consta în presiunea politică exercitată asupra conducerii BNR și în interesele de a păstra o bună relație cu vecinii de la vest. Nu trebuie uitat nici că UDMR a fost în permanență în coalițiile care au guvernat România în ultimii ani. În plus, este de luat în calcul că în acea perioadă se apropia finalul de mandat al conducerii BNR, iar discuțiile de pe scena politică privind conducerea băncii centrale erau destul de tensionate. În aceste condiții presiunea politică se resimțea mult mai intens pe culoarele institușiei din strada Doamnei.

La toate aceste argumente se adaugă poate cel mai important aspect, faptul că unul dintre membri conducerii BNR este în mod automat un reprezentant al maghiarilor. Iar acest lucru poate cântări greu în deciziile Consiliului de Administrație, unde guvernatorul Isărescu încearcă să obțină în permanență unanimitate.