Unul dintre cei mai cunoscuți asasini din Europa, grecul Konstantinos Passaris, se află încarcerat în Penitenciarul din Arad, unde ispășește o pedeapsă cu închisoarea pe viață după condamnarea primită în 2003. Condamnații pe viață pot ieși însă din penitenciar dacă au executat 20 de ani de pedeapsă, dar și dacă au fost disciplinați, au muncit și au dat ”dovezi de îndreptare”.
În noiembrie 2001, ”Fiara din Balcani” a comis la București un dublu asasinat într-o casă de schimb valutar.
Anterior, Passaris fusese condamnat şi în Grecia pentru 18 fapte penale – fiind căutat de Interpol -, dintre care cinci omoruri. Etichetat drept ”ucigaș de polițiști”, dar fiind și un specialist al evadărilor (mai multe detalii AICI), Konstantinos Passaris a dat statul român în judecată, atunci când se afla în Penitenciarul Gherla, însă a refuzat despăgubirile acordate – 14.000 de euro -, susținând că suma este prea mică.
Grecul acuzase, la vremea respectivă, ”condiții inumane” în penitenciar, respectiv faptul că ar fi fost legat de pat timp de doi ani, ar fi avut lumină, zi şi noapte, în celulă, dar și că nu a avut parte de intimitate.
GÂNDUL prezintă informații, ÎN EXCLUSIVITATE, din cererea de liberare condiționată formulată de ”Fiara din Balcani”, dar și din decizia pe care magistrații de la Judecătoria Arad au luat-o în 7 septembrie.
”Epopeea infracțională” a lui Passaris este departe de a fi încheiată, întrucât, după ispășirea pedepsei în România, el va fi extrădat în Grecia, acolo unde este așteptat pentru a executa o pedeapsă de cel puțin 70 de ani.
Asasinul grec a mai solicitat liberarea condiționată și în 27 august 2020, însă cererea i-a fost atunci respinsă, instanța stabilind ca Passaris să poată formula o nouă solicitare în august 2022.
Konstantinos Passaris s-a prezentat în fața magistratului de la Judecătoria Arad prin videoconferință, fiind asistat de apărătorul său. Avocatul a susținut, de la bun început, că Passaris se află la a doua analiză a Comisiei de liberare. ”Fiara din Balcani” a executat 20 de ani din pedeapsă, a insistat apărătorul acestuia, iar pe perioada detenției ”a fost disciplinat”, având ”o atitudine preponderent pozitivă”.
Au existat, însă și nouă sancțiuni pe care le-a primit Passaris, iar la capitolul ”recompense” au fost bifate nu mai puțin de 41.
Konstantinos Passaris nu este un infractor mărunt, ci un adevărat pericol, un personaj lipsit de scrupule care nu s-a dat înapoi de la nimic, inclusiv crimă. Acum, însă, apelează la clemența judecătorilor, motivându-și cererea de punere în libertate prin aceea că ar fi reușit să redescopere calea cea dreaptă a propriei vieți turbulente.
Apărătorul lui Konstantinos Passaris le-a transmis judecătorilor că grecul s-a integrat într-un program de reabilitare și, mai mult, demonstrează, odată cu trecerea timpului, că ”poate funcționa independent” și abordează ”realist” viitorul.
”… a participat la mai multe activități social-educative, sportive și religioase și urmează să fie extrădat în Grecia, unde i se va pune în aplicare vechiul mandat. (…) poate funcționa independent, are un nivel adecvat de înțelegere a realității, dar și o evaluare psihică și realistă a perspectivelor sale de viitor”, a susținut avocatul lui Konstantinos Passaris.
Criminalul a solicitat liberarea condiționantă considerând că a reușit nu numai să aibă un comportament corespunzător, dar a făcut eforturi susținute pentru a se reintegra social și nu a lipsit de la ”programele recomandate”.
”… a adoptat un comportament corespunzător, de conformare la normele instituționale și o relaționare interpersonală adecvată; a manifestat interes crescut față de demersurile de reintegrare sociale și a parcurs activități și programe recomandate în planul individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică. De asemenea, există elemente de suport social necesare reinserției”, a mai spus apărătorul lui Passaris.
O cerere de liberare condiționată poate fi aprobată dacă instanța constată că deținutul a dat dovadă de disciplină, de îndreptare și de stăruință în muncă.
Konstantinos Passaris a executat anii de pedeapsă ”în regim de maximă siguranță și închis”, a precizat procurorul, în timpul ședinței de judecată.
În pofida celor argumentate de apărătorului criminalului, procurorul a spus că Passaris nu a demonstrat prin nimic că s-ar fi îndreptat, iar comportamentul pe care l-a avut, de-a lungul timpului, a fost unul ”oscilant”. A fost recompensat, într-adevăr, de 41 de uri, doar că ultima recompensă a fost acordată în 2019. În ceea ce privește sancțiunile, două dintre ele – ”deținere de bunuri interzise” – sunt de dată recentă, respectiv anul 2020, an în care nu a primit nicio recompensă.
”… nu a dat dovezi de îndreptare, din caracterizarea acestuia rezultând că a adoptat un comportament oscilant, într-adevăr fiind recompensat de 41 de ori, însă ultimele două recompense i-au fost acordate în anul 2019, iar ultimele două sancțiuni i-au fost aplicate în anul 2020”, a arătat procurorul, solicitând repingerea cererii de liberare condiționată formulate de ”Fiara din Balcani” având în vedere antecedentele penale ale temutului asasin.
Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a transmis Judecătoriei Arad dosarul lui Passaris și cererea de liberare condiționată pe data de 30 august 2021, după ce acesta a contestat decizia Comisiei de liberare condiționată a penitenciarului.
Membrii comisiei au ajuns la concluzia că ”Fiara din Balcani” nu s-a îndreptat, așa cum susține, și au decis ca o altă cerere de liberare condiționată să fie analizată peste 12 luni.
”… a analizat situația petentului Konstantinos Passaris la data de 26.08.2021, concluzionând că nu îndeplinește condițiile legale – existența antecedentelor penale, conduita oscilantă adoptată pe durata detenției, regim de executare închis -, propunând rediscutarea situației petentului după 12 luni, respectiv la data de 25.08.2022”.
Aceeași Comisie de liberare condiționată a adus și precizări legate de anii de detenție efectuați de Passaris – ”cunoscut cu antecedente penale și (care) execută pedeapsa în regim închis” -, având în vedere că o cerere de liberare condiționată poate fi analizată și, eventual, aprobată numai dacă o anumită fracție din pedeapsă este îndeplinită.
”Cu privire la fracția de pedeapsă necesar a fi executată în vederea liberării condiționate, Comisia a stabilit că petentul trebuie să execute 20 de ani din pedeapsă, respectiv, 7.305 zile efectiv executate. S-a menționat că deținutul în discuție a executat de la data de 28.11.2001 până la data de 26.08.2021 un număr de 7.212 zile, i se recunosc un număr de 462 de zile executate suplimentar ca măsură compensatorie pentru executarea pedepsei în condiții necorespunzătoare și are un număr de 66 zile considerate ca executate ca urmare a muncii prestate, deci totalul zilelor câștigate și executate fiind de 7.740 zile, la data analizei”, s-a arătat în decizia Comisiei.
Judecătoria Arad i-a respins lui Passaris cererea de liberare condiționată, considerând că, la acest moment, este ”neîntemeiată”.
În conformitate cu dispozițiile art. 99 alin. 1 Cod penal, liberarea condiționată în cazul închisorii poate fi dispusă dacă deținutul:
Analizând cererea lui Passaris, magistratul de la Judecătoria Arad a considerat că acesta ”nu a adoptat o conduită pozitivă pe întreaga durată a executării pedepsei, nu s-a îndreptat și nu se poate reintegra cu succes în societate”.
”Petentul (n.red. – Passaris) se află la a doua analiză în cadrul Comisiei de liberare condiționată, fiind anterior discutat la data de 27.08.2020, când a fost stabilit termen de reanaliză pentru 26.08.2021. Perioada de amânare nu și-a atins scopul în condițiile în care petentul nu a obținut nicio nouă recompensă în interiorul termenului, amânarea discutării fiind dispusă în vederea unor dovezi suplimentare de îndreptare a comportamentului, iar nu doar pentru a trece un interval de timp”, a menționat instanța.
”… pentru a putea beneficia de liberare condiționată, persoana în cauză trebuie să dea dovadă de o bună comportare în orice împrejurare, să-și îndeplinească conștiincios îndatoririle ce-i revin în mediul carceral, inclusiv prin participarea activă la programe de reeducare desfășurate de specialiști, să obțină suficiente recompense pe toată perioada executării pedepsei, pentru a se putea concluziona că partea din pedeapsă executată a avut efecte pozitive sub aspect moral asupra sa. În cazul de față, astfel cum rezultă din paragraful anterior, aceste efecte nu se realizează, la acest moment.”
Extras din motivarea instanței de judecată
În consecință, analizând toate aceste aspecte, magistratul de la Judecătoria Arad a stabilit că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile legale pentru liberarea condiționată, cererea lui Konstantinos Passaris fiind respinsă pentru că:
”În baza dispozițiilor art. 587 Cod procedură penală rap. la art. 99 Cod penal, respinge, ca neîntemeiată, cererea de liberare condiționată formulată de persoana condamnată Konstantinos Passaris. În baza art. 587 alin. 2 Cod procedură penală, fixează termen pentru reînnoirea cererii imediat după data de 25.08.2022. În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, obligă petentul la plata către stat a sumei de 350 lei, reprezentând cheltuieli judiciare. În baza art. 272 alin. 1 Cod procedură penală, dispune virarea din fondurile Ministerului Justiției, în contul Baroului a sumei de 313 lei, reprezentând onorariu avocat din oficiu”, a decis magistratul Judecătoriei Arad.
Temutul criminal mai are o șansă la Tribunalul Arad, care va judeca pe 14 octombrie cererea lui Passaris și va decide definitiv dacă va fi eliberat condiționat sau mai stă, cel puțin un an, în penitenciar.
Criminalul Konstantinos Passaris are un cazier nu numai stufos, ci și de-a dreptul înfricoșător, iar procurorii din Atena au solicitat părții române să aprobe opt mandate de arestare emise pe numele grecului.
Este vorba despre infracțiuni săvârșite de Passaris și de complicii săi, fiecare dintre ele fiind de o gravitate maximă.
Citește și: