Cum a cheltuit Opera Națională București, în pandemie, aproape 80 de milioane de lei sub manageriatul interimar al baritonului Fănel Ignat (DOCUMENT)

Bogdan Gheorghiu, ministrul Culturii, a dispus un control la Opera Națională București, iar mandatul managerului interimar Fănel Ignat va înceta pe data de 25 martie, după 15 zile de preaviz. Baritonul Fănel Ignat a condus Opera Națională din București începând cu anul 2018, după care a susținut două concursuri de titularizare, ambele pierdute! 

GÂNDUL.RO a dezvăluit, în mai multe articole, că tensiunile de la Opera Națională București s-au acumulat, încetul cu încetul, baritonul Fănel Ignat fiind acuzat de o ”politizare excesivă” a instituției culturale, de angajări discreționare, dar și de ”interese personale” care au avut impact negativ asupra întregii activități a instituției culturale.

”Încetarea prin denunțare unilaterală a contractului de management încheiat cu Fănel Ignat” a fost transmisă printr-un comunicat al Ministerului Culturii, urmând ca la Opera Națională București să fie numit un alt manager interimar.

ACTUALITATE Plan Roșu de Intervenție. Patru autoturisme, implicate într-un grav ACCIDENT pe DN 14

12:02

ULTIMA ORĂ Un elicopter de ambulanță a intrat în clădirea unui spital din Turcia, apoi s-a probușit la sol. Care ar fi prima cauză a TRAGEDIEI

11:45

”Ministrul Culturii Bogdan Gheorghiu a semnat ordinul privind încetarea prin denunțare unilaterală a contractului de management încheiat cu domnul Fănel Ignat pentru asigurarea conducerii interimare a Operei Naţionale Bucureşti. Respectând legislația în vigoare, ordinul prevede acordarea unui termen de preaviz de 15 zile calendaristice. 

Astfel, pe 25 martie 2021, la îndeplinirea termenului de preaviz, vor înceta efectele juridice ale ordinului Ministrului Culturii privind asigurarea conducerii interimare a Operei Naționale București de către domnul Fănel Ignat. După expirarea termenului legal, Ministrul Culturii va numi un nou manager interimar, având în vedere faptul că ministerul nu poate demara procedurile legale pentru organizarea unui concurs de proiecte de management”, s-a transmis în respectivul comunicat.

 ”O cheltuire iresponsabilă a banului public”

Informații publicate chiar pe site-ul Operei Naționale București oferă un tablou sumbru al cheltuielilor nejustificate.

Aproximativ 4.224.000 lei au fost cheltuite cheltuite numai pe ”bunuri și servicii”, sintagmă vagă pe care doar managerul interimar Fănel Ignat ar putea să o explice.

 “Dintr-o primă analiza reiese și o cheltuire iresponsabilă (sau determinată de alte interese) a banului public (aproximativ 4.224.000 lei fiind cheltuiți numai pe bunuri și servicii) în 2020”, transmit surse GÂNDUL.RO.

Paradoxal, discutăm despre un an în care în care pandemia de coronavirus a afectat toate domeniile, la nivel planetar, iar Opera Română nu poate face excepție.

Numai că, într-un an pandemic, toți artiștii – inclusiv angajații Operei Naționale – s-au aflat la limita subzistenței, iar conducerea instituției culturale și-a permis să cheltuiască nu mai puțin de 80 de milioane de lei.

Concret, iată cum a fost cheltuită, printre altele (respectiv indemnizații de hrană, drepturi salariale, vouchere de vacanță, contribuții de asigurări, curățenie, încălzit, iluminat, combustibili etc.), o astfel de sumă, în plină pandemie de coronavirus.

• Piese de schimb – 19.533,32 lei
• Transport – 702, 72 lei.
• Poștă, telecomunicații, radio, TV, internet – 139.238,69 lei.
• Material și prestări servicii cu caracter funcțional – 105.006, 81 lei.
• Alte bunuri și servicii pentru întreținere și funcționare – 2.105.716, 16 lei.
• Reparații curente – 126.973, 74 lei.
• Materiale sanitare – 26.001,50 lei.
• Dezinfectanți – 10.162,60 lei.
• Alte obiecte de inventar – 126.771, 17 lei.
• Cărți, publicații și materiale documentare – 2.501,65 lei.
• Consultanță și expertiză – 385.252,30 lei.
• Pregătire profesională – 12.188,00 lei.
• Protecția muncii – 191.773,48 lei.
• Prime de asigurare non-viață – 2.189,20 lei.
• Chirii – 254.734,37 lei.
• Alte cheltuieli cu bunuri și servicii – 4.224.437,81 lei.
• Sume aferente persoanelor cu handicap neîncadrate – 554.804,00 lei.
• Mobilier, aparatură birotică și alte active corporale – 532.165, 35 lei.

În astfel de condiții, suma cheltuielilor totale (vezi și pagina 1, prezentată mai jos de GÂNDUL.RO) s-a ridicat – la Opera Națională București, în 2020 – la 79.883.663,86 lei.

După cum se poate observa, în TOP 4 al cheltuielilor (pagina 2) s-au aflat ”Alte cheltuieli cu bunuri și servicii”, ”Alte bunuri și servicii pentru întreținere și funcționare”, ”Sume aferente persoanelor cu handicap neîncadrate” și ”Mobilier, aparatură birotică și alte active corporale”.

Managerul interimar Ștefan Ignat a dat vina pe ”greaua moștenire”

Până la numirea lui Ștefan Ignat în funcția de conducere, Opera Națională București a traversat o altă perioadă a incertitudinilor manageriale și artistice. Fostul manager, Răzvan Ioan Dincă, a fost acuzat de abuz în serviciu, fiind deschis și un dosar la DNA. Ulterior, mandatul de manager-director general interimar a fost preluat de Beatrice Rancea, numai că au apărut alte ”probleme”. Rancea a fost acuzată că nu ar fi avut ”o viziune managerială”, iar cheltuielile efectuate cu ocazia diferitelor evenimente organizate au fost mult prea mari.

Paradoxal, atunci când a fost adusă în discuție ”cheltuirea judicioasă” a bugetului Operei Naționale București, managerul interimar al instituției a plasat vina pe umerii fostului manager, vizând-o pe Beatrice Rancea, și transmițând că – atunci când aceasta conducea ONB – a fost, practic, un ”haos financiar” pe care controlul Curții de Conturi l-a evidențiat.

”Achizițiile instituției se supun controlului riguros al Curții de Conturi. Și de această dată, suntem nevoiți să subliniem că în urma controlului Curții de Conturi din 2016 și 2017, când nu dl. Ștefan Ignat era cel care îndeplinea funcția de manager interimar, Curtea a descoperit mari nereguli în cheltuirea judicioasă a bugetului, situație care nu poate fi comparată cu anii 2018 și 2019, când exercițiul financiar s-a desfășurat sub răspunderea manageriatului curent. În acești ani, în timpul prezentului manageriat, Curtea de Conturi nu a identificat cheltuieli nejustificate”, se arăta în răspunsul transmis către GÂNDUL.RO de Opera Națională București.

Totodată, managerul interimar Fănel Ignat a declarat că a găsit instituția cu multe datorii și fără ”contracte fără acoperire bugetară”, numai că anul 2020 l-a descoperit în postura de… acuzat care ar fi politizat instituția, ar fi făcut angajări în funcție de interese personale – toate informațiile AICI -, nu de criteriile profesionale și, mai mult, a condus-o ”discreționar”.

Contactat de GÂNDUL.RO, pentru a răspunde tuturor acestor acuzații, managerul interimar al Operei Naționale București ne-a transmis, în EXCLUSIVITATE, că nu a condus ”discreționar” instituția.

”Referitor la afirmația că instituția este condusă „discreționar”, vă aducem la cunoștință că toate hotărârile sunt luate în urma Consiliului Administrativ. Situația pandemică din starea de urgență, respectiv din starea de alertă – începând cu martie 2020 – a făcut ca, la nivelul instituției, o serie de măsuri să fie analizate și asumate în cadrul departamentului de Securitate și Sănătate în Muncă prin aplicarea legilor, ordonanțelor, hotărârilor de guvern, ordinelor, prin elaborarea, în urma deciziei președintelui CSU, a măsurilor, regulamentelor sau procedurilor, precum și prin instruirea întregului personal”, se menționează în răspunsul primit – vezi AICI toate precizările -, în exclusivitate, de la Opera Națională București.

Legătura mai puțin ”artistică” dintre Fănel Ignat și dirijorul Alberto Veronesi

GÂNDUL.RO a prezentat, de altfel, și alte informații din care reieșea că Ștefan Ignat avea ”pâinea și cuțitul” la Opera Națională București, iar legături  ”cu cântec” duceau până în Italia, acolo trăiește și activează un bun prieten și colaborator al lui Ignat, dirijorul Alberto Veronesi.

Pe site-ul toscanatoday.it  a fost stabilită o legătură directă între Opera Națională București și Torre del Lago, la… ”pupitrul italian” aflându-se dirijorul Alberto Veronesi. Acesta din urmă – ca și Ștefan Ignat – era acuzat de ”abuz în serviciu și de gestionare defectuoasă a fondurilor pe care le are la dispoziție”. Iar între cei doi există o îndelungată relație de colaborare.

Fănel Ignat a fost acuzat că – deși avea 4 dirijori angajați, aceștia beneficiind de o amplă experiență muzicală și având o valoare indiscutabilă – preferă să așeze la pupitrul Operei Naționale București ”dirijori prieteni”, unul fiind plătit cu 68.000 euro, iar celălalt (n.red. – Alberto Veronesi) cu 67.000 de euro. În acest context, de ce prefera managerul intermiar ONB să plătească astfel de sume unor dirijori care nu sunt mai buni decât angajații instituției?

Potrivit acuzațiilor care i s-au adus, Șetafan Ignat a plecat de la principiul că ”prietenul la nevoie se cunoaște”, iar valoarea celor 4 dirijori angajați ai ONB putea fi bifată la ”și altele”.

O astfel de atitudine ”discreționară” ar fi fost, de altfel, permanentizată, astfel că printre cei 40 de artiști care au fost invitați să presteze artistic la Opera Națională din București ”nu s-au regăsit nume de top”. Și, pentru ca totul să fie cât mai șocant, ”500.000 de euro din cei 825.000 cheltuiți au fost destinați acelorași 6 beneficiari… Cântăreții și dirijorii au fost aleși fără a consulta consiliul de administrație și plătiți mai mult decât ar fi meritat în realitate”, scria toscanatoday.it.