Cum a reușit o instituție publică din România să fie o ”fantomă” mai bine de un sfert de secol! De trei ani noul director vrea să realizeze o reformă! (EXCLUSV)

Publicat: 16 09. 2020, 10:20
Actualizat: 16 09. 2020, 15:37
Reporter: Ina Stoica
Cum a reușit o instituție publică din România să fenteze opinia publică de mai bine de un sfert de secol. De trei ani de zile noul directorul vrea să facă o reformă  (EXCLUSV)
IRDO (Institutul Român pentru Drepturile Omului) a fost prima instituție publică înființată în România după `90, mai exact în 1991, cu scopul de a răspunde nevoilor democratice ale țării care tocmai ieșise din Comunism. Situat în Piața Rosetti din Capitală, institutul aflat în subordinea Camerei Deputaților, a fost acuzat ani la rând pentru tăcerea asurzitoare și lipsa totală a informațiilor publice: lipsa organigramei, cine conduce, care este bugetul institutului, ce activități și proiecte concrete are.

Cum a luat naștere IRDO

A fost înființat în anul 1991 pentru a răspunde cerințelor de la vremea respectivă, atunci când societatea românească trecea printr-un proces de tranziție.
În acest sens, institutul a realizat diverse evenimente: conferințe, mese rotunde, seminarii, dezbateri, cursuri de formare, formare de formatori, activitati destinate educației pentru drepturile omului. A oferit puncte de vedere ori de câte ori i-au fost solicitate de către comisii din cadrul Parlamentului. Institutul are Revista Drepturile Omului în care se regăsesc cercetări, studii realizate de către cercetătorii din institut sau colaboratorii săi. Institutul a acționat și acționează cu predilecție, în zona educației drepturilor omului. Institutul organizează sesiuni de formare, cursuri acțiuni privind educația în domeniul drepturilor omului, acestea având ca beneficiari tinerii, personalul din MAI, cadrele didactice, asistenții medicali, asistenții sociali etc, mai spune Adrian Bulgaru

Și programele de cercetare ?

A apărut o informație potrivit căreia institutul nu are programe și proiecte. Nu am afirmat acest lucru. Am spus că nu are programe și proiecte finanțate pentru că institutul nu are în buget un capitol de venituri. Nu poate accesa aceste proiecte. Am făcut demersuri și am încercat să rezolv acest aspect. Au existat două proiecte legislative de modificare a legii institutului. Însă acest institut are un specific diferit față de celelalte instituții cu atribuții în domniul drepturilor omului, mai spune directorul IRDO.

Cât privește transparența proiectelor, Adrian Bulgaru spune că institutului i s-a reproșat că nu acționează în zona de protecție a drepturilor omului.
„Institutul poate acționa în condițiile în care îi sunt cerute puncte de vedere, documentații cu privire la încălcarea drepturilor omului. Am făcut ceea ce trebuia, în baza mandatului cu care este învestit institutul, în sensul că au fost organizate evenimente, campanii, programe de formare ”, susține acesta.

De ce site-ul nu este transparent?

ONG-ul Apador-CH i-a adresat în ianuarie 2016 institutului zece întrebări ce vizau cheltuielile, rapoartele de activitate și numele persoanelor din conducere. A fost nevoie de un proces întins pe aproape doi ani și de două decizii ale instanței (fond și apel) pentru ca IRDO să răspundă.
Site-ul ar putea fi mai interactiv, așa este. Este mai conservator pentru că nu am dorit să apară informații care să fie interpretate sau care să producă neînțelegeri. În legătură cu informațiile de interes public am încercat să punem la dispoziție informații concrete care să reflecte instituția. Există loc de îmbunătățire. Există posibilitatea de a fi solicitată orice informație de interes public care nu apare pe site. Ne-am concentrăm în continuare pe această reformă a institutului” spune Adrian Bulgaru.

Institutul funcționează după legea înființării din 1991

În continuare, Adrian Bulgaru spune că institutul a acționat pe partea de educație în domeniul drepturilor omului și la nivel academic. Managerul spune că acest aspect nu se reflectă însă pe site, ci în conținutul rapoartelor institutului.
„Eu am încercat să fac asta din momentul în care am preluat mandatul. Eu spun strict din ceea ce am încercat eu să fac. Îmi doresc și eu ca această instituție să fie mai eficientă și să nu existe critici la adresa ei. Sunt anumite aspecte care nu sunt vizibile pe site, însă am încercat ca, de la an la an, să fie cât totul cât se poate de transparent. Lucrurile nu vor fi perfecte dacă nu vom modifica legea și nu vom angaja oamenii de care avem nevoie. Din momentul preluării mandatului de director am făcut demersuri și au fost propuse două proiecte legislative de modificare a legii actuale. În prezent mai există un proiect privind comasarea instituției, mai spune directorul.

De ce lipsesc declarațiile de avere și CV-urile de pe site?

Adrian Bulgaru spune că nu este funcționar public, ci personal contractual. Cât privește publicarea CV-ului său, directorul spune că a tot amânat acest demers.

Despre el, Adrian Bulgaru spune că absolvit facultatea de Administrație Publică și Drept, are un master în științe administrative și un doctorat tot în științe administrative și experiență la nivel national, regional, și internațional în domeniul drepturilor omului. Actualul director era angajat în cadrul institutului încă din 2007, în 2016 era șef sector formare și în urma unui concurs a ocupat postul de director.

Există posibilitatea ca declarația de avere să fie verificată în altă parte. Nu am nimic de ascuns. Cât privește CV-ul meu este totul absolut verificabil. Mereu am spus că trebuie să mă uit ca să nu apară ceva interpretabil și am tot amânat. Institutul nu are director adjunct în acest moment și, efectiv, am neglijat acest aspect cu CV-ul meu. Va fi postat. La fel și declarația poate fi verificată. Am avut mai multe funcții în institut și am candidat pentru funcția de director. Mi-am asumat și încă cred că această instituție trebuie să fie susținută și să aibă un corp de experți care să furnizeze studii de specialitate la solicitarea oricărei instituții și informații din domeniu, oricărui cetățean”, mai spune Adrian Bulgaru.

Bugetul instititului este de 2,3 milioane de lei

Institutul are un buget anual, în prezent, de circa 2,3 milioane de lei (din care circa 1, 5 milioane de lei reprezintă cheltuieli salariale aferente celor 22 de posturi bugetate, dar institutul are doar 14 posturi ocupate). După rectificare se poate observa că din suma aprobată initial, de 2,3 milioane institutul beneficiază în mod real de aproximativ 1,5 milioane de lei( din care doar în jur de 700 de mii pentru salarizare cu tot cu contribuțiile sociale). Restul reprezintă cheltuieli privind organizarea și funcționarea instituției.

Potrivit legii de înfiinţare şi funcţionare, IRDO ar trebui să se ocupe şi de cercetare, pe lângă partea de educaţie şi formare de personal calificat în domeniul drepturilor omului. Directorul spune că instituția trebuie să existe în continuare, însă e nevoie de experți pe fiecare arie tematică. Experți pe care institutul nu îi are în prezent.

„În perioada de dinainte de 2016, bugetul nu era public pe site. Site-ul a fost reconstruit și încă se lucrează la el. Sunt mai multe aspecte la care lucrăm. Această instituție trebuie să existe și să aibă experți pe ficare arie tematică. Avem un deficit de personal, din păcate”, mai precizează directorul.

Cine face parte din Consiliul General al institutului

În total sunt 14 reprezentați din mediul politic și 16 din zona academică și societatea civilă: „A existat o discuție care vizează prezența membrilor din zona politică în consiliul general al institutului: „Din interpretarea normelor de drept internațional în conducerea institutului trebuie să predomine reprezentații societății civile și ai mediului academic, pentru a fi respectate criteriile de independență”, explică directorul Adrian Bulgaru.

În dezbatere la Senat se află un proiect de lege prin care Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO) ar urma să fie absorbit de (comasat cu) Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD).
În continuare, directorul spune că institutul trebuie reformat și susținut, nicidecum desființat sau absorbit.
„Atât CNCD, cât și Avocatul Poporului au activitatea diferită față de IRDO. Din punctul meu de vedere ar fi inoportună această comasare. E nevoie de acel corp de experți pentru a face studii și cercetări, pentru a fi accesate  fonduri și pentru a promova diverse instrumente internaționale”.

Klaus Iohannis a sesizat CCR în legătură cu modificarea legii de înființare a IRDO

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis în luna iulie, Curţii Constituţionale a României (CCR) o sesizare de neconstituţionalitate asupra actului normativ pentru modificarea şi completarea Legii nr. 9/1991 privind înfiinţarea Institutului Român pentru Drepturile Omului.

Şeful statului arată în sesizarea transmisă preşedintelui CCR, Valer Dorneanu, că această lege i-a fost transmisă de către Parlament în vederea promulgării pe 6 iulie şi că actul normativ contravine mai multor prevederi din Constituţie.

El indică faptul că prin sintagma”instituţie publică de interes naţional, autonomă şi independentă faţă de orice autoritate publică”, dar şi prin prevederile referitoare la obiectul de activitate al institutului, scopul pentru care a fost creat, modalitatea de desemnare a conducerii, precum şi a atribuţiile şi modul de funcţionare a acestuia legea este neclară şi lipsită de predictibilitate.

De ce nu se poate comasarea cu CNCD (Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării)

În 2015, APADOR a vrut să afle mai mult despre Institutul Drepturilor Omului: cine face parte din IRDO, care e bugetul și cu ce se ocupă. Timp de doi ani de zile ONG-ul s-a judecat cu institutul (fond și apel).

Cinci ani mai târziu remarcăm niște inițiative legislative la începutul acestui an. Una de modificare  a legii de funcționare a IRDO care a fost adoptată anul acesta și acest proiect de lege mai recent, de comasare a IRDO în CNCD. Am trimis și Senatului și CNCD-ului și AVP-ului punctul nostru de vedere, pentru că această instituție trebuie eficientizată, deoarece mănâncă foarte mulți bani publici și nu știm în legătură cu ce”, spune Georgiana Gheorghe, directorul APADOR-CH, pentru Gândul.ro.

APADOR- CH propune comasarea cu Avocatul Poporului

„Ar trebui să fie comasată AVP-ului, nu CNCD-ului, care se ocupă doar de o parte a drepturilor omului, adică discriminarea. Problema este că este singura isntituție acreditată de ONU ca instituție de drepturilor omului. Noi am trimis un punct de vedere CNCD-ului care ne-a răspuns că ei nu au fost consultați și ar avea resursele să preia IRDO, însă ei nu mai pot fi acreditați ca instituție de drepturile omului de către ONU, deoarece și-au retras această cerere de acreditare pentru a da prioritate Avocatului Poporului. Așa IRDO ar putea fi comasat în Avocatul Poporului”, mai spune Georgiana Gheorghe.

Articole recomandate