Elena și Nicolae Ceaușescu au format vreme de aproape 25 de ani cuplul dictatorial al României. Cei doi s-au cunoscut în 1939, cu puțin timp ca Nicolae Ceaușescu să fie închis timp de trei ani pentru propagandă comunistă. În volumul „Tovarășa” scris de istoricul Lavinia Betea, sunt dezvăluite întâlnirile secrete ale celor doi, cu ajutorul gardienilor de la Penitenciarul Jilava, în perioada în care Nicolae era încarcerat.
Elena s-a născută într-o familie săracă. „În sat, fetei i s-a spus Lenuța lui Briceag. Tatăl primise acea poreclă după ce și-a deschis prăvălie. Vindea sare, zahăr, ață, ace, cuie, gaz, cum i se zicea prin partea locului petrolului pentru lampă. Poate țuică de casă și tutun cultivat în sat. Comercializa, desigur, bricege, de unde și porecla. Știutor de carte, țăranul cu prăvălie avea legături aparte cu primăria. Scria și compunea jalbele consătenilor”, notează Lavinia Betea, în cartea „Tovarășa”.
În autobiografia scrisă de Elena și citată în cartea Laviniei Betea este relatat și episodul în care ”tovarășa” a ajuns în București.
„Am venit la București, am intrat ca ucenică la fabrica Lantex în urma unei acțiuni am fost concediată, am lucrat la fabrica Texca până în 1937 și am intrat la fabrica Minerva”.
În continuare, Lavinia Betea notează că „Lenuța făcea pași spre emancipare. După moda orașului, fetele de la țară începeau prin a-și tăia cozile. (…) Pare simpatică și dezghețată, pare și îndrăzneață. Pare o oarecare, dacă nu i-am cunoaște viitorul”.
„Tânăra lucrătoare ucenicea la partid, în sectorul „apărare”, fără să fi fost primită, oficial, în rândurile sale. Un pion neînsemnat, mișcat de forțe invizibile, făcând legătura dintre unii din clandestinitate și alții „căzuți”, adică depistați, arestați, anchetați sau condamnați. Era deja o fată cu secrete, misterul și aventura condimentând farmecul tinereții. Ca motiv al aderării sale politice va completa însă, după război, în chestionarul de cadre: «pentru că e singurul partid al celor care muncesc»”, dezvăluie Lavinia Betea în cartea Tovarășa, publicată anul acesta la Editura Corint.
Ilegaliștii n-au ținut jurnale. Conspiratativitatea îi obliga să nu-și cunoască unii altora numele reale. Ajunși la putere, chiar recursul la amintiri într-un cadru informal era periculos. Astfel că nu putem da cunoștința Lenuței Petrescu cu Nicolae Ceaușescu. Ea n-a vorbit niciodată despre cum și-a întâlnit bărbatul. El, cu atât mai puțin. Putem presupune acel coup de foudre de care se vorbea în frațuzita Capitală.
Lavinia Betea – Tovarășa, Biografia Elenei Ceaușescu, editura Corint
În anul 1940, Nicolae Ceauşescu a fost arestat şi condamnat pentru a doua oară, la trei ani de închisoare pentru continuarea propagandei comuniste. Dictatorul a fost încarcerat în închisoarea de la Jilava, de unde a fost mutat la Caransebeş şi ulterior la Văcăreşti.
Vreme de câteva luni, cei doi îndrăgostiți s-au bucurat de-a fi împreună în vremuri de pace. În 1940, Nicolae a fost condamnat la 3 ani de închirsoare, printr-o sentință pronunțată în contumacie. O practică uzitată atunci pentru delictul de a fi adept comunist. Din autocritica autobiografiilor sale reiese că în acea vară a fost arestat din „lipsă de vigilență și de conspirație”. În loc să respecte regulile ilegalității, umbla pe stradă și frecventa „case compromise”- adică locuințe închiriate de ilegaliști, dar cunoscute de Siguranță. Putem deduce și că se-ntâlnea cu iubita acolo. După anchetă, a fost trimis la Jilava. A rămas, până în februarie 1942, în celule întunecoase și umede ale fortului.
Lavinia Betea – Tovarășa, Biografia Elenei Ceaușescu, editura Corint
Cu toate că era închis, Ceaușescu a continuat întâlnirile cu Elena, profitând de faptul că avea voie să primească tratament stomatologic la Spitalul Militar.
„Asumându-și riscuri enorme, îndrăgostiții au pus la cale câteva întâlniri, în 1941. Lenuța a mărturisit de asemenea «păcatul», sancționat cu «avertisment» pentru încălcarea conspirativității (l-a dus pe tov. Ceaușescu împreună cu gardianul ce-l însoțea într-o casă conspirativă a C.C. UTC). Logodnicii se «abătuseră» repetat, secondați de gardian. L-au mituit să închidă ochii și să schimbe drumul. În loc de dentist, se îndreptau spre casa conspirativă stabilită de Lenuța. Au mituit, desigur, și dentistul, ca să certifice tratamentul deținutului”, scrie Lavinia Betea în Biografia Elenei Ceaușescu.
Conform actului de căsătorie nr. 2592/947, cu două zile înaintea Crăciunului din 1947, Nicolae și Elena s-au căsătorit la București. „Nimeni nu cunoaște circumstanțele și desfășurarea ceremoniei”, mai notează Betea în cartea „Tovarășa”.
Citește și
Ea este femeia pe care o ura cel mai mult Elena Ceaușescu. De ce nu o suporta soția dictatorului