Cum se apără baritonul Ștefan Ignat în scandalul de la Opera Națională?! Primele reacții după ce presa italiană a scris despre un parteneriat ”cu cântec” (EXCLUSIV)

În ultima perioadă, atât presa din România, cât și cea din Italia au făcut dezvăluiri legate de modul în care Opera Națională București este manageriată de baritonul Ștefan Ignat. Acesta a fost plasat în centrul unor acuzații de ”politizare” și conducere ”discreționară” a instituției, de gestionare defectuoasă a fondurilor, dar și de ”legături artistice” care ridică semne de întrebare cu dirijorul italian Alberto Veronesi de la Teatrul Torre del Lago.

Baritonul Ștefan Ignat a câștigat, prin concurs, postul de director general interimar al Operei Naționale București în 2018, atunci când l-a depășit pe contracandidatul său, Antoniu Zamfir, directorul Operei Craiova.

GÂNDUL.RO a solicitat directorului general interimar Ștefan Ignat să ne precizeze un punct de vedere în legătură cu toate acuzațiile care i se aduc, iar reprezentanții Operei Naționale București ne-au transmis, ÎN EXCLUSIVITATE, răspunsuri la (aproape) toate întrebările. Din păcate, ”relația artistică” dintre Ștefan Ignat și dirijorul Alberto Veronesi – pe care mass-media din România și Italia o consideră ”controversată” – nu este menționată/explicată în răspunsul primit de la Opera Națională București.

Pe site-ul toscanatoday.it  este stabilită o legătură directă între Opera Națională București și Torre del Lago, la… ”pupitrul italian” aflându-se dirijorul Alberto Veronesi. Acesta din urmă, ca și Ștefan Ignat, este acuzat de abuz în serviciu și de gestionare defectuoasă a fondurilor pe care le are la dispoziție. Iar între cei doi există o îndelungată relație, directorul general interimar al ONB invitându-l pe dirijorul Alberto Veronesi la București pentru a apărea în nu mai puțin de 22 de spectacole și fiind, la rândul său, invitat să cânte în Italia (TOATE AMĂNUNTELE AICI).

Ștefan Ignat și acuzațiile de ”politizare” și conducere ”discreționară” a Operei Naționale din București

Potrivit unor informații publicate de cotidianul.ro, Ștefan Ignat a angajat-o pe funcția de șef serviciu pe o fostă secretară de la Parcul Lacul Tei, iar concursul a fost ”construit” exact în așa fel încât ”protejata” directorului – care oricum nu a avut un contracandidat – să aibă parte de happy-end.

Ulterior, respectiva ”protejată”a fost încadrată pe postul de consilier juridic, deși nu figura în Tabloul profesional al consilierilor juridici definitivi sau stagiari. 

În răspunsul primit de la Opera Națională din București nu se face referire la această situație, dar se transmite că directorul general intermar Ștefan Ignat nu poate fi acuzat că ”politizează” instituția, nefiind membru al vreunui partid politic. În ceea ce privește acuzația că ar conduce ”discreționar” ONB, nici vorbă de așa ceva, fiindcă hotărârile sunt luate numai în urma ”Consiliului Administrativ”.

”Vă mulțumim pentru interesul acordat Operei Naționale București și aspectelor legate de organizarea și desfășurarea activității sale. Referitor la așa zisa „politizare”, precizăm că dl. Director General Ștefan Ignat nu este membru al vreunui partid politic, iar în timpul interimatului său la conducerea Ministerului Culturii au fost patru miniștri de culori politice diferite. Subliniem că profesează în domeniul artistic începând cu anul 1999, an în care a fost angajat solist vocal la Opera Națională București, prin concurs organizat în condițiile legii.

Referitor la afirmația că instituția este condusă „discreționar”, vă aducem la cunoștință că toate hotărârile sunt luate în urma Consiliului Administrativ. Situația pandemică din starea de urgență, respectiv din starea de alertă – începând cu martie 2020 – a făcut ca, la nivelul instituției, o serie de măsuri să fie analizate și asumate în cadrul departamentului de Securitate și Sănătate în Muncă prin aplicarea legilor, ordonanțelor, hotărârilor de guvern, ordinelor, prin elaborarea, în urma deciziei președintelui CSU, a măsurilor, regulamentelor sau procedurilor, precum și prin instruirea întregului personal”, se menționează în răspunsul primit, în exclusivitate, de la Opera Națională București.

”Raporturile sale cu artiștii invitați au la bază o relație strict profesională. Menționăm că participarea artiștilor invitați a crescut interesul publicului pentru spectacolele Opera Națională București, dovadă că majoritatea spectacolelor au fost „SOLD OUT” și prin încasări din bilete aproape duble față de anul 2016 sau mai ales 2017, ani când cheltuielile cu producția au fost exagerat proporționate în raport cu veniturile estimate și obținute din vânzarea biletelor”

Opera Națională București

Nu există ”invitați preferențiali”, iar dirijorii invitați au adus ONB ”venituri semnificative”

Ștefan Ignat a fost acuzat, printre altele, și de ”legături artistice” controversate cu diferiți artiști, aceștia – printre care Alberto Veronesi, care nu este menționat în răspunsul primit de la ONB – fiind remunerați consistent pentru prestația lor, în detrimentul dirijorilor (spre exemplu) care sunt angajați ai instituției.

Reprezentanții ONB nu contestă faptul că au fost invitați și alți dirijori – ”în afara celor angajați” -, însă un astfel de demers a avut rezultate spectaculoase, veniturile instituției fiind ”semnificative”.

”Făcând o analiză a invitaților „preferențiali”, după cum îi intitulați, dorim să atragem atenția asupra faptului că în anul 2017, în lunile care preced interimatul său, Opera Națională București a cheltuit aproape dublu pentru drepturile de autor cuvenite altui dirijor, cu pregătire și importanță profesională mult inferioare. Desigur că au fost invitați să dirijeze în spectacolele Operei Naționale București și alți dirijori în afara celor angajați, iar prin prezența acestora la pupitrul orchestrei, biletele spectacolelor respective au fost cumpărate în totalitate, iar Opera Națională București a făcut venituri semnificative”, se mai menționează în răspunsul transmis GÂNDUL.RO.

”Totodată, valoarea artistică a invitaților Operei Naționale București a fost confirmată și de alți manageri de operă din țară prin invitarea acestora la pupitrul orchestrei, în spectacolele programate în repertoriul instituțiilor pe care aceștia le conduc. Subliniem că onorariile anumitor invitați au scăzut simțitor începând cu 2018 în comparație cu cele acordate în anii anteriori pentru același obiect de activitate, mai cu seamă în 2016 și 2017, când onorariul cuvenit pentru dreptul de autor al unui dirijor putea ajunge la dublul celor acordate în 2018 sau 2019”, afirmă reprezentanții Operei Naționale București.

Vă informăm că printre invitații ONB în perioada la care faceți referire au fost nume importante: Maria Guleghina, Aleksandr Antonenko, Francesco Anile, Kamen Chanev, Celia Costea, Zoran Teodorovich, Carlos Almaguer, Anda Louise Bogza, Lana Kos – toți soliști invitați de toate operele mari din lume, inclusiv Opera Metropolitan din New York, Opera de Stat din Viena, Opera din Paris.

De asemenea, am dori să vă informăm că în perioada 2016-2017, comparat cu perioada următoare (n.red. – după ce Ștefan Ignat a devenit director general interimar), au fost plătite pentru anumite drepturi de autor și producții onorarii de o valoare semnificativ mai mare, acestea făcând obiectul altor discuții (dirijori, maeștri de balet și invitați).

Opera Națională București

ONB a transmis, ÎN EXCLUSIVITATE pentru GÂNDUL.RO, și informații detaliate – 2016-2019 – referitoare la cheltuielile efectuate în acest interval de timp.

Curtea de Conturi a descoperit ”nereguli”… înainte ca Ștefan Ignat să devină director general interimat al ONB

Gestionarea defectuoasă a fondurilor Operei Naționale București este o altă acuzație care îi este adusă lui Ștefan Ignat, însă ONB transmite că nu există dovezi în acest sens și că totul este ”la zi”.

În urma controalelor efectuate în 2018 și 2019, Curtea de Conturi nu a descoperit ”nereguli” la ONB, ceea ce nu se întâmpla înainte ca Ștefan Ignat să preia funcția de director general interimar, atunci când au fost descoperite ”mari nereguli în cheltuirea judicioasă a bugetului”.

Înainte ca Ștefan Ignat să preia funcția de conducere interimară, Opera Națională București a fost condusă de Răzvan Ioan Dincă – acuzat de abuz în serviciu, fiind deschis și un dosar la DNA – și, ulterior, Beatrice Rancea, acuzată că nu a avut ”o viziune managerială”, iar cheltuielile efectuate cu ocazia diferitelor evenimente organizate ”au fost mult prea mari”.

Bugetul Operei Naționale București este aprobat anual, conform legii, de Ministerul Culturii și, începând cu anul 2018, nu există nicio cheltuială fără acoperire în buget sau fără respectarea prevederilor legale în conformitate cu legile în vigoare”

”Achizițiile instituției se supun controlului riguros al Curții de Conturi. Și de această dată, suntem nevoiți să subliniem că în urma controlului Curții de Conturi din 2016 și 2017, când nu dl. Ștefan Ignat era cel care îndeplinea funcția de manager interimar, Curtea a descoperit mari nereguli în cheltuirea judicioasă a bugetului, situație care nu poate fi comparată cu anii 2018 și 2019, când exercițiul financiar s-a desfășurat sub răspunderea manageriatului curent. În acești ani, în timpul prezentului manageriat, Curtea de Conturi nu a identificat cheltuieli nejustificate”, se mai precizează în răspunsul transmis către GÂNDUL.RO de Opera Națională București.

Opera Națională București și pandemia de coronavirus: ”În acest moment sunt trei cazuri de COVID -19”

Directorul general interimar Ștefan Ignat a fost acuzat că – atunci când a fost depistat primul caz de infectare cu noul coronavirus la Opera Națională București – nu a anunțat Direcția de Sănătate Publică și a declanșat, pe cont propriu, o anchetă epidemiologică.

Referitor la această acuzație, evenimentele sunt prezentate într-o cu totul altă lumină.

”Referitor la primul caz de COVID-19, Opera Națională București a dat la acel moment un comunicat de presă. Menționăm că toate documentele referitoare la cazurile de COVID -19 se află la D.S.P., cu respectarea legislației în vigoare. Documentele au fost depuse imediat după depistarea cazurilor respective, cazuri generate de nerespectarea la nivel individual a normelor impuse de autorități”, precizează ONB.

Prin reprezentantul SSM-SU și prin managementul instituției, era de datoria Operei Naționale București să afle cu ce persoane a luat contact primul caz infestat. Pentru siguranța celorlalți membri ai personalului, pozele cu cei infestați au fost publice pe site-urile de socializare și astfel toți contacții au fost identificați. În urma recomandărilor făcute de instituție și de reprezentatul SSM-SU aceștia și-au făcut testul PCR și toți au fost declarați POZITIV de organele medicale abilitate”

”În acest moment, la Opera Națională București sunt trei cazuri de COVID -19, declarațiile și rezultatele testelor acestora fiind transmise la D.S.P”, au mai transmis, ÎN EXCLUSIVITATE pentru GÂNDUL.RO, reprezentanții Operei Naționale București.