Istoria metroului bucureșteam începe undeva la 1900, cu Dimitrie Leonida, însă ideea a fost pusă în practică abia în anii ’70, odată cu Nicolae Ceaușescu. Dorința dictatorului era de a avea un metrou românesc sută la sută , „fără ruși și americani”, povestește Octavian Udriște, fostul director al Metrorex, într-un interviu pentru GÂNDUL.
Octavian Udriște, singurul feroviar în viață dintre cei cinci ingineri aleși de Nicolae Ceaușescu să ducă la bun sfârșit planul său, își amintește cum s-a ajuns la situația ca stația de la Piața Romană să fie mai îngustă decât celelalte stații.
Totul a pornit de la Elena Ceaușescu, care nu voia stații de metrou decât în zonele industriale.
Când s-a prezentat proiectul stației de metrou de la Romană ”la săliță” (camera din clădirea Comitetului Central unde veneau Nicolae și Elena Ceaușescu și câțiva membri ai Guvernului), soția dictatorului a vrut să știe ce obiective industriale sunt în zonă.
Cei de acolo i-au spus că nu este zonă industrială, însă este ASE-ul. Când a auzit de studenți … «Studenții? Au făcut burtă, să meargă pe jos! Fără stație la Romană! Să meargă pe jos!»
Octavian Udriște
Nicolae Ceaușescu nu a intervenit și nimeni altcineva nu a avut curajul să o contrazică. După o vreme, s-a decis totuși construcția stației de la Piața Romană, dar ea este ”o rușine”.
”Au făcut însă o mare greșeală atunci când au construit-o. Spre exemplu, pereții mulați, așa se numesc, trebuiau să-i lase la lățimea respectivă, cu peroanele normale, dar ei, de frică, i-au făcut la nivel de casetă, de tunel. Când s-a primit indicația să se facă totuși stația, peronul s-a făcut, evident, pe partea cealaltă”, deslușește Octavian Udriște misterul peronului îngust din stația Piața Romană.
Metroul trebuia să fie construit din Drumul Taberei până în Balta Albă, însă Nicolae Ceaușescu l-a mutat, din creion, în Militari.
”Se spune că motivul ar fi fost că nu era ctitoria lui, pentru că respectivul cartier a fost făcut pe timpul lui Gheorghiu Dej”, adaugă Octavian Udriște.
Nicolae Ceaușescu a intervenit și în proiectul Magistralei I , Republica – Crângași, care trebuia să se oprească la Gara de Nord și de acolo să se facă o altă stație, de unde să plece trenurile spre Grivița, Titulescu, spre Pantelimon.
”Ceaușescu a zis clar că doar o singură stație, cum două, trenul să meargă în continuare. «O singură stație, că eu am fost cu mașina și pe jos și am luat-o pe Polizu, și se poate», spunea el. De aceea, la Gara de Nord, noi avem dedesubt o stație umplută cu pământ unde scârție vagoanele, pentru că nu am putut construi sub clădiri din cauza terenului nisipos și al pânzei freatice”, povestește Octavian Udriște.
Metroul s-a făcut pe sub strada Polizu, unde este o curbă de 90 metri, ”care scârțâie, pentru că este prea strâmtă și nici nu au vrut să pună ungătoare”, mai spune Udriște.
Citește și: