DEDESUBTURI. Filiera așa-ziselor service-uri indepedente pune presiune pentru păstrarea Legii RCA! Cine sunt ”butoanele” pe care gașca afaceriștilor le-a acționat în Parlament și ASF?!

Legea RCA se modifică din nou după doar trei ani de funcționare, iar în spatele acestor demersuri se află grupuri de interese despre care GÂNDUL.RO a scris deja într-un articol precedent (CITEȘTE DETALII AICI!) ”Gașca” așa-ziselor service-uri independente acționează pentru a-și proteja afacerile. Azi, vom continua să arătăm cine sunt personajele-cheie în toată această poveste și cum se trag sforile pentru ca legea să susțină interese unei minorități.

După un debut ca tinichigiu în service-ul familiei, in perioada 1998-2000, afaceristul Florin Pandele (e doar omonimie, o coincidență de nume cu soțul Primarului General al Capitalei) a devenit unul dintre numele de referință de pe piața reparațiilor auto aflată în conexiune cu marile companii de asigurări. Este primul personaj la care ne vom referi în acest articol. El este omul care a construit ”Auto Car Grup” de la o mică asociație de familie din Pipera într-un colos. Inițial, surse din piață susțin că a reușit să încheie multe convenții cu anumite companii de asigurări în perioada 2002-2009, stimulând prin comisioane generoase anumiți inspectori de daune. Ulterior, în perioada 2009-2010, printr-o legătură la Raiffeisen a reușit să atragă aproape întreaga flotă de mașini din București, influențând chiar obținerea unui contract cu ”Uniqa Asigurări” la un tarif de 130 lei/ ora de manoperă. Ttrif uriaș în piața de service și de neatins de niciun alt service concurent.

Astfel, în perioada 2010-2014, Florin Pandele intră puternic în piață înființând încă două service-uri: „Auto Car & Trucks” și „Standocolor”, care facturau anumite lucrări la tarife de 250 lei + TVA/ ora de manoperă, dar și piese cu prețuri net superioare celor practicate de importatorii specializați din România. De fapt, sursele din piața arată că mașinile care ajungeau la reparație în service-ul „Auto Car Grup 1” – acesta avea convenție cu firmele de asigurări la tarife cuprinse între 70-90 lei pentru ora de manoperă – ar fi fost facturate pe celelalte două firme cu tarife triple, fapt care ar fi determinat multe companii să ceară rezilierea convențiilor de colaborare.

EXTERNE Un om al străzii din Germania a trecut de la agonie la extaz și invers, după ce a primit o MOȘTENIRE mare. S-a îmbătat și a pierdut banii într-o gară

20:00

ACTUALITATE Victor Ponta: „Nu am dat BANI să-l cunosc pe Trump. Sunt mai zgârcit”

19:30

Afacerea se extinde în momentul în care el devine nașul patronului firmei de brokeraj în asigurări „Safety Broker” – Viorel Vasile -, și, prin intermediului firmei finului, capătă acces la clienții companiei. În 2017, conexiunile create în piață – printre persoanele din lumea politică sau cu președintele Asociației Societăților de Service Auto Independente (ASSAI), Cristian Muntean – îi dezvoltă afacerea lui Florin Pandele și, în plus, îl ajută să  schimbe legea RCA făcând un puternic lobby in Parlamentul României. Acolo unde existau deja anumite persoane care aveau înființate service-uri în țară prin intermediul unor rude.

După publicarea legii 132/2017 in Monitorul Oficial, firmele de asigurări din România au constatat că un service putea factura o lucrare de reparație decontată de o firmă de asigurări și cu o valoare de câteva ori mai mare decât altă unitate reparatoare din aceeași categorie. Companiile lui Florin Pandele au început astfel să jongleze cu tarifele, la sfârșitul anului 2017, la prețuri pentru ora de manopera cuprinse între 340-370 lei. S-a ajuns ca o firmă de asigurări să achite și 10.000 lei pentru vopsitoria unei uși la o mașină de clasă medie.

Bineînțeles că toate firmele de asigurări au sesizat Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) pentru a reglementa cumva aceste nereguli, dar acolo era deja instalat în 2018 ca și consilier al vicepreședintelui pe zona de asigurări (Ovidiu Wlassopol), același Cristian Muntean, fostul președinte al ASSAI. Așa a fost posibil ca anumite persoane din ASF să susțină unitățile de service în detrimentul companiilor de asigurări.

Pe parcursul lui 2018, companiile de asigurări care emiteau RCA pe teritoriul României au achitat tarife pentru ora manoperă și de 1.000 lei, nefiind luată nicio măsură de ASF în acest sens. În toată această perioadă, Pandele a ”sudat” legăturile în ASF, cu directorul de pe zona de reclamații/ petiții, Călin Rangu, acesta din urmă susținând că afaceristul este un reprezentant al consumatorului (întrucât este președintele APCONS Iași) și are tot dreptul să fie primit la ASF pentru consultări si discuții.

Prin această prietenie cu Rangu, Muntean și Wlassopol, sursele noastre arată că Florin Pandele și-a rezolvat la ASF o multitudine de probleme prin trimiterea unor petiții redactate în numele clienților, iar companiile de asigurări care nu răspundeau prompt solicitărilor transmise de Rangu, erau invitate săptămânal la ASF pentru discuții, la unele fiind trimise ulterior și anumite controale. Pe marginea acestei „prietenii”, tarifele cresc în 2019 la 470 lei + TVA/ ora, iar în 2020 ajung la 700 lei + TVA/ ora de manoperă. Despre profitul celor trei firme patronate de Florin Pandele, cu punct de lucru în aceeași locație și un număr mediu de angajați cuprins între 15 – 20, scriem mai jos. Este situația pe anii 2018 – 2019. Este de menționat că, în 2018, de pildă, firmele ”Auto Car” au avut profit de 33 de ori mai mare decât cel realizat ca medie a celorlalte service-uri:

– profit Autocar Grup 1 2018 – 3.796.710 lei

– profit Autocar Grup 1 2019 – 4.633.744 lei

– profit Standocolor 2018 – 1.337.408 lei

– profit Standocolor 2019 – 4.158.953 lei

– profit Autocar&Trucks 2018 – 1.195.649 lei

– profit Autocar&Trucks 2019 – 4.633.744 lei

Despre Cătălin Rangu au fost făcute mai multe referiri și într-un reportaj publicat de reporterglobal.ro.

Crearea unor standarde corecte, europene, de tarifare a serviciilor de reparații ar putea pune sub semnul întrebării existența unor divizii de supracontrol, cum ar fi cea condusă de Călin Rangu, specializată în „Supravegherea Intermediarilor și Supravegherea Regulilor de Conduită”. Când regulile sunt clare, atunci nu ai nevoie să inventezi divizii responsabile cu supravegherea manierelor în afaceri. În plus, România are o instituție care se ocupă strict de protecția consumatorului, e drept, care a apărut mai târziu în peisajul administrativ.

Pe Călin Rangu, șeful departamentului de brokeraj la ASF și, înainte de această funcție, al departamentului de relații cu clienții, pare să-l preocupe mai mult numărul și mărimea reclamațiilor lansate împotriva asigurătorilor, decât comportamentul brokerilor pe piață. E drept, pentru că, la o privire mai atentă, comportamentul cordial față de brokeri poate fi explicat și prin aceea că Rangu este șeful Institutului Financiar Român, unde sunt școliți chiar brokerii. Evident, maestrul, cum îi spun unii foști elevi, nu-i poate supraveghea cu un ochi prea sever. Probabil, aici ASF trebuie să studieze dacă nu cumva Rangu este într-un conflict de interese: când și pentru cine e pedagog și când și pentru cine este supraveghetor sever? Să nu uităm că aceste cursuri și atestatele costă, nu vorbim de Academia de Studii Economice, ci de un institut privat. Nu e nimic rău în existența unui institut privat care pregătește și școlește brokeri de asigurări, însă atunci când unul dintre șefii institutului ajunge să-i verifice, avem o problemă de conflict de interese evidentă.

Totuși din combinația aceasta bizară (pentru un angajat al unei instituții de supraveghere a piețelor financiare), Călin Rangu a încasat anul trecut aproape o jumătate de milion de lei (462.660 de lei), o sumă echivalentă cu 99.500 de euro. E drept, suma cea mai consistentă, 427.500 de lei, este remunerarea pentru munca la ASF.

Rudele au ”căpușat” ASF-ul

Dar să revenim la tovărăția dintre Călin Rangu și Florin Pandele, unul dintre cei mai influenți afaceriști din domeniul reparațiilor auto. Desigur, șuvoiul de petiții și reclamații pe care-l poate dirija către ASF un mare atelier de reparații auto poate justifica existența direcției. Mai mult, cu cât sunt mai multe petiții, cu atât ceilalți contribuabili, cei plătiți cu salarii derizorii, dar muncite, pot înțelege de ce există un salariu de o jumătate de milion de lei. În această etapă, nu ne vom opri la zvonurile despre rolul considerabil al experților de nivel inferior de la ASF, care protejează interesele acestei adevărate grupări de presiune a afacerilor de reparații auto.

Este binecunoscută și plecarea din țară, în Bulgaria, împreună cu un reprezentant al ASF (Cristian Muntean) în anul 2019, la sediul companiei de asigurări EUROINS, pentru a  pune presiune pe aceștia să îi achite dosarele de daune la niște prețuri și de 4,5 ori peste o reprezentanță de marcă din România. Pentru că bulgarii nu au cedat de bună voie, ASF i-a amendat și apoi i-a pus în administrare specială. Administratorul special a fost… FGA (Fondul de Garantare a Asigurărilor) – instituție din subordinea ASF, care a luat măsura plății tuturor facturilor emise de firmele lui Pandele și apoi a plecat. Asta ar fi fost toată administrarea specială făcută cu mâna Monei Cucu de la FGA! Despre Mona Cucu, afirmându-se că ar fi pupila Angelei Toncescu – fosta șefă a ASF, condamnată în dosarul Carpatica.

Chiar dacă toate daunele sunt achitate din banii consumatorilor români, ASF abia la sfârșitul anului 2019 a început să facă anumite demersuri și intâlniri pe această temă, solicitând tuturor companiilor de asigurări și puncte de vedere în vederea modificării legislației RCA.

Văzând că inclusiv în Parlamentul României a fost luată în discuție modificarea legii RCA, Pandele și-a făcut repede un plan pentru a fi susținută din nou în parlament o legislație favorabilă service-urilor din România. Acesta ar fi reușit să ajungă astfel vicepreședintele COTAR, cu toate că mulți ani a fost în continuă ceartă cu președintele COTAR, Vasile Ștefănescu, deoarece asociația transportatorilor nu susținea demersurile făcute de Florin Pandele.

La momentul actua, cei doi și-au dat mâna și par a avea o luptă comună cu firmele de asigurări din România și ASF, pentru a rămâne legislația favorabilă pentru service-uri, cum a fost și în ultimii trei ani. Având în vedere că fiica președintelui COTAR, Vanesa Păduraru (fosta Ștefănescu) este angajată ASF cu un salariu de 25.000 lei lunar, ne întrebam cum de a devenit posibilpă această apropiere dintre Florin Pandele și Vasile Ștefănescu, tocmai în momentul în care se duc dezbateri pentru modificarea legii RCA, lege facută în 2017 pentru service-urile auto, fără nicio legătură cu protejarea consumatorului român de produse financiare non bancare.

Fiind la modă ca anumiți reprezentanți ai unor organizații de tipul brokeraj (COTAR, ASSAI) să-și planteze rudele în ASF, Florin Pandele nu a vrut să fie mai prejos și a reușit să-și propulseze și el fiica, pe Marina Pandele Dima, într-o funcție în cadrul Autorității, tot la un salariu în jurul la 25-30.000 lei.

Prin intermediul APCONS, COTAR, ASSAI și anumiți angajați ASF, Florin Pandele face așadar ,,orice’’ pentru a păstra legea RCA în varianta actuală. Pentru asigurați și asiguratori aceste corecții și clarificări necesare aduse legislației sunt binevenite. Surprinzător însă, intențiile legiuitorilor sunt intens criticate în ultimele săptămâni. Emoția provocată de idea aplicării unor algoritmi clari, de evaluare precisă și corectă a costurilor, descrie tensiunea celor care, aparent, riscă să piardă un avantaj incorect de care beneficiază într-o piață financiară pe care o abuzează. Abuzurile sunt, din păcate, evidente în cazul oricărei analize atente și profesioniste.

Contraargumentele în favoarea afacerii de reparații auto sunt interesante: afișarea unor tarife standardizate, ideal al oricărui client individual, este prezentată ca un atac împotriva „pieței libere”, deoarece anulează „garantarea libertății atelierelor de reparații auto pentru stabilirea prețurilor serviciilor de reparare ale automobilelor asigurate, care au suferit daune”. Pentru a se ajunge la nivelul de profit atins de grupul Autocar, firmele de asigurări din România trebuie sa tripleze prețul la polițele RCA, prețuri ce nu ar putea fi suportate de consumatorul de produse financiar bancare din România.

Cum a încercat ”tripleta” Pandele – Muntean – Rangu să elimine de pe piata asigurărilor City Insurance și Euroins

După ce a văzut că are succes și chiar poate influența anumite persoane din lumea politică și inclusiv pe președintele ASSAI, Cristian Muntean, Florin Pandele a reușit – cum scriam mai sus – în 2017 schimbarea legii RCA făcând un puternic lobby in Parlamentul României. După publicarea legii 132/2017 in Monitorul Oficial, firmele de asigurări din România au constatat că un service putea factura o lucrare de reparație decontată de o firmă de asigurări și cu o valoare de câteva ori mai mare decât altă unitate reparatoare din aceeași categorie.

Bineînțeles că toate firmele de asigurări au sesizat ASF-ul pentru a reglementa cumva aceste nereguli, dar acolo era deja instalat, din 2018, ca și consilier al vicepreședintelui pe zona de asigurări, Ovidiu Wlassopol, același Cristian Muntean, fostul președinte al Asociației Societăților de Service Auto Independente (ASSAI). Acesta a scris pe Facebook că a fost țepuit de firma de asigurări City Insurance, tocmai în acel interes de care povesteam mai devreme de a pune presiuni pe cele două mari societăți de asigurări. Iată ce posta Muntean:

„Daca v-a placut titlul, acum am sa va dau 2 informatii care au directa legatura cu povestea de mai jos, dar care ma vor face mai putin simpatic. Lucrez la ASF de un an si jumatate. Conduc de 4 ani si jumatate una dintre masinile familiei, respectiv un Porsche Cayenne. Bun. Daca ati mai pastrat o bruma de simpatie, intru direct in subiect: In data de 9 iulie, un domn mai in varsta, neatent si cu reflexe intarziate, nu a pastrat distanta regulamentara fata de masina mea si nu pune nici piciorul pe frana. Rezultatul: imi loveste masina in spate. Vinovatul are asigurare RCA la City, dar macar isi recunoaste vina. Intreb la reprezentanta Porsche. Imi spun ca o repara, dar pe banii mei. Ei refuza sa repare mașini in baza unei polite RCA emise de catre City Insurance. Oare de ce? Imi repar masina in service-ul unui prieten, ocazie cu care imi inchiriez si o masina din aceeasi clasa sau clasa inferioara (exact cum e prevazut in art. 25 al 1 punctul a, din norma 20/2017). Imi inchiriez un Audi Q8. Joi ma suna mama ca am primit un plic de la City Insurance prin care sunt anuntat de faptul ca societatea este dispusa sa achite mai putin de 50% din costul de reparatie si inchiriere. Ca principiu, sunt de acord ca pot exista discutii pe marginea costurilor de reparatie atunci cand exista diferente de plata sub 10%. Am vreo 11 ani de experienta in domeniul reparatiilor auto si in asigurari.
Retineti: Cand exista diferente de peste 50%, una dintre parti este clar un TEPAR. Citesc argumentatia lor. City nu este de acord cu tariful practicat de catre unitatea service, cu adaosul lor comercial si cu valoarea costului de inchiriere. Cu toate ca legea RCA prevede la articolul 14 aliniatul c, urmatoarele: Valoarea reparației se stabilește folosind sistemele de evaluare specializate sau prin documente emise în condițiile legii în care unitatea reparatoare auto ISI POATE UTILIZA PROPRIA VALOARE A OREI DE MANOPERA AFISATA. Pe principiul pietei libere, in care asiguratorii isi pot stabili propriile tarife de RCA, la fel si service-urile isi pot stabili propriul cost de reparatie. Cu toate ca vorbim despre o INCALCARE EVIDENTA A LEGII, am zis sa fac un mic studiu comparativ, fără valoare juridică. Porsche are un tarif 400 de lei + TVA pe ora pt masina mea si tipul meu de reparatie si A REFUZAT POLITICOS sa imi repare masina in baza tichetului RCA emis de catre City Insurance. Amicul meu are un service comparabil din toate punctele de vedere cu reprezentanta Porsche, dar are un tarif de 460 lei + TVA. Practic, e cu 15% mai scump, dar va recupera banii doar in instanta (sau de la Fondul de Garantare a Asiguratilor. Termen estimat 3 – 5 ani). Amicul meu isi asuma un risc mare in schimbul unui cost majorat cu 15% fata de reprezentanta care nu doreste sa isi recupereze banii doar in instanta sau de la FGA de la acest asigurator, ceea ce ii va genera costuri suplimentare: va trebui sa achite piesele, materialele, angajatii, leasingul la Q8-ul inchiriat, taxele si impozitele la niste sume neincasate, va trebui sa se imprumte de la banca, adica va trebui sa achite o dobanda si sa isi angajeze niste avocati pentru a da in judecata societatea City Insurance. Am curiozitatea sa vad cat costa o masina ca a mea de inchiriat. Intre 270 si 330 de euro/zi (TVA inclus) este la firmele de rent a car, care imi cer suplimentar 1900 euro garantie si plata integrala. Amicul meu mi-a inchiriat masina cu 295 euro + TVA/zi, fara garantie necesara de 1900 euro si fara “plata integrala la livrarea masinii”.
Nu mai spun de faptul ca firma de asigurari nu achita costul de inchiriere pentru zilele nelucratoare.  Ex: daca lucrarea ta dureaza 10 zile lucratoare, respectiv 2 saptamani calendaristice, asiguratorii NU deconteaza zilele de weekend. Practic, ai 2 variante: A. Predai masina pt perioada weekend-ului la firma de rent a car si o iei inapoi luni (daca intre timp nu a inchiriat altcineva acea masina). B. O pastrezi peste weekend, dar pe banii tai. Aici este o lacuna legislativa care trebuie obligatoriu corectata. Pe scurt, exista lege si fara de lege. Legea prevede ca unitatea service isi stabileste propriul tarif orar, iar in cazul meu, tariful orar se situeaza in zona reprezentantei auto sau a firmelor de rent a car. (+15%) Ce face City? Imi scrie ca accepta doar 300 de lei tariful orar si imi calculeaza ei un cost de inchiriere de 118 euro + TVA. In baza carui temei legal? NICIUNUL. Ce poate face o persoana in acest caz? In primul rand sa faca o reclamatie la ASF. Vedeti atasata reclamatia. Va intrebati daca mi se va rezolva situatia in urma reclamatiei transmisa la ASF? In proportie de 99% va spun de acum ca NU. NU in cazul lui City Insurance. Pe ei nu ii afecteaza o sanctiune de “avertisment” sau amenda de 50 000 de lei. Doar din 2 tepe precum cea data mie, isi acopera acea amenda de 50 000 de lei. In cazul altor societati de asigurari, aveti cam 60% sanse sa se rezolve daca veti depune reclamatie la ASF. Va intrebati de ce? Simplu. ASF NU POATE LEGAL OBLIGA UN ASIGURATOR SA ACHITE DAUNELE NICI DACA PAGUBITUL ARE DREPTATE. Ce poate face ASF? Poate sanctiona firma de asigurari pentru nerespectarea legii. Cel mai probabil, voi ajunge sa ma judec cu ei in instanta, daca nu cumva in urmatoarele luni aceasta firma de asigurari va calca pe urmele lui Astra si Carpatica si va trebui sa depun o noua cerere de plata catre FGA. Pentru ca ma alatur incepand de astazi miilor de pagubiti RCA tepuiti de catre City Insurance DOAR IN PRIMELE 7 luni ale acestuit an, imi voi asuma 3 promisiuni publice: 1.In situatia in care se va organiza un miting de protest impotriva acestei societati, promit sa imi iau o zi libera si sa protestez indiferent de locul de desfasurare a acestui miting. 2.Promit ca voi face public raspunsul primit de la ASF in urma acestei petitii. 3.Daca o persoana din conducerea ASF ma va apostrofa pentru aceasta postare, promit sa ii fac public numele, functia si continutul discutiei noastre. Inca ceva: Daca cumva aceasta postare ajunge si la domnul Bogdan Chiritoiu, Presedintele Consiliului Concurentei, il rog sa aiba in vedere faptul ca avem un asigurator cu o cota de piata de aproximativ 45% in RCA, care stabileste preturi si adaosuri comerciale in piata de reparatii si rent a car. Cristian Muntean (cu totul intamplator, fost Presedinte ASSAI, actual Consilier al Vicepresedintelui sectorului de Asigurari din cadrul ASF) PS: mai exista inca o promisiune pe care nu o pot exprima in public. Va veti prinde voi curand despre ce e vorba!”

Firește, din postarea lui deducem lesne că „amicul” cu service-ul e nimeni altul decât Florin Pandele, care ceruse un tarif de manoperă astronomic celor de la City Insurance, pe modelul deja menționat anterior. Ca atare, cei de la asigurări au fost dispuși să achite doar jumătate în ideea în care reparația se realizează conform legislației in vigoare. Se vede încă o dată cum cuplul Pandele – Muntean a exercitat presiuni asupra asiguratorului pentru a factura suma cerută. La fel ca și în cazul Euroins. Și nu mai spunem că aceste presiuni s-au transformat în procese pentru a da „greutate” acțiunii.

În aceste condiții, conducerea ASF a luat decizia de a-l cerceta disciplinar pe Cristian Muntean. Decizia șefilor Autorității a apărut la două luni după producerea faptei investigate și nu a venit întâmplător, ci în urma unei solicitări făcute de către comisia de combatere a abuzurilor din cadrul Camerei Deputaților.

În fapt, acțiunea declanșată de ASF a fost anunțată chiar în ultima zi a perioadei puse la dispoziție de către deputați pentru a răspunde unei solicitări privind o postare pe Facebook în care Muntean acuza City Insurance că nu achită integral și la timp daunele. Dacă nu ar fi declanșat acțiunea, șefii ASF ar fi trebuit să răspundă deputaților dacă Muntean a încălcat regulamentele interne atunci când a făcut respectivele afirmații. Așa, răspunsul care îi scapă pe șefii ASF de responsabilitate, într-un stil deja consacrat a fost: avem o anchetă în desfășurare.

De menționat că postarea lui Muntean a fost făcută la jumătatea lui august 2019, sesizarea de la Camera Deputaților formulată la jumătatea lui septembrie, iar ASF a luat măsuri abia la finalul lui octombrie, forțat de împrejurări.

Comisia de abuzuri a fost sesizată chiar de către City Insurance, care s-a îndreptat și în instanță împotriva lui Cristian Muntean, arătând că afirmațiile făcute de acesta, potrivit cărora City Insurance obișnuiește să nu achite integral și la timp daunele din RCA, i-au adus prejudicii de 300.000 de euro. Pe fond, Muntean a câștigat deja unul dintre cele două procese., așa cum dezvăluia Capital.ro.

Amintim și că postarea lui Cristian Muntean a venit în imediata apropiere a declanșării procesului în grupul de service-uri al lui Florin Pandele a solicitat falimentul City Insurance. Iar Muntean, fost președinte al ASSAI, asociația service-urilor independente, a fost mai mereu una dintre cele mai puternice voci care au acuzat City de practici care defavorizează consumatorii.

Iată, mai jos și cum a răspuns Muntean acuzațiilor aduse de City și solicitărilor venite de la Comisia de abuzuri:

”Postarea de pe Facebook a fost facuta in calitate de persoana fizica si nu am pretins nicio clipa ca exprima punctul de vedere al Autoritatii de Supraveghere Financiara; Postarea de pe Facebook a fost realizata in timpul meu liber, intr-o zi de duminica. Acea postare a fost facuta in calitate de persoana prejudiciata de catre asiguratorul City Insurance. Libertatea de exprimare este garantata prin Art.30 de catre Constitutia Romaniei. Am sesizat public faptul ca societatea de asigurari a incalcat Art. 14 alin. C din legea 132/2017 care prevede urmatoarele: Valoarea reparatiei se stabileste folosind sistemele de evaluare specializate sau prin documente emise in conditiile legii in care unitatea reparatoare isi poate utiliza propria valoare a orei de manopera. Imi mentin opinia exprimata, societatea City Insurance a incalcat acel articol si a decis sa plateasca atat cat considera, fara a exista niciun temei legal. Consiliul ASF a luat hotararea in sedinta din data de 24 septembrie (la o luna de la postarea mea) sa amendeze societatile City Insurance si Euroins cu amenda in cuantum de 50.000 de lei, ambele societati aflandu-se la a doua abatere in ultimele luni. Ambele societati au fost amendate pentru conduita defectuoasa privind onorarea obligatiilor de despagubire in relatia cu pagubitii RCA. In situatia prezentata de catre mine se afla mii de pagubiti RCA, societatea City Insurance fiind pe locul 2 la reclamatii inregistrate in primul semestru al anului 2019, acesta firma de asigurari inregistrand in primele 6 luni un numar de 2146 de petitii, fata de 702 de petitii cat a inregistrat in primele 6 luni ale anului 2018. Practic, in primele 6 luni ale anului 2019, numarul de reclamatii inregistrate de catre City Insurance a crescut cu peste 300%.

Daca ne referim la modul in care societatea City Insurance isi indeplineste obligatiile de despagubire in relatia cu clientii sai, aceasta firma de asigurari inregistreaza cele mai multe litigii in instanta, fiind inregistrate peste 5800 de dosare doar in perioada 1 ianuarie 2018 – 1 iulie 2019. Din dosarele solutinate de catre instantele de judecata (1588 dosare), putem observa faptul ca societatea de asigurari a pierdut procesele in aproximativ 93% din cazuri (1474). Doresc sa va aduc la cunostinta faptul ca societatea de asigurari a decis sa ma actioneze in instanta (in civil) procedand exact la fel cum a procedat domnul Ilie Carabulea, fostul presedinte al firmei Carpatica Asig cand am facut publice niste informatii despre acea societate de asigurari din pozitia de Presedinte al Asociatiei Societatilor de Service Independente (ASSAI) pe care o detineam de la acea vreme. Ambele societati de asigurari folosesc aceleasi mijloace rudimentare bazandu-se pe banii si relatiile pe care le detin, pentru a intimida persoane care indraznesc sa le deranjeze afacerile. Mi-am angajat un avocat platit de catre mine pentru a ma reprezenta in instanta, iar hotararea instantei o voi face publica. Imi mentin toate cuvintele exprimate in calitate de persoana fizica trannsmise pe Facebook in data de 25 August 2019 cu privire la societatea City Insurance. Opinia mea ramane neschimbata: daca nu va aparea in scurt timp un investitor miraculos care sa cumpere societatea City Insurance, piata de asigurari va fi zguduita de un nou faliment, de aceasta data de mult mai mari proportii, societatea City Insurance avand in prezent o cota de piata de aproape 3 ori mai mare decat o avea Carpatica Asig in momentul declansarii falimentului. In situatia in care este necesar, sunt dispus si chiar mi-as dori sa ma prezint in fata Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, Coruptiei si pentru Petitii din cadrul Camerei Deputatilor, pentru a raspunde la intrebarile adresate de catre domniile lor. In ciuda faptului ca a fost transmisa in data de 23 august 2019 o reclamatie la adresa firmei City Insurance catre Autoritatea de Supraveghere Financiara, am fost informat in data de 9 octombrie 2019 (dupa 47 de zile!!!) in mod politicos de catre Autoritate ca societatea de asigurari isi mentine punctul de vedere si ca ar fi bine ma adresez pentru rezolvarea situatiei catre Sal-Fin sau catre instantele de judecata, ceea ce voi face in continuare pana la recuperarea intregului prejudiciu suferit si nedespagubit de catre City Insurance”.

Aceste ”cărți” se joacă acum pentru ca modificarea Legii RCA să nu afecteze interesele de gașcă ale așa-ziselor service-uri indepedente, iar afacerile super-profitabile să fie protejate în detrimentul celorlați. GÂNDUL.RO va urmări ce se va întâmpla pe piața asigurărilor și va reveni cu noi dezvăluiri.

UPDATE: DREPT LA REPLICĂ

”Maria-Georgiana Teodorescu, avocat, reprezentant legal al dlui Rangu Călin, formulez prezenta

Cerere de acordare a dreptului la replică 

referitor la articolul publicat în data de 04.06.2020 cu titlul ”DEDESUBTURI. Filiera așa-ziselor service-uri indepedente pune presiune pentru păstrarea Legii RCA! Cine sunt ”butoanele” pe care gașca afaceriștilor le-a acționat în Parlament și ASF?!”, articol ce conține afirmații denigratoare la adresa dlui Călin Rangu.

(…) Pentru început, precizăm că prezentul drept la replică îi aparține exclusiv domnului Călin Rangu și solicitarea noastră nu este făcută în numele ASF sau ISF.

1. Redactorii acestui articol, inclusiv a celor preluate ca surse, nu au solicitat anterior publicării punctul de vedere al d-lui. Călin Rangu, al ASF sau al ISF.
2. Articolul publică informații amestecate și incorecte, interpretare cu rea-credință, din perioade diferite de activitate ale dl. Rangu, ceea ce duce la mesaje denaturate și nu reprezintă un demers jurnalistic corect și bine documentat, ci mai degrabă o ”potriveală după ureche”, atât de caracteristică unor publicații și jurnaliști.
3. Călin Rangu nu a efectuat nicio deplasare în Bulgaria la sediul unei companii de asigurări așa cum se lasă să se înțeleagă în seria de articolul menționat.
4. Călin Rangu nu are nici o legătură cu amendarea, introducerea și scoaterea din administrare specială a acelui asigurător, menționat în articol. Actul de constatare și propunerile au fost realizate la nivelul sectorului de asigurări-reasigurări, dar nu de direcția condusă în acel moment de dl. Rangu, dânsul neavând acces la acele informații și nici atribuții de serviciu în acest sens.
5. Afirmația existenței unor jocuri de culise, în care ar fi parte dl. Rangu, pentru scoatere de pe piață a anumitor asigurători este calomnioasă și total nefondată. Activitatea profesională a dl. Rangu este determinată de legislația și atribuțiile ASF, de sarcinile stabilite de către conducerea direcțiilor unde a activat (Direcția Relații cu Publicul, Petiții și Educație Financiară 2015-oct 2017, apr 2020-prezent și Direcția Supraveghere și Control Intermediari, Conduită și Scheme de Garantare nov 2017-mart 2020). Conform raportului public https://asfromania.ro/files/analize/Situatia_petitiilor_inregistrate_la_ASF_in_2019_31032020.pdf se poate analiza dinamica numărului petițiilor unice soluționate la A.S.F. în perioada anilor 2015 – 2019, numărul de petiții pe societăți, procentul de petiții soluționate în favoarea consumatorului care includ cele cu neconformități care determină măsuri aferente conform atribuțiilor ASF pentru a asigura stabilitatea pieței și protecția consumatorilor, nu a de a scoate de pe piață anumiți asiguratori.
6. Activitatea desfășurată de dl. Călin Rangu este instituțională, stabilită prin regulamente și proceduri interne și nu este personală. Consultările și discuțiile cu membrii și asociațiile membre ale Grupului Consultativ de Dialog Permanent (https://asfromania.ro/consumatori/grup-consultativ) se realizează prin participarea instituțională a acestora pe baza Regulamentului de Organizare și Funcționare a Grupului, regulamentul și membrii fiind aprobați de către Consiliul ASF, căruia i se prezintă rapoartele de activitate. Grupul este construit pe modelul european de tip Stakeholder Group, membrii fiind asociații de protecție a consumatorilor, ale pieței financiare, federații sindicale, asociații relevante din domenii de activitate conexe sau în legătură cu consumatorii de servicii financiare non-bancare ai piețelor reglementate și/sau supravegheate de ASF.
7. Activitatea dl. Călin Rangu ca director al direcției care soluționează petițiile (2015 – oct 2017, apr 2020 – prezent) este una instituțională, în cadrul căreia, pentru clarificarea elementelor de divergență aferente petițiilor sau identificarea de deficiențe la nivelul asiguratorilor, în scopul protejării drepturilor și intereselor consumatorilor, pot fi organizate întâlniri cu persoane cu putere de decizie din cadrul entităților reclamate. Aceste întâlniri sunt organizate instituțional în temeiul art. 100 pct. 6 din Regulamentul nr. 10/2016 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiarăsi se finalizează cu o minută. De asemenea, toate demersurile întreprinse în vederea soluționării petițiilor sunt în conformitate cu prevederile Normei nr.18/2017 privind procedura de soluţionare a petiţiilor referitoare la activitatea societăţilor de asigurare şi reasigurare şi brokerilor de asigurare. De exemplu, în semestrul I 2018, perioadă menționată în articol, în vederea soluționării petițiilor, Serviciul Petiții a întreprins demersuri suplimentare prin întocmirea unui număr de 773 solicitări de reanalizare și/sau informații suplimentare pentru 639 petiții, totodată desfășurându-se un număr de 12 întâlniri la sediul ASF cu reprezentanții societăților de asigurare, pentru remedierea deficiențelor identificate, pentru un număr de 35 petiții transmise de un număr similar de petenți distincți. Direcția menționată nu are atribuții de a efectua controale, direcțiile de supraveghere și control din sectorul de asigurări având astfel de atribuții.
8. Gestionarea, instrumentarea si soluționarea petițiilor se realizează în baza unei proceduri de lucru aprobate de conducerea ASF și nu la liberul arbitru al unei persoane. Prin această procedură se stabilește modalitatea de soluționare a petițiilor adresate A.S.F. potrivit atribuțiilor conferite de cadrul legal general și reglementările specifice sectorului financiar nebancar, prin asigurarea unui circuit legal, corect, eficient și operativ al petițiilor în cadrul instituției. Astfel, sunt procedurate toate activitățile si procesele desfășurate de la primirea unei petiții și până la soluționarea acesteia.
9. Există un circuit informatic automatizat, al cărui flux cuprinde mai multe activități pornind de la înregistrarea petițiilor, verificarea validității acestora, verificarea calității de petent a persoanelor care solicită anumite informații și a dreptului acestora de a intra in posesia informațiilor solicitate, alocarea aleatorie a petițiilor către personalul cu atribuții de instrumentare și soluționare a petițiilor, solicitarea documentației aferente cazurilor si a notelor de fundamentare de la asigurători, până la formularea și transmiterea răspunsurilor către petenți. Tot acest flux de activități si procese se desfășoară potrivi prevederilor legale si reglementărilor interne.

10. Călin Rangu nu a condus o direcție de supracontrol, așa cum se face referire în articol la direcția de supraveghere a brokerilor și a conduitei (nov 2017- mart. 2020) iar direcția în cauză nu a fost creată în folosul acestuia ci din necesitatea acoperirii tuturor aspectelor ce țin de supravegherea entităților reglementate. Acest fapt este dovedit de existența direcției încă dinaintea lunii noiembrie când dl. Rangu a câștigat concursul public pentru funcția de director al acesteia. În ceea ce privește necesitatea existenței acestei direcții în cadrul ASF, facem precizarea că la nivel european sunt statuate două tipuri de supraveghere, supravegherea prudențială, aferentă aspectelor financiare, de solvabilitate și organizare internă, și supravegherea conduitei. Din acest motiv, Regulamentul de Organizare și Funcționare al ASF nr. 10/2016, cu modificările ulterioare, prevede existența a două direcții de supraveghere și control, cu responsabilități diferite. Autoritatea Europeană pentru Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA) menționează necesitatea acestei separări, inclusiv în cadrul proiectul de consolidare a funcției de supraveghere a conduitei finalizat în acest moment în cadrul ASF, finanțat de către Comisia Europeană și implementat de către EIOPA. EIOPA menționează că supravegherea conduitei se realizează pe întreaga durată de viață a unui produs, inclusiv pe zona de soluționare a daunelor unde se pot identifica afectări semnificative ale drepturilor si intereselor păgubiților. La nivel european separarea supravegherii conduitei de prudențialitate se regăsește de exemplu în Olanda, Belgia, UK (model twin-peaks, autorități financiare separate), Italia, Irlanda, Ungaria, Portugalia (divizii separate), Finlanda, Suedia și România în prezent (direcții separate în cadrul aceluiași sector) șamd.
11. Afirmația că în România ar exista o altă instituție care se ocupă strict de protecția consumatorului este eronată, acea instituție neavând atribuții în domeniul financiar non-bancar. ASF are atribuții exprese pentru protecția consumatorilor. Actul de înființare (O.U.G. nr. 93/2012) menționează expres cele două obiective principale ale ASF, stabilitatea pieței și protecția consumatorilor (asigurați, păgubiți, beneficiari, investitori etc). În plus, întreaga legislație aferentă sectoarelor ASF menționează atribuțiile ASF în domeniul protecției consumatorilor. Directiva privind distribuția de asigurări transpusă în Legea 236/2018, completată cu regulamentele delegate, care fundamentează conceptul de conduită, sunt eminamente pentru protecția consumatorilor și stabilesc atribuții pentru ASF.
12. Afirmația potrivit căreia dl. Rangu se interesează mai mult de numărul petițiilor, este parțial corectă dar interpretată cu rea-credință, acest interes fiind justificat în virtutea atribuțiilor de serviciu, în scopul realizării de către ASF a obiectivului de protecție a consumatorilor. În perioada 2018-2019, numărul acestora a crescut cu aprox 150%, identificând-se o deteriorare semnificativă a indicatorilor de neconformitate și conduită. În perioada când dl. Rangu a fost director la direcția responsabilă cu soluționarea petițiilor (2015-2018) numărul acestora s-a redus cu 50%, printr-o activitate pro activă și de prevenție, nedefavorizând societățile de asigurări și neînregistrând-se sesizări ale societăților împotriva activității desfășurate.
13. Afirmația referitoare la faptul că dl. Rangu nu s-ar fi interesat în poziția ocupată anterior de comportamentul brokerilor este cel puțin incorectă. Activitatea de supraveghere și control, atât pentru brokeri, cât și pentru asigurători, este derulată conform reglementarilor interne, fiind aprobată de conducerea ASF. În comunicările ASF și în rapoartele publicate se poate constata numărul apreciabil de acțiuni derulate pe zona de supraveghere și control, zecile de retrageri de autorizație etc. Faptul că direcția unde dl. Rangu a fost director a analizat și analizează riscul de neconformare si conduită plecând inclusiv de la reclamații sau de la orice sesizări, ca sursă importantă de informații, parte a supravegherii bazată pe riscuri, este un lucru firesc și în deplină concordanță cu obiectivele direcției si ale ASF. Acest fapt este justificat si de creșterea semnificativă în ultima perioadă a numărului de reclamații înregistrate la ASF, reclamații în care consumatorii semnalau încălcări efective ale legislației, conform raportărilor publice. Această activitate a dus la acțiuni de constatare, sancționare și propuneri de măsuri împotriva anumitor societăți de asigurare.
14. Rangu nu este șeful Institutului Financiar Român, ci președintele Consiliului Director al Institutului de Studii Financiare (ISF), neexecutiv, nominalizat de către Consiliul ASF conform legislației și a statului ISF. Pentru clarificarea dvs si corectitudinea informațiilor furnizate cititorilor, facem precizarea că ISF nu școlește brokerii prin cursurile obligatorii cerute de legislație. Formarea profesională inițială și continuă a brokerilor este realizată de către organisme de formare profesională autorizate de către ASF, iar ISF nu este un astfel de organism și nu derulează astfel de cursuri obligatorii. Totodată precizăm că afirmația potrivit căreia dl. Rangu ar fi pedagog la ISF și ar fi în conflict de interese este total eronată și făcută cu rea-credință. Dl. Rangu nu a predat și nu predă la ISF. Dl Rangu este lector universitar, predând în trecut cursuri la UFB, SNSPA, pentru MBA al City University din Seattle, etc, dar nu la ISF.
15. ISF nu este o instituție privată, ci este o fundație cu fondator unic ASF, nu pregătește si nici nu școlește brokerii pentru obținerea atestatelor, ci doar organizează examenul final de obținere a atestatelor. ISF aplică reglementările și politicile ASF pentru asigurarea managementului calității formării profesionale derulate de alte organisme de formare profesională, derulând examinarea celor care au absolvit cursuri la alți formatori, nu la ISF. Din acest motiv consiliul director este format din reprezentanți ai ASF, dar și ai pieței de asigurări. ASF exercită dreptul legal de control al ISF în calitate de fondator, membrii Consiliului Director realizând informări si rapoarte periodice către Consiliul ASF. Caracterul serios și profesionist al ISF este dovedit fără tăgadă de promovabilitatea de aproximativ 80% , ceea ce însemnă că aproximativ 14.000 de angajați sau potențiali angajați la brokeri mu au trecut examenul din 2016 până în 2019. Această cifră dovedește clar lipsa de temei a unei așa zise ”cordialități„ cu brokerii.
16. Referitor la inducerea ideii existenței unui așa zis conflict de interese al domnului Rangu, precizăm că această afirmație gravă este vădit neîntemeiată. Conform prevederilor art. 17¹ din OUG nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea şi funcționarea A.S.F.  se poate observa exceptarea Institutului de Management în Asigurări de la incompatibilitatea reglementată de prevederile menționate. Ulterior fuziunii dintre Institutul de Asigurări (IA) și Institutul de Management în Asigurări (IMA) – IMA a avut calitatea de fundație absorbantă iar IA a avut calitatea de fundație absorbită, IMA și-a schimbat denumirea în Fundația Institutul de Studii Financiare. Prin urmare, fostul IMA, la care se referă art. 17¹ din OUG nr. 93/2012, este, în prezent, ISF.

Potrivit art. 16 alin. (3) din Statutul Fundației ISF[1], membrii Consiliului Director trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

1. să dispună de bună reputaţie, onestitate, probitate morală şi experienţă profesională adecvată naturii, întinderii şi complexităţii activităţii fundației;
2. să aibă minim studii superioare absolvite cu diplomă de absolvire/licenţă în unul din următoarele domenii: Juridic, Economic, Financiar – Bancar, Management sau Științele Educației – Pedagogie;
3. să aibă experienţă specifică studiilor superioare de minim 3 ani;
4. să aibă o experiență de cel puțin 5 ani în domeniul asigurărilor, pensiilor private, pieței de capital, financiar-bancar într-o funcţie de conducere sau experiență în conducerea de instituții de învățământ ori cu atribuții în domeniul formării profesionale continue în sistemul financiar, sau în cadrul autorităților de reglementare, supraveghere și control din domeniul asigurărilor, pensiilor private sau pieței de capital;

 Așadar, Statutul Fundației I.S.F. nu doar că nu stabilește o incompatibilitate între deținerea calității de membru în Consiliul Director al ISF și calitatea de salariat al A.S.F., ci chiar precizează că membrii Consiliului Director pot fi și acele persoane care au experiență de cel puțin 5 ani în cadrul autorităților de reglementare, supraveghere și control din domeniul asigurărilor, pensiilor private sau pieței de capital. Prin urmare, afirmația dvs prin care încercați să ridicați bănuieli de natură penală la adresa dlui Călin Rangu este una gravă și abuzivă și denotă, din nou, reaua dvs credință, care vă îndepărtează de un demers jurnalistic legal și profesionist.

17. Preluarea unor informații false și redistribuirea acestora, pe motiv ca direcția condusă anterior de dl. Rangu este justificată de șuvoiul de petiții care vin de la o anumită unitate reparatoare este, din nou, o calomnie. Modelul european al existenței aceste direcții a fost menționat anterior. Conform raportului public al ASF privind situația petițiilor pe 2019, 36.53% din petiții sunt transmise prin împuterniciți ai persoanelor prejudiciate, mandatari, cesionari, cabinete de avocatură, unități service. Acestea sunt transmise de câteva zeci de astfel de reprezentanți, nu doar de o unitate reparatoare. Oricum, activitatea direcției conduse de dl. Rangu în perioada nov 2017- mart 2020 nu a fost de soluționare a petițiilor, fiind altă direcție responsabilă cu primirea și soluționarea lor. În cadrul activității direcției conduse de dl. Rangu petițiile reprezentau, instituțional, doar o sursă de informații privind posibila nerespectare de către entitățile supravegheate a cadrului legal care poate afecta drepturile și interesele legitime ale consumatorilor, ca o activitate reactivă, alături de informațiile din obținute din alte raportări, de la avertizori de conduită, din mass-media corectă, medii sociale etc. Supravegherea conduitei înseamnă o serie de activități proactive de tipul supravegherilor tematice, acțiuni de mystery shopping pe care le desfășuram periodic. Conduita este un subiect larg care acoperă întreg ciclul de viață al unui produs, cu toate riscurile care pot afecta consumatorii, de la proiectarea sa, la punerea în circulație, la informare, transparența, analiza de nevoi, vânzare, soluționarea daunelor când apar etc. Din acest motiv, orice sursă de informații, privind încălcări potențiale sau efective ale cadrului legal de către entitățile supravegheate sunt binevenite și conform legii trebuie încurajate, inclusiv dacă astfel de informații vin de la unitățile reparatoare care de multe ori sunt prima interfață cu păgubitul. Toate aceste informații și detaliile necesare ar fi putut fi obținute dacă s-ar fi încercat contactarea ASF pe subiectele ridicate.

Acest drept la replică nu reprezintă o justificare în fața redactorilor articolului publicat, ci o clarificare și informare corectă a cititorilor. Principala regulă a jurnalismului este corectitudinea informațiilor, ceea ce presupune obținerea datelor într-un mod clar, dar și „oferirea contextului în care se găsesc”, astfel cum spune Jacqui Banaszynski, profesor de jurnalism și câștigătoare a premiului Pulitzer pentru jurnalism. Scopul este acela de a oferi cititorului posibilitatea de a înțelege și de a judeca singur.

În concluzie, în vederea evitării unor proceduri judiciare împotriva dumneavoastră, solicităm ca, în termen de 5 zile de la primirea prezentei cereri, să ne fie acordat dreptul la replică și să procedați la eliminarea articolului menționat sau a pasajelor cu privire la dl. Călin Rangu.

Cu stimă, Av. Dr. Maria-Georgiana Teodorescu”.