Detalii necunoscute din dosarul Revoluției. Reacția lui Nicolae Ceauşescu când a aflat că Ion Iliescu este la conducerea țării: „Cine mă?!”
În rechizitoriul din dosarul Revoluţiei, în care Ion Iliescu și fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu au fost trimiși în judecată pentru crime împotriva umanităţii, apar mărturiile mai multor ofiţeri din Garnizoana Târgovişte, unde au fost judecați şi executați Nicolae și Elena Ceaușescu. Dosarul este acum la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, care trebuie să excludă mai multe acte și zeci de declarații date de revoluționari, dar și relatările făcute de Gelu Voican Voiculescu şi Ion Iliescu în faţa Comisiei senatoriale privind evenimentele din decembrie 1989.
Ofiţerii audiați în octombrie 2017 la Secția Parchetelor Militare le-au povestit procurorilor reacţia cuplului Ceauşescu când au aflat că Ion Iliescu a preluat conducerea ţării.
”Cine mă?! Spionul ăla sovietic?”
Locotenent major Iulian Stoica, fost şef al cercetării la UM 01417 Târgovişte, descrie în declaraţia sa de martor o scenă care a avut loc între Elena și Nicolae Ceauşescu atunci când li s-a spus că Ion Iliescu este la conducere.
”Le-am povestit, la solicitare, soţilor Ceauşescu ce văzusem la televizor. (…) Când i-am spus despre Ion Iliescu, Nicolae Ceauşescu s-a înfuriat şi a spus: «Cine mă!? Spionul ăla sovietic?», uitându-se spre Elena Ceauşescu, repezindu-se spre ea, i-a spus: «Tu nu m-ai lăsat să-l termin! Acum o să ne termine el pe noi».
Declarația lui Iulian Stoica, din rechizitoriul dosarului Revoluției
Aceeaşi scenă este descrisă şi de maiorul Ion Mareş, locţiitor al comandantului unităţii.
„M-am reîntors în biroul unde erau ţinuţi soţii Ceauşescu şi am avut cu aceştia o altă discuţie. Nicolae Ceauşescu a întrebat de cine este condusă armata, iar eu i-am spus că, din câte am văzut la televizor, de generalul Militaru, iar el a întrebat cine e, la care Elena Ceauşescu i-a răspuns că este un agent sovietic. A mai întrebat cine conduce ţară, iar maiorul Tecu i-a spus că Ion Iliescu. Aici a devenit nervos şi a ţipat la Elena: «Ţi-am spus să-l lichidăm, dar nu m-ai înţeles, ai spus că este suficient să-l marginalizăm!»”, a spus Ion Mareș în declarația dată în fața anchetatorilor.
Condamnați la moarte prin împușcare în prima zi de Crăciun
Procurorii militari arată în rechizitoriu că desfăşurarea procesului penal simulat, fără asigurarea drepturilor procesuale elementare, este bine cunoscută, Nicolae Ceaușescu nu a recunoscut dreptul completului de judecată de a-l judecă şi a solicitat în repetate rânduri să fie judecat de Marea Adunare Naţională.
„În cele din urmă, el şi Ceauşescu Elena au fost condamnaţi la moarte prin împuşcare, fără posibilitatea exercitării căii de atac, iar apoi executaţi în incinta UM 01417 Târgovişte”, au scris anchetatorii în actul de acuzare.
Procurorii susţin că uciderea la 25 decembrie 1989 a cuplului Nicolae și Elena Ceauşescu, după supunerea acestora la un proces penal fără respectarea drepturilor procesuale elementare, „a făcut parte integrantă din inducerea în eroare exercitată de grupul politico-militar (vârfurile decizionale ale CFSN şi ale MApN) ajuns la putere în stat şi a avut drept scop legitimarea în faţa poporului român, ascunderea filosovietismului şi preconstituirii acestei puteri”.
Execuția cuplului Ceaușescu
Pe 22 decembrie 1989, în jurul orei 19.00, soții Ceauşescu au fost duși în incinta UM 01417 Târgovişte, unde au rămas arestați până pe 25 decembrie, când, în urma unui proces rapid, la fața locului, au fost condamnați și executaţi.
La 32 de ani de la Revoluția din decembrie 1989, procesul evenimentelor rămâne una dintre restanțele sistemului de justiție din România. În noiembrie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, definitiv, să retrimită dosarul Revoluției la Parchetul General, pentru a reface actul de acuzare, după ce anchetatorii exclud mai multe probe.
Procurorii trebuie să excludă din dosar actele intitulate ”declaraţii”, ce conţin relatările făcute de Gelu Voican Voiculescu şi Ion Iliescu în faţa Comisiei senatoriale; rapoartele întocmite de Comisia senatorială privind evenimentele din decembrie 1989 şi documentele ce au stat la baza întocmirii acestora; sinteza aspectelor ce rezultă din analizele efectuate de Parchetul Militar în perioada 1990-1994 în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989; punctul de vedere preliminar al SRI privind evenimentele din decembrie 1989; documentarul privind Marele Stat Major din cadrul MApN; „Cartea revoluţiei române. Decembrie 1989” de Sergiu Nicolaescu; documentele de arhivă ale Statului Major General privind evenimentele din decembrie 1989 cu referire la acţiunile întreprinse de Direcţia de Cercetare a Armatei pentru perioada 17-31 decembrie 1989. De asemenea, au fost excluse din materialul probator declaraţii date de zeci de persoane vătămate.
Dosarul Revoluţiei a fost trimis la ICCJ de procurorii militari în aprilie 2019, în proces fiind citate peste 5.000 de părţi civile. Procurorii îi acuză pe fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu şi generalul (rtr.) Iosif Rus, fost şef al Aviaţiei Militare, de infracţiuni contra umanităţii. Procurorii militari susţin că gruparea din jurul lui Ion Iliescu a acţionat abil şi eficient în preluarea puterii politice şi militare în decembrie 1989.
Potrivit rechizitoriului, începând cu seara de 22 decembrie 1989 ar fi fost lansată o amplă activitate de inducere în eroare, prin diversiuni şi dezinformări. Prin instaurarea unei „psihoze generalizate a terorismului” ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice și ordine militare contradictorii, care au dus la moartea a 862 de revoluționari și rănirea altor 2.150, dar și la arestarea a sute de persoane.
Ancheta procurorilor militari a mai stabilit că aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului Ceauşescu, printr-un proces penal simulat.
Citește și: