EXCLUSIV. Declarațiile judecătorilor ”strânși cu ușa” de DNA în dosarul ”Ferma Băneasa”: ”Astăzi aș respinge o astfel de cerere”

Acum câteva zile, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a dat verdictul în celebrul dosar ”Ferma Băneasa”, omul de afaceri Remus Truică fiind condamnat la 7 ani de închisoare, în timp ce Prințul Paul de România a fost condamnat la 3 ani și patru luni de detenție. În același dosar au mai primit câte 5 ani de închisoare Tal Silberstein și Benjamin Steinmetz, dar și avocatul Robert Roșu, decizia fiind definitivă.

Pe 17 decembrie, omul de afaceri Remus Truică a fost ridicat – chiar de la vila sa – de polițiști, aceștia punând în aplicare un mandat de executare, iar prințul Paul de România s-ar afla, potrivit unor surse judiciare, în Portugalia, fiind dat în urmărire internațională. Singura condamnare cu executare – după achitarea pe care o primise la fond -, care a stârnit o revoltă generală în avocatura din România, și nu numai, a fost cea a avocatului Robert Roșu.

În mod bizar, completul condus de judecătorul Ionuț Matei de la Înalta Curte de Casație și Justiție a desființat sentința dată pe fond de instanța Curții de Apel Brașov și, rejudecând, a schimbat încadrarea juridică la avocatul Roșu din ”trafic de influență” în ”aderare la grup infracțional organizat și complicitate la abuz în serviciu a unor funcționari publici din diverse instituții ale statului implicate în lanțul retrocedării bunurilor în cauză”.

Menționăm că, pe parcursul apelului de ICCJ, procurorii nu au adus nicio probă în plus față de esența fondului și, mai mult decât atât, completul nu a pus în dezbatere această nouă încadrare, lipsindu-l pe avocatul Robert Roșu – afirmă surse GÂNDUL.RO – ”chiar de dreptul său la apărare în fața noii acuzații”. Revolta avocaților se axează pe faptul că Robert Roșu, colegul lor, nu și-a făcut decât datoria ce decurge din activitatea de asistență juridică pe care avocații sunt obligați să o realizeze față de orice client.

Surse GÂNDUL.RO  mai precizează că, pentru a se face dreptate în dosar, ar trebuie să se pornească de la anchetarea modului în care anumiți magistrați ”au fost constrânși să-și renege propriile decizii date încă din 2003, decizii care au devenit irevocabile și au stat, ulterior, la baza tranzacției dintre Paul de România și afaceristul Remus Truică”.

 GÂNDUL.RO prezintă, ÎN EXCLUSIVITATE, declarațiile unicat din magistratură, declarații făcute de doi judecători strânși cu ușa la DNA, audiați și la instanță ca martori în susținerea probatoriului anchetatorilor în dosarul ”Ferma Băneasa”.

Numai că aceștia și-au renegat propriile decizii pe care s-a bazat mai târziu toată procedura retrocedării pădurii Snagov și fermei Băneasa către Paul de România și vinderea lor către firma Reciplia a lui Remus Truică.

Acesta, potrivit surselor GÂNDUL.RO este caz unic în justiție și, mai ales, extrem de grav, apărând un precedent extrem de periculos. Avocații care au protestat azi pentru colegul lor pe treptele Curții de Apel au evidențiat și acest aspect, anume faptul că un avocat nu poate să ancheteze instanțele care au dat decizii, ci doar să ia act de aceste decizii și să facă toate demersurile legale solicitate de clientul său.

Judecătorul Adrian Cojocaru, declarație la DNA: ”Hotărârea pe care am dat-o o consider astăzi ca fiind una criticabilă”

În timpul audierilor desfășurate la Direcția Națională Anticorupție, judecătorul Adrian Cojocaru a declarat că decizia pe care a luat-o, la vremea respectivă, este una ”criticabilă”.

Dar, a mai specificat judecătorul, atunci a considerat că ”acțiunea este admisibilă”.

”Hotărârea pe care am dat-o o consider astăzi ca fiind una criticabilă, acțiunea ar fi trebuit respinsă ca inadmisibilă pentru că se putea face o acțiune în realizarea dreptului și astăzi aș respinge o astfel de cerere. Atunci am considerat că acțiunea este admisibilă, nefăcând altceva decât să dea posibilitatea persoanei în cauză să se adreseze comisiilor pentru aplicarea Legii 18/1991, care ar fi urmat să verifice dacă sunt îndeplinite condițiile legii pentru restabilirea dreptului de proprietate”.

• Pe ce v-ați întemeiat convingerea că reclamantul (n.red. – Paul de România) este persoană îndreptățită?
• Am considerat că este persoană îndreptățită după bunicul lui, regele Carol al II-lea, pe care reclamantul îl moștenea prin reprezentare. La dosar erau acte de stare civilă în acest sens (…).
• De ce hotărârea nu are motivare în drept?
• Am omis și hotărârea este criticabilă și sub acest aspect (n.red. – sublinierea noastră).

În declarația dată la Curtea de Apel Brașov, judecătorul Adrian Cojocaru spune că își menține declarație pe care a dat-o la Parchet, menționând și că ”judecător fiind, am dat o hotărârea judecătorească și atât. După 14-15 ani nu-mi mai amintesc”.

• Procuror: ”V-a fost arătată sentința la urmărirea penală. Ce părere aveți despre motivare, admisibilitatea ei?
• Judecătorul Adrian Cojocaru: ”E posibil să fie criticată sub anumite aspecte, de pildă am uitat să indic temeiul de drept.
• Procuror: ”Ați spus (…) că acțiunea ar fi criticabilă pentru că ar fi trebuit respinsă ca inadmisibilă (…)? Vă mențineți declarația?”
• Judecătorul Adrian Cojocaru: ”Da”.

Întrebat de avocatul lui Paul de România de ce se dezice de această hotărâre dată și spune că ar fi trebuit respinsă, judecătorul Adrian Cojocaru răspunde:

”Este posibil ca la momentul de față să fi avut o altă părere”.

 Întrebat și pe ce își întemeiază această părere, judecătorul răspunde că ”sunt și eu om, și anii au trecut și am o vârstă”.

• Avocatul lui Paul de România: ”Ați afirmat, și în cursul urmăririi și acum că nu trebuia admisă această acțiune?”
• Judecătorul Adrian Cojocaru: ”Având în vedere altă experiență de la momentul de față, alte date, este posibil să nu o fi dat”.

Judecătorul Marius Ispas: ”Eram la începutul carierei mele de judecător”

Audiat la DNA, judecătorul Marius Ispas recunoaște că era la început de carieră și avea o relație de colegialitate cu judecătorul Cojocaru, cel pe care îl descrie ca fiind ”simpatic și generos”.

În ceea ce privește pădurea revendicată de Paul de România nu își mai amintește foarte multe.

 ”Mi s-a prezentat și am citit sentința pe care am pronunțat-o și arăt că motivarea nu este cea mai reușită, dar eram la începutul carierei mele de judecător și aveam multe dosare pe rol. Probabil că am considerat că nu s-a dovedit o cauză de nulitate absolută contemporană actului admis. Oricum, hotărârea a fost menținută în căile de atac”.

 La Curtea de Apel Brașov, judecătorul Ispas este întrebat de procuror dacă a primit declarația pentru a o citi, iar acesta spune că i s-a dat o foaie.

 ”Nu îmi amintesc, cred că mi s-a dat o foaie și am spus am încredere în dumneavoastră și am semnat”.

 Și, ulterior, judecătorul Ispas insistă asupra ideii că ”nu vreau să îmi dau cu părerea și pentru că acele aspecte au intrat în puterea lucrului judecat. Nu cred că este admisibil să îmi dau cu părerea, pentru că sunt un martor”.

Condamnarea avocatului Robert Roșu a declanșat proteste de amploare ale avocaților

Condamnarea avocatului Robert Roșu a ridicat numeroase semne de întrebare și a dus la un protest de amploare al avocaților Baroului București.

De altfel, Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a dat publicității un comunicat (DETALII AICI) prin care transmite că este inacceptabilă ”represiunea de natură penală asupra avocatului pentru  consultațiile și susținerile făcute în calitate de reprezentant”. Este pentru prima oară, în România, când UNBR reacționează dur și tranșant după condamnarea unui coleg – avocatul Robert-Mihăiță Roșu – considerat ”un profesionist corect, curat și căruia i s-a făcut o mare nedreptate prin condamnarea la 5 de închisoare după achitarea clară de la fond”, au precizat surse GÂNDUL.RO.

Potrivit comunicatului UNBR, ”discrepanța radicală între cele două hotărâri judecătorești privindu-l pe avocatul Robert-Mihăiță Roșu arată slăbiciunile sistemului, cu consecințe grave asupra credibilității justiției”.

Mai mult, și Uniunea Avocaților din Republica Moldova s-a solidarizat cu acest protest al avocaților din România (MAI MULTE INFORMAȚII AICI), menționând că își manifestă ”îngrijorarea și stupoarea” după ce un avocat a fost condamnat ”pentru exprimarea unor convingeri juridice”.

 ”Avocații din Republica Moldova au aflat, cu profundă îngrijorare și stupoare, despre condamnarea de instanța supremă a României a unui avocat, anterior achitat de Curtea de Apel Brașov, pentru exercitarea, în interesul clientului, a activităților specifice profesiei de avocat, prin redactarea de notificări, înscrisuri și asistarea clientului în fața unei instituții publice. Înțelegem că avocatul nu a fost condamnat pentru fapte de corupție sau falsificare de documente. Avocatul a fost condamnat pentru exprimarea unor convingeri juridice în fața unor autorități, respectiv pentru procedurile de asistare și reprezentare a unui client”, a precizat președintele Uniunii Avocaților din Republica Moldova, potrivit uam.md.

Potrivit surselor GÂNDUL.RO, Uniunea Națională a Barourilor din România va sesiza Inspecția Judiciară, tocmai pentru ca această presiune pusă pe acești judecători să fie să fie devoalată.

Recunoscând că au greșit în deciziile luate, aceștia au pus bazele, de fapt și de drept, întregului eșafodaj al DNA care a dus la condamnarea avocatului Robert Roșu.

Una dintre motivațiile protestului de astăzi al tuturor avocaților este legată de urgentarea motivării, în termenul legal, a deciziei date în această cauză, și anume 30 zile.