EXCLUSIV. Drama prin care trece pictorul Gheorghe Aștileanu: ”Trăiesc ca un condamnat la moarte care nu știe când va fi ziua execuției”

Din 1992, în fiecare an – pe data de 3 decembrie – este marcată Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități, iar în România, din păcate, într-o astfel de situație medicală dramatică se află mai mult de 800.000 de persoane. Dincolo de promisiuni, de proiecte și de legi, persoanele cu dizabilități din România sunt, în continuare, marginalizate, confruntându-se cu bariere aproape insurmondabile în accesarea serviciilor comune, precum sănătatea, educaţia, posibilitatea de angajare, transportul şi accesul la informaţie.

ÎN EXCLUSIVITATE pentru GÂNDUL.RO, pictorul Gheorghe Aștileanu – vicepreședinte al Consiliului de Monitorizare privind implementarea Convenției ONU pentru persoanele cu dizabilități – trage un semnal de alarmă dureros, în acest context, el însuși fiind unul dintre cei peste 800.000 de români aflați într-o astfel de situație medicală dificilă.

La doar 19 ani, un accident stupid i-a schimbat viața pentru totdeauna. Gheorghe Aștileanu se afla la cimitir, pentru a pune un buchet de flori pe mormântului bunicului său, însă un monument funerar s-a prăbușit peste el, lăsându-l paralizat de la mijloc în jos. A urmat o lungă și grea perioadă de recuperare, însă a găsit – prin credinţa în Dumnezeu – puterea de a trece mai departe. A început să picteze, iar arta a devenit vitală pentru el.

”Stânca vieții mele este credinţa în Dumnezeu, în dragoste şi adevarata iubire, în valorile familiei şi în dragostea pentru frumos şi artă în general. Arta ar trebui sau trebuie să ne înconjoare la tot pasul, să ne înfrumuseţeze viaţa şi existenţa; lupta pentru supravieţuire, pentru afirmare, pentru perfecţionare şi desăvârşire continuă”, spune Gheorghe Aștileanu.

În repetate rânduri, reprezentanți ai societății civile, dar și oameni politici – printre care Gheorghe Aștileanu îl nominalizează pe senatorul Șerban Nicolae (azi, reprezentant PER) – au atras atenția că aceste persoane cu dizabilități nu ar trebui să fie marginalizate, cu atât mai mult cu cât, din păcate, numărul acestora crește în fiecare an, iar în spatele fiecărui destin se află o dramă.

”În campania electorală pentru alegerile parlamentare s-a vorbit despre noi kilometri de autostradă, despre Covid-19,despre noi locuri de muncă, despre multe promisiuni noi, dar vechi, însă nu s-a spus nimic și nici nu s-a promis nimic pentru cele peste 800.000 de persoane cu dizabilități și 160.000 de însoțitori din România. Puțin mai multă atenție spre acești aproape un milion de români!”

Gheorghe Aștileanu: ”Nu cred că în toată istoria Senatului de după anul 1989 a mai existat o asemenea situație, în care o persoană cu handicap să fie trasă pe linie moartă de către oameni cu interese din Senat”

Însă artistul Gheorghe Aștileanu a fost și este implicat, de foarte multă vreme, în lupta pentru drepturile persoanelor cu dizabilități din România, iar acum trece printr-o dramă suplimentară, din cauză că – de mai multe luni – nu i-a fost confirmat un nou mandat de vicepreședinte al Consiliului de Monitorizare. În urma audierilor desfășurate în urma concursului organizat de Comisia pentru Drepturile Omului din Senat, pentru funcția de vicepreședinte, Aștileanu a obținut 10 voturi din 10, dar validarea sa a rămas într-un dureros stand-by.

Gheorghe Aștileanu consideră că această tergiversare nu înseamnă altceva decât tragerea sa ”pe linie moartă”, aflându-se chiar în pericolul de a fi evacuat din locuință.

”Pe data de 1 Decembrie 2020 – Ziua Națională a României – s-au împlinit 5 luni de când am câștigat – după mult timp de așteptare – audierea și concursul organizat de către Comisia Drepturile Omului din Senat, pentru funcția de vicepreședinte la Consiliul de Monitorizare privind implementarea Convenției ONU pentru persoanele cu dizabilități (n.red. – Legea nr. 8/2016). De peste 37 de ani, sunt – în urma unui foarte stupid accident – o persoană cu dizabilități/handicap grav, și îmi trăiesc și desfășor activitatea și viața cu ajutorul unui fotoliu rulant, acumulând o experiență de viață pe care am pus-o în slujba artei, dar și a persoanelor cu dizabilități din România”, declară Gheorghe Aștileanu, în exclusivitate pentru GÂNDUL.RO.

Gheorghe Aștileanu a deținut mandatul de vicepreședinte – cu rang de subsecretar de stat – al Consiliului de Monitorizare între 26 aprilie 2016 – 26 aprilie 2020. În perioada Stării de Urgență, nu a putut beneficia de prelungirea mandatului ce urma să expire la data de 26 aprilie 2020 (cei din CNCD, primarii și aleșii locali au beneficiat de prelungirea mandatului).

”După ce Comisia Drepturile Omului din Senat a organizat concursul, am așteptat cu speranță primul plen pentru validarea sau invalidarea numirii mele în Plenul Senatului.

Primul plen al Senatului, după câștigarea concursului, a fost chiar pe data de 7 iulie, însă eu am fost tras pe linie moartă. Atât de moartă încât doar la presiunea unui grup de senatori am fost introdus pe data de 11 noiembrie pe ordinea de zi, știindu-se ca oricum nu va exista cvorum, iar numirea mea va fi amânată la nesfârșit”, acuză Gheorghe Aștileanu.

”Proiectul meu managerial privind stopare și prevenirea răspândirii noului virus zace și acum în sertarele Senatului României”

Aflat într-o situație extrem de dificilă – ”Trăiesc ca un condamnat la moarte care nu știe când va fi ziua execuției” –, Gheorghe Aștileanu solicită un control asupra activității Biroului Permanent al Senatului.

La începutul lunii aprilie, a depus un proiect managerial privind stoparea și prevenirea răspândirii noului coronavirus, însă documentul zace și acum în sertarele Senatului.

”Nu cred că în toată istoria Senatului de după anul 1989 a mai existat o asemenea situație, în care o persoană cu handicap să fie trasă pe linie moartă de către oameni cu interese din Senat, mai ales în această perioadă de pandemie când aportul meu era necesar în lupta pentru stoparea/reducerea răspândirii noului virus SarsCov2 în centrele rezidențiale pentru persoanele cu dizabilități unde beneficiarii se îmbolnăvesc și mor pe capete. Proiectul meu managerial privind această stopare și prevenire a răspândirii noului virus, prezentat la începutul lunii aprilie 2020, când m-am înscris pentru concurs, zace și acum în sertarele Senatului. Mi-ar plăcea să existe un control riguros asupra activității Biroului Permanent al Senatului pentru a afla cine se face vinovat pentru această situație dar mă tem că nu se va întâmpla nimic”, mai spune Gheorghe Aștileanu, ÎN EXCLUSIVITATE pentru GÂNDUL.RO.

Senatul României a fost condus de senatorul Titus Corlățean – până la lunii aprilie 2020 -, atunci când a fost înlocuit la conducere senatorul Robert Cazanciuc, Titus Corlățean devenind vicepreședinte al Senatului.

”Nu vreau să fiu înțeles greșit și nu doresc răul nimănui, dar vă întreb cu respect, cum credeți că ați proceda în situația sau în locul meu?!  Văd cum pe zi ce trece pierd respectul și autoritatea în fața foștilor colegi, al familiei și prietenilor, al persoanelor cu dizabilități, al ONG urilor, al tuturor celor care mă cunosc, în fața reporterilor ce așteaptă scânteia de scandal. Am ajuns la 55 de ani într-o situație pe care nu o doresc nimănui. De aceea vă solicit respectuos o AUDIENȚĂ DE URGENȚĂ prin care să rezolvăm această problemă. Nu va fi de folos nimănui dacă umilința mea privind iminenta evacuare va fi difuzată pe toate posturile tv.

Toată lumea, inclusiv clasa politică va avea de pierdut. Nu vreau să fac jocul nimănui. Vreau doar respect și ceea ce mi se cuvine de drept, pentru că altfel voi fi nevoit lupt și să-mi recapăt imaginea, demnitatea și onoarea șifonată pe nedrept în instanță”

Gheorghe Aștileanu i-a solicitat președintelui Senatului, Robert Cazanciuc, o audiență de urgență

Gheorghe Aștileanu nu înțelege de ce a fost creată o astfel de ”situație inutilă”, neexistând vreun argument temeinic pentru această tergiversare.

”Sunt totuși curios de ce Consiliul de Monitorizare nu are de peste 7 luni vicepreședinte și de ce a trebuit să fie creată această inutilă situație, mai ales în această perioadă de criză pandemică. Nu există nici un motiv sau argument temeinic pentru aceasta tergiversare! În România, orice este posibil! Doar votul online în cazul meu nu a fost posibil în ciuda pandemiei existente”, consideră Gheorghe Aștileanu.

Aștileanu, către Avocatul Poporului: ”Nu îmi pot prelungi contractul de închiriere al locuinței, voi fi evacuat și nu pot beneficia de actul medical și tratament ambulatoriu”

Gheorghe Aștileanu a trimis, de altfel, o sesizare către Renate Weber, Avocatul Poporului, în care menționează că – în lipsa validării sale ca vicepreședinte al Consiliului de Monitorizare privind implementarea Convenției ONU pentru persoanele cu dizabilități – nu își poate prelungi contractul de închiriere la RAAPPS – SAIFI, riscă să fie evacuat și, mai mult, nici nu poate beneficia de actul medical și de tratamentul ambulatoriu atât de necesar.

Absența unui nou contract încheiat cu RAAPPS – SAIFI atrage după sine un întreg lanț al problemelor cotidiene, Gheoghe Aștileanu neputându-și prelungi viza de flotant și pierzând drepturile financiare care se cuvin fiecărui însoțitor. ”Totul este în aer”, scrie Aștileanu în sesizarea către Avocatul Poporului, iar ”umilința” este o constantă a fiecărei zile.

”Fără validarea din plenul Senatului, nu pot beneficia de drepturile care mi se cuvin legal, nu îmi pot prelungi contractul de închiriere la RAAPPS – SAIFI (cu mari eforturi financiare sunt la zi cu cheltuielile de 6 luni), nu îmi pot prelungi viza de ședere, pierd drepturile financiare cuvenite pentru însoțitor, nu pot beneficia de actul medical și tratament ambulatoriu (merg la spital din 3 in 3 săptămâni pentru schimbarea unei sonde/cistofix abdominale) etc. Am ajuns să fiu umilit și pus pe drumuri de către cei de la Direcția Evidența populației Sector 1 care nu vor să îmi prelungească viza de ședere fără un nou contract, și de la 27 octombrie 2020 când îmi încetează contractul de închiriere, risc să fiu evacuat din casa RAPPS. Resursele financiare s-au epuizat, totul este în aer și nu îmi rămâne decât să caut să informez presa și instituțiile din țară si străinătate să aleg data când voi fi nevoit pur și simplu nevoit să intru în greva foamei la domiciliu sau în stradă. Poate e singura cale de informare a opiniei publice și a deblocării situației. Știu că îmi risc sănătatea care e fragilă și chiar viața, mai ales acum în condițiile pandemiei, dar trebuie să îmi salvez demnitatea și drepturile care mi se cuvin pe merit și nu văd altă soluție! E soluția disperării nu a șantajului emoțional!”, a scris Gheorghe Aștileanu către Avocatul Poporului.

În acest context, înainte ca situația să devină catastrofală, cred că se impune găsirea celor mai eficiente căi de rezolvare imediată a situației de mai sus. Handicapul și dizabilitatea nu are culoare politică!

Avem datoria morală, ca indiferent de condițiile existente, să nu facem din pandemie o scuză a neputinței și să protejăm viața și sănătatea tuturor persoanelor cu dizabilități din centrele rezidențiale și din România.

Gheorghe Aștileanu îi solicită premierului Orban să intervină urgent

”Dacă batjocura la adresa mea continuă, voi acționa Statul Român în judecată”

”La umbra pandemiei” – această criză medicală fiind transformată într-o scuză de cei responsabili – ”răbdarea și umilința” au atins cotele extreme, mai scrie Gheorghe Aștileanu în sesizarea trimisă către Avocatul Poporului, dezvăluind și că este decis să dea în judecată statul român pentru a i se face dreptate.

Validarea ca vicepreședinte al Consiliului de Monitorizare este blocată ”abuziv și nejustificat”, consideră Gheorghe Aștileanu, iar situația aceasta ar trebui rezolvată ”în regim de urgență”.

”Nu pot să mai admit umilința oferită de Senat și de alte instituții pentru faptul că această numire este pur și simplu blocată total abuziv și nejustificat, scuza fiind evident pandemia. Însă tot  pandemia cu riscurile sale, nu-i oprește pe senatori să-si ridice îndemnizațiile. Am avut răbdare și înțelegere 4 luni, dar și răbdarea și umilință și suferința au o limită sau un prag. S-a preferat ținerea mea pe tușă pe care cu toată bunăvoința nu o înțeleg și nici nu o accept! Am avocați în familie și cred că dacă nu se rezolvă situația regim de urgență și de criză, va deveni un caz în toată media. Depinde mult de evoluția situației, dar dacă batjocura la adresa mea continuă voi acționa Statul Român în judecată și voi lupta până mi se va face dreptate!”, avertizează Gheorghe Aștileanu.

”În loc ca persoana cu handicap meritorie să fie sprijinită și promovată ca model de bune practici pentru cei aflați în suferință e pur și simplu ignorată, marginalizată și chiar discriminată de Senat. Unii vor scaunul de ”mărire” conferit de funcție dar nu înțeleg nici importanța lui și nici semnificația simbolică, și sunt convins că nu ar vrea ca odată cu scaunul de mărire să fie investiți și cu scaunul de suferință. Cum poate România prin politicile sale, să susțină că persoana cu handicap este promovată și susținută în procesul public de integrare și incluziune când și dintr-o funcție de demnitate publică secundară se dorește îndepărtarea sau blocarea accesului la o funcție de demnitate publică? Vă întreb cu respect, câte persoane cu dizabilitate aflate în fotoliul rulant cunoașteți in viața publică sau culturală? Care e numărul lor?”

Gheorghe Aștileanu

Singurul artist român care deține o operă de artă în muzeele papale. A pictat portretul Suveranului Pontif, în mărime naturală

Aflat în pelerinaj la Vatican, Aștileanu a cerut audienţă la Papa Ioan Paul al II-lea, iar cu această ocazie i-a dăruit portretul pictat Suveranului Pontif. Despre această întâlnire afirmă că ”i-a marcat viaţa în sens pozitiv şi că a rămas profund impresionat”.

Portretul Papei Ioan Paul al II-lea, în mărime naturală, este expus în Muzeul Vaticanului –, iar Gheorghe Aștileanu este, astfel, singurul artist român care deține o operă de artă în muzeele papale.

Clujeanul Gheorghe Aştileanu a fost primul român cu handicap care a candidat la o funcţie publică. În anul 2000 a intrat în cursa pentru funcţia de primar al Clujului, fără a avea vreo susţinere politică. În anul 2009, a realizat că trebuie să schimbe ceva în orasul său natal şi a intrat in competitie din nou. Nu a fost ales primar, însă, categoric, are de partea lui încrederea și admirația clujenilor.

Gheorghe Aștileanu este membru al Uniunii Artiştilor Plastişi din România, doctorand în Arte Vizuale și Președintele Fundației ”Gheorghe Aştileanu” din București.

În 2020, numărul total de persoane cu dizabilităţi din România depăşeşte 852.500 de persoane

Potrivit informațiilor publicate de Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii (ANDPDCA), în 2020, numărul total de persoane cu dizabilităţi din România depăşeşte 852.500 de persoane, iar aproximativ 50% dintre acestea au vârsta potrivită pentru a munci.

Practic, aproximativ 4% dintre români au dizabilităţi. Din totalul persoanelor cu dizabilităţi, 97,95 % – circa 835.000 persoane – se află în îngrijirea familiilor sau trăiesc independent – neinstituţionalizate -, iar 2,05% (17.500 persoane) se află în instituţiile publice rezidenţiale de asistenţă socială. Cele mai multe persoane cu dizabilități trăiesc în București și județele Prahova, Argeș, Iași și Cluj.

• Bucureşti – 72.607 persoane
• Prahova – 37.795 persoane
• Argeş – 32.402 persoane
• Iaşi – 28.817 persoane
• Cluj – 28.546 persoane

Comparativ cu anul 2016, atunci când erau 768.400 de persoane cu handicap, în 2020 această cifră a crescut cu peste 10%, ajungând la 852.500 de persoane). De altfel, doar în ultimul an, numărul persoanelor cu dizabilităţi a crescut cu peste 26.000, de la circa 826.200 de persoane, câte erau în 2019.