Prima pagină » Dezvăluiri » EXCLUSIV. Florinel Butnaru, prima reacție după revocarea din funcția de președinte al Consiliului de Monitorizare: ”Nimeni nu se va ocupa de protecția intereselor persoanelor cu dizabilități” + ”Funcția va fi privită ca o recompensă politică”

EXCLUSIV. Florinel Butnaru, prima reacție după revocarea din funcția de președinte al Consiliului de Monitorizare: ”Nimeni nu se va ocupa de protecția intereselor persoanelor cu dizabilități” + ”Funcția va fi privită ca o recompensă politică”

EXCLUSIV. Florinel Butnaru, prima reacție după revocarea din funcția de președinte al Consiliului de Monitorizare: ”Nimeni nu se va ocupa de protecția intereselor persoanelor cu dizabilități” + ”Funcția va fi privită ca o recompensă politică”

Consiliul de Monitorizare a implementării Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi este o autoritate autonomă, aflată sub control parlamentar, și înființată pentru a proteja, promova și monitoriza modul în care drepturile persoanelor cu dizabilități aflate în instituții sunt respectate. Trebuie menționat, de la început, că această sintagmă – drepturi ale persoanelor cu dizabilități – reprezintă drepturile patrimoniale și nepatrimoniale garantate acestor persoane prin Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi și prin legi speciale.

Începând cu data de 7 decembrie 2017, președinte al Consiliului de Monitorizare a fost Florinel Butnaru, numai că – după prezentarea raportului de activitate pe anul 2019, avizat negativ pe 3 noiembrie 2020 și respins în ședința din 15 februarie 2021 – Comisia pentru drepturile omului din Senatul României a propus revocarea acestuia din funcție, ceea ce s-a și întâmplat pe data de 17 februarie, înregistrând-se 89 de voturi pro-revocare și 13 abțineri.

”Analizând raportul de activitate, legislaţia în vigoare şi punctele de vedere exprimate de societatea civilă, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate a voturilor senatorilor prezenţi, respingerea raportului de activitate al Consiliului de monitorizare pe anul 2019. De asemenea, membrii comisiei au hotărât să sesizeze Biroul permanent al Senatului în vederea declanşării de îndată a procedurii de revocare din funcţie, în condiţiile articolului 14, alineatul 8, din Legea 8/2016 a preşedintelui, respectiv a domnului Florinel Butnaru, pentru neîndeplinirea atribuţiilor legale, precum şi pentru încălcarea prevederilor Legii 544/2001”, s-a precizat în avizul Comisiei pentru Drepturile Omului a Senatului.

GÂNDUL.RO a prezentat, ÎN EXCLUSIVITATE, și tergiversările care s-au întins pe aproape un an de zile în cazul lui Gheorghe Aștileanu, vicepreședinte ale Consiliului de Monitorizare, acesta fiind reconfirmat în funcție abia pe data de 8 februarie 2021.

La scurt timp după aceea, exact atunci când totul părea a reintra în normalitate la Consiliul de Monitorizare, președintele Florinel Butnaru a fost revocat, iar acesta, contactat de GÂNDUL.RO, consideră că o astfel de decizie a fost ”pur politică” și contestă motivele invocate de Comisia pentru Drepturile Omului.

Florinel Butnaru: ”Revocarea mea din funcție nu putea fi continuată de noul Parlament”

Ex-președintele Consiliului de Monitorizare a declarat, ÎN EXCLUSIVITATE pentru GÂNDUL.RO, că – prin această revocare – au fost încălcate atât Constituția României, cât și Legea 8/2016 (n.red. – lege privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi).

Mai mult, Florinel Butnaru susține că revocarea sa din funcție de președinte al Consiliului de Monitorizare este ”neconstituțională și nelegală”.

”Revocarea este decisă pur politic fără a se ține cont de prevederile Constituției și de prevederile Legii nr.8/2016. La o simplă lectură a Constituției, se poate observa că procedura începută de Parlamentul anterior cu privire la avizul de respingere a raportului de activitate al Consiliului de Monitorizare pentru anul 2019 și de revocarea a mea din funcție nu putea fi continuată de actualul Parlament pentru a respinge raportul de activitate din ședința din 15.02.2021 și pentru a mă revoca în ședința din 17.02.202”, spune Florinel Butnaru.

Din păcate, acuză Florinel Butnaru, încă nu este prevăzută o ”procedură internă instituțională de contestare a unor decizii de revocare” și, în astfel de condiții, nu s-a putut apăra și nici nu a putut formula un punct de vedere referitor la motivele invocate care au dus la revocarea sa din funcție.

”Cu excepția proiectelor de legi sau propunerilor legislative aflate pe ordinea de zi a fostului Parlament, noul Parlament nu poate continua orice procedură, așa încât respingerea raportului și revocarea din funcție nu puteau fi făcute de actualul Parlament în baza avizului fostului Parlament (art.63 alin.5 din Constituția României)”, acuză ex-președintele Consiliului de Monitorizare.

Florinel Butnaru: ”Revocarea este decisă pur politic”

 

”Revocarea este abuzivă pentru că este neconstituțională și nelegală, iar pentru aceste fapte, Statul Român a fost condamnat la CEDO pentru că nu a prevăzut o procedură internă instituțională de contestare a unor decizii de revocare în cadrul căreia și eu puteam să-mi exprim apărări sau un punct de vedere referitor la pretinsele motive referitoare atât la respingerea raportului de activitate al CM cât și la revocarea din funcție (vezi hot CEDO –Kovesi împotriva României)”

Florinel Butnaru

”Voturile au fost date de senatori în necunoștință de cauză, la comanda liderilor de grup”

ÎN EXCLUSIVITATE pentru GÂNDUL.RO, Florinel Butnaru dezvăluie că, la momentul revocării sale din funcția de președinte al Consiliului de Monitorizare, voturile au fost date de senatori ”în necunoștință de cauză”, fără a cunoaște raportul de activitate al Consiliului de Monitorizare și, suplimentar, ”la comanda liderilor de grup”.

În același timp, Comisia pentru Drepturile Omului din Parlamentul României nu s-ar fi întrunit ”într-o ședință legală”, nu a existat cvorumul, iar procedura internă pentru înregistrarea documentelor – în ședința din data de 3 noiembrie 2020 – ”nu a fost respectată.

”Voturile au fost date de senatori în necunoștință de cauză la comanda liderilor de grup, aceștia necunoscând cuprinsul raportului de activitate întocmit de subsemnatul conform legilor în vigoare și cu respectarea procedurii prevăzută în anexa 3 din Legea nr.544/2001. Senatorii de la Comisia pentru Drepturile Omului din Parlamentul anterior nu s-au întrunit într-o ședință legală, nu au avut cvorumul necesar, nu au respectat procedura internă pentru înregistrarea documentelor cu privire la ședința din data respectivă – 03.11.2020”, dezvăluie Florinel Butnaru.

”La data respectivă, Regulamentul Senatului nu a fost modificat în sensul permiterii întrunirii senatorilor online și care indiferent de forma de lucru adoptată, prezență fizică sau online, votul acestora trebuia exprimat în mod direct prin prezența fizică efectivă la ședință de la sediul Senatului”

Ex-președintele Consiliului de Monitorizare

”O pretinsă majoritate, este rușinos ca la acest nivel să se procedeze în acest mod”

Dar acuzațiile lui Florinel Butnaru nu se opresc aici, acesta considerând că revocarea sa din funcție a venit ”la pachet” cu… adăugarea unei prevederi care ”nu există”, o astfel de revocare – în condițiile legii nr.8/2016 – nefiind prevăzută pentru motivele invocate.

”Procedând astfel, este inadmisibil și nelegal ca votul cu privire la aviz șă fie lăsat de unii parlamentari lipsă celor 4 prezenți pentru cvorumul necesar de ședință și pentru a crea o pretinsă majoritate – fiind astfel rușinos ca la acest nivel să se procedeze în acest mod, mai ales la o comisie care pretinde că apără și protejează drepturile omului. În concluzie, în ședința din 03.11.2020, Comisia a dat aviz negativ asupra raportului de activitate (n.red. – al Consiliului de Monitorizare) și a propus nelegal revocarea subsemnatului din funcția de președinte al Consiliului. Astfel, s-a adăugat la lege o prevedere care nu există pentru că dispozițiile art.14 alin.8 din Legea nr.8/2016 nu prevăd revocarea din funcție pentru acest motiv. Revocarea poate fi făcută conform art.7 lit.e din Legea nr.8/2016, dar numai cu respectarea procedurii prevăzută la art.5 alin.2 din aceeași lege”, mai spune fostul președinte al Consiliului de Monitorizare.

”Senatorii prezenți la ședința din 15 și 17.02.2021, cu excepția celor de la AUR care s-au abținut de la vot au încălcat prevederile Constituției României și Legea nr.8/2016, votând la unison atât pentru respingerea raportului cât și pentru revocare. Se observă clar și fără dubiu că aceștia și-au încălcat jurământul (”Jur să respect Constituția și legile țării…”)”

”Pretinsa inactivitate a Consiliului condus de mine nu există”

Comisia pentru Drepturile Omului din Parlamentul României a propus revocarea din funcție a lui Florinel Butnaru invocând ”inactivitatea” Consiliului de Monitorizare.

Dar fost președinte transmite că nu a fost vorba despre așa ceva, fiind vorba doar de ”pretinsă inactivitate”, acuzație cusută cu ață albă, structurile și serviciile de funcționare ale acestui Consiliu de Monitorizare fiind înființare chiar de el, ”în numai 3 luni de la numire”.

”În Parlamentul 2012-2016, din care am făcut parte ca senator, chiar în cadrul Comisiei care m-a revocat acum, nu s-a lucrat sub nicio formă într-un asemenea mod prin care să se încalce Constituția și legile țării. Pretinsa inactivitate a Consiliului condus de subsemnatul nu există pentru că eu am înființat structurile și serviciile de funcționare a acestuia în numai 3 luni de la numire, activitate ce a fost apreciată de Consiliul de Miniștrii ai UE și Comitetul ONU”, menționează Florinel Butnaru.

”Într-adevăr, înaintea subsemnatului au mai fost doi președinți total inactivi, care în prezent critică funcționarea și activitatea CM. Bilanțul activității mele ca președinte al CM este reflectat de numărul mare de vizite de monitorizare la nivel național, precum și întâlnirile de promovare a intereselor persoanelor cu dizabilități la nivelul UE”

Ex-președintele Consiliului de Monitorizare

Florinel Butnaru și interesele ascunse din spatele revocării: ”Am devenit o persoană incomodă”

Ex-președintele Consiliului de Monitorizare este de părere că, de-a lungul timpului, a devenit ”o persoană incomodă”, fiind cel care s-a opus ca atribuțiile și competențele exclusive ale Statului Român să fie transferate către unele ONG-uri, nereprezentative, însă finanțate de omul de afaceri George Soros.

Perspectivele Consiliului de Monitorizare sunt sumbre, transmite Florinel Butnaru, și asta pentru că – în realitate – protecția și promovarea intereselor persoanelor cu dizabilități va fi doar o sintagmă lipsită de conținut, iar ”cei care vor fi numiți” vor privi această funcție doar ca pe o recompensă din punct de vedere politic.

”Este adevărat că am devenit o persoană incomodă având în vedere faptul că m-am opus cu vehemență ca Statul Român semnatar al Convenției ONU să-și transfere atribuțiile și competențele exclusive, în general și în special cele de monitorizare, unor ONG-uri (finanțate de George Soros) pretinse de utilitate publică și care nu sunt reprezentative din cele 44.000 înregistrate la nivel național.

”Deși am făcut tot ce a depins de mine pentru modificarea Legii nr.8/2016, în scopul înlăturării discriminării persoanelor cu dizabilități, odată cu revocarea mea am convingerea că nimeni nu se va ocupa de protecția și promovarea intereselor persoanelor cu dizabilități pentru că cei care vor fi numiți vor privi funcția ca o recompensă din punct de vedere politic”, încheie Florinel Butnaru, ex-președinte al Consiliului de Monitorizare, ÎN EXCLUSIVITATE pentru GÂNDUL.RO.

S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole ... vezi toate articolele