Vasile Dîncu, fostul ministru al Apărării Naționale, a semnat, în luna iulie, o scrisoare de intenție – împreună cu ministrul francez al Apărării, Sébastien Lecornu -, subiectul fiind achiziționarea de către România a unor elicoptere de luptă performante, dar și a unor submarine de atac Scorpene.
Scrisoarea de intenție a fost semnată după ce președintele francez Emmanuel Macron a vizitat România, inspectând și trupele din cadrul noului batalion NATO pe care Franța îl conduce în țara noastră.
La momentul respectiv, Emmanuel Macron a declarat că se află în proiect ” un plan ambiţios de susţinere a Forţelor Navale Române”.
Scorpene sunt submarine diesel-electrice care beneficiază și de propulsie anaerobă (air-independent propulsion – AIP), ceea ce permite vasului o autonomie în imersiune chiar și 21 de zile. Sunt înarmate cu 6 tuburi de torpile de calibru 533 mm și pot lansa atât rachete antinavă Exocet, cât și rachete antiaeriene MICA.
Ascuns și ușor de manevrat, submarinul Scorpène stabilește noi standarde atât în largul mării, cât și în apele puțin adânci. Misiunile sale includ lupta împotriva navelor de suprafață și submarinelor, strângerea de informații, operațiuni speciale”
Naval Group
Gândul a solicitat ministrului Apărării, Angel Tîlvăr, precizări referitoare la stadiul în care se află discuțiile referitoare la eventuala achiziționare, de către România, a submarinelor Scorpene produse de Naval Group din Franța.
Vineri, 25 noiembrie, prin intermediul Biroului de presă al MApN, s-a transmis că – ”la acest moment” – programul de înzestrare cu submarine a Forțelor Navale Române se află în faza de fundamentare, urmând a fi stabilite și alte detalii, la nivelul structurilor ”cu competențe” din MApN.
”Referitor la solicitarea dumneavoastră, vă transmitem următoarele:
Programul de înzestrare cu submarine a Forțelor Navale Române se află, la acest moment, în faza de fundamentare și stabilire a detaliilor la nivelul structurilor cu competențe din Ministerul Apărării Naționale.
Ca atare, la acest moment nu sunt disponibile informațiile solicitate de dumneavoastră”, a transmis Biroul de presă al MApN, în urma solicitării Gândul.
Iată și întrebările pe care redacția Gândul le-a transmis către MApN:
Totodată, Gândul a adresat întrebări referitoare la această posibilă achiziție de submarine Scorpene și foștilor miniștri ai Apărării Mihai Fifor și Vasile Dâncu, dar până la ora publicării acestui articol nu au fost transmise răspunsuri.
Reamintim că Mihai Fifor – atât înainte, cât și după ce a devenit ministru al Apărării Naționale – a susținut că Flota Navală a României are nevoie de trei submarine, pornind de la premisa ca acestea să fie construite în România. În același timp, Mihai Fifor transmitea că este nevoie de o ”concepţie pentru înzestrarea cu submarine”, care urma să fie prezentată de Forțele Navale Române.
Potrivit surselor autorizate contactate de Gândul, alegerea submarinelor Scorpene ridică unele semne de întrebare, cu atât mai mult cu cât, de mai mulți ani, afacerea ”Scorpene” a dus și la acuzații de mare corupție și crimă – în Malaezia, plus o scurgere de informații clasificate – dezvăluită de un ziar australian – în urma căreia Franța a fost acuzată că nu-și poate securiza astfel de date militare.
Aceleași surse Gândul mai precizează și că prețul submarinelor Scorpene ar fi foarte mare – aproximativ 3 miliarde de euro -, iar România se putea orienta și către alte tipuri de submarine.
”În luna iulie, ministrul Apărării, Vasile Dîncu, anunța posibila achiziție de submarine Scorpene, precizând că a fost semnată o scrisoare de intenție. Numai că Vasile Dîncu a demisionat și, imediat după numirea unui nou ministru, ministrul Apărării din Franța a reamintit că există o scrisoare de intenție referitoare la achiziționarea de submarine și elicoptere de luptă.
Totuși, încă nu a explicat nimeni de ce au fost alese submarinele Scorpene, produse de Naval Group din Franța, firma care a câștigat și contractul pentru construcția a 4 corvete în România, numai că au trecut anii și se bate pasul pe loc din cauza luptelor pe care Naval Group le duce în instanță cu olandezii de la Damen.
Spre exemplu, există și varianta unui tip de submarin produs de ThyssenKrupp Marine Systems TKMS (Germania), trei submarine de acest tip fiind achiziționate de Israel pentru 3 miliarde de euro. Cele două submarine Scorpene ar costa aproximativ 3 miliarde de euro, iar achiziția ar fi una directă, fără licitație”, au declarat sursele Gândul.
Submarinele Scorpene sunt produse de firma Naval Group, fosta firmă de construcții navale de stat franceză DCNS. Naval Group este aceeași firmă care a câștigat și contractul (în anul 2019) pentru construcția în România a 4 corvete multifuncționale și modernizarea celor două fregate T-22R ale Forțelor Navale Române, contractul nefiind încă parafat.
Potrivit Naval Technology, submarinul de atac convențional Scorpene 2000 (SSK) este un submarin de propulsie convențională de 2.000 t proiectat și dezvoltat de Naval Group.
”Noi am semnat o scrisoare de intenție cu ministrul Apărării din Franța pentru un viitor proiect pentru care am început deja demersurile pentru a îl duce în Parlament. Este vorba de un proiect legat de submarine Scorpene și de elicoptere. E o scrisoare de intenție pe care am făcut-o cu Guvernul francez. Avem în vedere acest program în viitor, pe care încercăm să îl fundamentăm”, declara, în luna iulie a acestui an, Vasile Dîncu – ministru al Apărării la vremea respectivă – pentru DefenseRomania.
Specialiștii afirmă că submarinul din clasa Scorpene este conceput pentru a fi un ”submarin relativ ieftin, cu rază de acțiune scurtă, viteză de scufundare destul de mică, cu un număr redus de oameni în echipaj – aproximativ 30”.
Scorpene ar reprezenta, practic, modalitatea prin care țările mai mici – din punct de vedere economic – se pot bucura de beneficiile unei componente submarine a marinei lor militare.
După semnarea acestei scrisori de intenție, la nivelul miniștrilor Apărării din România și Franța, a apărut și întrebarea referitoare la impactul pe care l-ar avea achiziționarea de submarine de către România, în zona Mării Negre, iar expertul Hugo Decis, analist la Institutul Internațional de Studii Strategice, a declarat pentru navalnews.com că între Franța și România există ”legături istorice”, ceea ce ar explica alegerea submarinelor Scorpene.
România dorește să-și mărească, în această perioadă, capacitățile Forțelor Navale, iar Franța – dacă acest acord va fi transpus în realitate – va reuși să bifeze încă o reușită într-o regiune unde ”s-a luptat istoric să exporte armament”, a explicat expertul, în luna iulie.
”Dincolo de legăturile istorice care există între Franța și România dintr-o varietate de motive, perspectiva unui acord submarin între cele două țări ar confirma că relația bilaterală dintre ele a atins un nou nivel în urma invaziei ruse a Ucrainei.
Capacitatea Franței de a furniza rapid trupe pentru apărarea României a marcat-o ca un aliat valid și de încredere, ceea ce poate, la rândul său, să crească valoarea ofertelor Franței în ceea ce privește exporturile de apărare. Franța, desigur, ar beneficia de pe urma obținerii unui alt acord în Europa, o regiune în care s-a luptat istoric să exporte armament, în ciuda succeselor recente.
În ceea ce privește România, perspectiva de a primi active moderne ar beneficia în mare măsură capacitățile marinei sale, după ani, dacă nu decenii, de scădere a capacităților. Nu în ultimul rând, perspectiva de a vedea mai multe submarine NATO care operează în Marea Neagră ar beneficia, în general, de poziția Alianței în regiune și ar reduce dependența acesteia de Turcia, o țară care s-a dovedit recent în mare parte nesigură și i-a înstrăinat pe majoritatea partenerilor săi NATO”, a declarat Hugo Decis.
După demisia lui Vasile Dîncu, noul ministru al Apărării, Angel Tîlvăr, a preluat și ”scrisoarea de intenție” semnată cu Guvernul francez, dar totul a rămas, deocamdată, la nivelul discuțiilor și al semnelor de întrebare.
De-a lungul timpului, în jurul contractelor pentru livrarea de submarine Scorpene au existat scandaluri de amploare:
În anul 2016, o scurgere de informații clasificate care ar fi avut loc în anul 2011 a fost scoasă la iveală și a dus chiar la acuzații la adresa Franței în ceea ce privește capacitatea de a proteja secrete militare.
Presa australiană scria că s-au scurt date din nu mai puțin de 22.400 de pagini conținând informații ”sensibile” despre caracteristicile tehnice secrete ale submarinelor Scorpene care urmau a fi construite pentru India.
La vremea respectivă, Naval Group se numea încă DCNS, iar autoritățile francEze au demarat o anchetă.
”DCNS a fost informată despre articolele publicate în presa australiană legate de scurgerea de date sensibile despre submarinele Scorpene. Această chestiune gravă este investigată amănunțit de către autoritățile naționale franceze pentru securitatea apărării. Această investigație va determina natura exactă a documentelor scurse, potențialele daune aduse clienților DCNS, precum și responsabilitățile pentru această scurgere”, transmiteau reprezentanții DCNS, pentru The Australian.
Informațiile clasificate care au fost dezvăluite ofereau date secrete despre senzorii subacvatici ai submarinului Scorpene, senzorii aer/suprafață, sistemul de management al luptei, sistemul și specificațiile de lansare a torpilelor, sistemele de comunicații și navigație.
Afacerea de 1,2 miliarde euro – livrarea submarinelor franceze Scorpene către Malaezia, în 2002 – și comisioanele considerate dubioase care au însoțit vânzarea ar fi putut trece neobservate, numai că în scenariu a apărut răpirea și uciderea unei tinere traducătoare, în 2006.
Victima, care lucrase pentru un agent cheie al tranzacției, a fost vizată atunci când a încercat să obțină partea ei din comisioane. Procesul de crimă care a urmat a implicat membri ai secției speciale de informații a poliției interne, care ar fi putut să-l fi servit pe ministrul apărării și viitorul prim-ministru Najib Razak ca gardieni de corp.
Ancheta s-a mutat în Franța. DCNS, compania franceză de construcții navale (viitoarea Naval Group), a fost percheziționată în anul 2010 și, în cele din urmă, a devenit clar pentru anchetatori că această companie era supusă controlului pentru operarea unui lanț de intermediari care să-l mituiască pe Najib Razak și pe ”agentul” Abdul Razak Baginda, încălcând prevederile Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
Persoanele implicate în această afacere:
Curtea de Apel a anulat verdictul și i-a eliberat, în 2014, după care Sirul Azhar Omar a fugit în Australia. Hotărârea Curții de Apel a fost ea însăși anulată, în 2015, de către Curtea Federală, ceea ce a dus la reintroducerea pedepsei cu moartea împotriva ambilor.
Cea mai mare plată ”suspectă” a fost de 114 milioane de euro – către Perimekar, o companie din Malaezia al cărei acționar principal era soția lui Baginda. Plata a fost efectuată pentru așa-zise ”servicii de suport și coordonare” în legătură cu afacerea Scorpene, dar compania Perimekar a fost înființată abia în 2001, cu câteva luni înainte de semnarea acordului dintre Malaezia și Franța. Anchetatorii au concluzionat că Perimekar nu avea experiență sau expertiză relevantă în gestionarea acestui tip de proiect.
Potrivit anchetatorilor, aceste plăți de comisioane ar fi fost folosite pentru ”mituirea” lui Najib Razak, dar și a altor oficiali malaezieni.
Guvernul malaezian a negat că ar fi existat vreo infracțiune asociată cu acordul referitor la submarinele Scorpene. Baginda a recunoscut a primit cele 30 de milioane de euro, dar a susținut că a fost plătit pentru serviciile sale de lobby și că nu au fost mituiți, cu acești bani, oficiali guvernamentali.
Dintre membrii NATO, doar Turcia are submarine în Marea Neagră, și asta pentru că alte state membre ale Alianței Nord-Atlantice nu și-au putut desfășura submarinele din cauza Convenției de la Montreux.
Convenția de la Montreux cu privire la statutul strâmtorilor este un acord din 1936, încheiat la Montreux, în Elveția, prin care Turcia a obținut controlul asupra strâmtorilor Bosfor și Dardanele. Această convenție a conferit Turciei dreptul de a militariza zona strâmtorilor în situație de conflict armat.
Bulgaria a deținut 4 submarine de proveniență rusească, clasa ROMEO, dar ultimul a fost retras din activitate în 2011, an în care țara era deja membră NATO. Ministerul Apărării din Bulgaria a anunțat, la începutul anului 2022, că intenționează să achiziționeze submarine, dar numai ”second-hand”.
”Nu vom cumpăra submarine noi, dar cel puțin vor fi în stare tehnică bună”, a declarat, în ianuarie, Stefan Yanev, ministrul Apărării din Bulgaria.
Pe termen lung, în cazul achiziționării unor submarine noi, Bulgaria ar porni de la trei opțiuni:
În ceea ce privește România, țara noastră a avut un submarin din clasa KILO – ”Delfinul” -, dar acesta nu mai este operațional.
Citește și: