EXCLUSIV | MApN vrea să cumpere submarine Scorpene de la Naval Group, compania care încă nu a parafat contractul pentru cele patru corvete ale Marinei Militare? Contractele pentru submarinele franceze, în centrul unor scandaluri de corupție, crimă și scurgeri de informații TOP SECRET

Publicat: 26 11. 2022, 08:00
Actualizat: 26 11. 2022, 16:12
Editorialist: Cristian Lisandru

Vasile Dîncu, fostul ministru al Apărării Naționale, a semnat, în luna iulie, o scrisoare de intenție – împreună cu ministrul francez al Apărării, Sébastien Lecornu -, subiectul fiind achiziționarea de către România a unor elicoptere de luptă performante, dar și a unor submarine de atac Scorpene.

Scrisoarea de intenție a fost semnată după ce președintele francez Emmanuel Macron a vizitat România, inspectând și trupele din cadrul noului batalion NATO pe care Franța îl conduce în țara noastră.

La momentul respectiv, Emmanuel Macron a declarat că se află în proiect ” un plan ambiţios de susţinere a Forţelor Navale Române”.

Scorpene sunt submarine diesel-electrice care beneficiază și de propulsie anaerobă (air-independent propulsion – AIP), ceea ce permite vasului o autonomie în imersiune chiar și 21 de zile. Sunt înarmate cu 6 tuburi de torpile de calibru 533 mm și pot lansa atât rachete antinavă Exocet, cât și rachete antiaeriene MICA.

Ascuns și ușor de manevrat, submarinul Scorpène stabilește noi standarde atât în ​​largul mării, cât și în apele puțin adânci. Misiunile sale includ lupta împotriva navelor de suprafață și submarinelor, strângerea de informații, operațiuni speciale”

Naval Group

MApN: ”Programul de înzestrare cu submarine a Forțelor Navale Române se află, la acest moment, în faza de fundamentare”

Gândul a solicitat ministrului Apărării, Angel Tîlvăr, precizări referitoare la stadiul în care se află discuțiile referitoare la eventuala achiziționare, de către România, a submarinelor Scorpene produse de Naval Group din Franța.

Vineri, 25 noiembrie, prin intermediul Biroului de presă al MApN, s-a transmis că – ”la acest moment” – programul de înzestrare cu submarine a Forțelor Navale Române se află în faza de fundamentare, urmând a fi stabilite și alte detalii, la nivelul structurilor ”cu competențe” din MApN.

”Referitor la solicitarea dumneavoastră, vă transmitem următoarele:

Programul de înzestrare cu submarine a Forțelor Navale Române se află, la acest moment, în faza de fundamentare și stabilire a detaliilor la nivelul structurilor cu competențe din Ministerul Apărării Naționale.

Ca atare, la acest moment nu sunt disponibile informațiile solicitate de dumneavoastră”, a transmis Biroul de presă al MApN, în urma solicitării Gândul.

Iată și întrebările pe care redacția Gândul le-a transmis către MApN:

  • Care este stadiul negocierilor cu partea franceză în legătură cu achiziționarea unor astfel de submarine? S-a ajuns la un acord?
  • Dacă da, care este valoarea contractului și când va ajunge primul submarin în România?
  • Câte submarine Scorpene urmează să fie achiziționate?
  • Care sunt criteriile în funcție de care a fost ales submarinul Scorpene?
  • Va fi organizată o licitație sau este vorba despre o achiziționare directă?
  • Se află submarinele Scorpene în dotarea forțelor NATO?

Totodată, Gândul a adresat întrebări referitoare la această posibilă achiziție de submarine Scorpene și foștilor miniștri ai Apărării Mihai Fifor și Vasile Dâncu, dar până la ora publicării acestui articol nu au fost transmise răspunsuri.

Reamintim că Mihai Fifor – atât înainte, cât și după ce a devenit ministru al Apărării Naționale – a susținut că Flota Navală a României are nevoie de trei submarine, pornind de la premisa ca acestea să fie construite în România. În același timp, Mihai Fifor transmitea că este nevoie de o ”concepţie pentru înzestrarea cu submarine”, care urma să fie prezentată de Forțele Navale Române.

”Nu explică nimeni de ce au fost alese submarinele Scorpene”

Potrivit surselor autorizate contactate de Gândul, alegerea submarinelor Scorpene ridică unele semne de întrebare, cu atât mai mult cu cât, de mai mulți ani, afacerea ”Scorpene” a dus și la acuzații de mare corupție și crimă – în Malaezia, plus o scurgere de informații clasificate – dezvăluită de un ziar australian – în urma căreia Franța a fost acuzată că nu-și poate securiza astfel de date militare.

Aceleași surse Gândul mai precizează și că prețul submarinelor Scorpene ar fi foarte mare – aproximativ 3 miliarde de euro -, iar România se putea orienta și către alte tipuri de submarine.

”În luna iulie, ministrul Apărării, Vasile Dîncu, anunța posibila achiziție de submarine Scorpene, precizând că a fost semnată o scrisoare de intenție. Numai că Vasile Dîncu a demisionat și, imediat după numirea unui nou ministru, ministrul Apărării din Franța a reamintit că există o scrisoare de intenție referitoare la achiziționarea de submarine și elicoptere de luptă.

Totuși, încă nu a explicat nimeni de ce au fost alese submarinele Scorpene, produse de Naval Group din Franța, firma care a câștigat și contractul pentru construcția a 4 corvete în România, numai că au trecut anii și se bate pasul pe loc din cauza luptelor pe care Naval Group le duce în instanță cu olandezii de la Damen.

Spre exemplu, există și varianta unui tip de submarin produs de ThyssenKrupp Marine Systems TKMS (Germania), trei submarine de acest tip fiind achiziționate de Israel pentru 3 miliarde de euro. Cele două submarine Scorpene ar costa aproximativ 3 miliarde de euro, iar achiziția ar fi una directă, fără licitație”, au declarat sursele Gândul.

Caracteristici submarin Scorpene

Submarinele Scorpene, produse de firma care a câștigat contractul ”Corvete în România”

Submarinele Scorpene sunt produse de firma Naval Group, fosta firmă de construcții navale de stat franceză DCNS. Naval Group este aceeași firmă care a câștigat și contractul (în anul 2019) pentru construcția în România a 4 corvete multifuncționale și modernizarea celor două fregate T-22R ale Forțelor Navale Române, contractul nefiind încă parafat.

Potrivit Naval Technology, submarinul de atac convențional Scorpene 2000 (SSK) este un submarin de propulsie convențională de 2.000 t proiectat și dezvoltat de Naval Group.

  • Are un design modular cu sistem de luptă SUBTICS complet integrat, capabil să transporte o sarcină utilă mare la costuri reduse de personal și de ciclu de viață.
  • Are cel mai bun raport de indiscreție disponibil cu secțiunea AIP Fuel Cell 2nd Generation (FC2G).
  • Submarinul măsoară 66 m până la 82 m lungime și este capabil să transporte un echipaj de 25 până la 31 de membri.
  • Scorpene 2000 este o evoluție a submarinului Scorpene și este potrivit pentru toate tipurile de misiuni, cum ar fi lovituri la distanță lungă, război cu nave de suprafață și operațiuni speciale.
Submarin Scorpene | Sursa foto – Naval Group

”Noi am semnat o scrisoare de intenție cu ministrul Apărării din Franța pentru un viitor proiect pentru care am început deja demersurile pentru a îl duce în Parlament. Este vorba de un proiect legat de submarine Scorpene și de elicoptere. E o scrisoare de intenție pe care am făcut-o cu Guvernul francez. Avem în vedere acest program în viitor, pe care încercăm să îl fundamentăm”, declara, în luna iulie a acestui an, Vasile Dîncu – ministru al Apărării la vremea respectivă – pentru DefenseRomania.

  • Brazilia construiește sub licență 4 submarine Scorpène 2000, ca parte a Planului strategic de apărare anunțat în anul 2008. Acestea sunt cu aproximativ 150 de tone mai grele și cu 5 metri mai lungi decât modelul standard. Primul dintre cele 4 submarine a intrat deja în serviciul Marinei braziliene.
  • În octombrie 2005, în cadrul programului P-75, a fost încheiat la Paris un acord privind construcția în India a șase submarine Scorpene, inclusiv 2 echipate cu propulsie anaerobă AIP.
  • Chile – 2 submarine diesel-electrice Scorpene (flota militară chiliană mai deține 2 submarine din clasa Thompson – construite de firma germană Howaldtswerke-Deutsche Werft (HDW)
  • Malaezia a comandat 2 submarine Scorpene.

Specialiștii afirmă că submarinul din clasa Scorpene este conceput pentru a fi un ”submarin relativ ieftin, cu rază de acțiune scurtă, viteză de scufundare destul de mică, cu un număr redus de oameni în echipaj – aproximativ 30”.

Scorpene ar reprezenta, practic, modalitatea prin care țările mai mici – din punct de vedere economic – se pot bucura de beneficiile unei componente submarine a marinei lor militare.

Expert în securitate maritimă: ”Franța, desigur, ar beneficia de pe urma obținerii unui alt acord în Europa, o regiune în care s-a luptat istoric să exporte armament”

După semnarea acestei scrisori de intenție, la nivelul miniștrilor Apărării din România și Franța, a apărut și întrebarea referitoare la impactul pe care l-ar avea achiziționarea de submarine de către România, în zona Mării Negre, iar expertul Hugo Decis, analist la Institutul Internațional de Studii Strategice, a declarat pentru navalnews.com că între Franța și România există ”legături istorice”, ceea ce ar explica alegerea submarinelor Scorpene.

România dorește să-și mărească, în această perioadă, capacitățile Forțelor Navale, iar Franța – dacă acest acord va fi transpus în realitate – va reuși să bifeze încă o reușită într-o regiune unde ”s-a luptat istoric să exporte armament”, a explicat expertul, în luna iulie.

”Dincolo de legăturile istorice care există între Franța și România dintr-o varietate de motive, perspectiva unui acord submarin între cele două țări ar confirma că relația bilaterală dintre ele a atins un nou nivel în urma invaziei ruse a Ucrainei.

Capacitatea Franței de a furniza rapid trupe pentru apărarea României a marcat-o ca un aliat valid și de încredere, ceea ce poate, la rândul său, să crească valoarea ofertelor Franței în ceea ce privește exporturile de apărare. Franța, desigur, ar beneficia de pe urma obținerii unui alt acord în Europa, o regiune în care s-a luptat istoric să exporte armament, în ciuda succeselor recente.

În ceea ce privește România, perspectiva de a primi active moderne ar beneficia în mare măsură capacitățile marinei sale, după ani, dacă nu decenii, de scădere a capacităților. Nu în ultimul rând, perspectiva de a vedea mai multe submarine NATO care operează în Marea Neagră ar beneficia, în general, de poziția Alianței în regiune și ar reduce dependența acesteia de Turcia, o țară care s-a dovedit recent în mare parte nesigură și i-a înstrăinat pe majoritatea partenerilor săi NATO”, a declarat Hugo Decis.

După demisia lui Vasile Dîncu, noul ministru al Apărării, Angel Tîlvăr, a preluat și ”scrisoarea de intenție” semnată cu Guvernul francez, dar totul a rămas, deocamdată, la nivelul discuțiilor și al semnelor de întrebare.

De-a lungul timpului, în jurul contractelor pentru livrarea de submarine Scorpene au existat scandaluri de amploare:

  • acuzații de corupție la cel mai înalt nivel,
  • crimă,
  • scurgeri de informații secrete referitoare la capabilitățile tehnice și militare ale submarinelor Scorpene.

22.400 de pagini conținând informații ”sensibile” despre caracteristicile tehnice secrete ale submarinelor Scorpene

În anul 2016, o scurgere de informații clasificate care ar fi avut loc în anul 2011 a fost scoasă la iveală și a dus chiar la acuzații la adresa Franței în ceea ce privește capacitatea de a proteja secrete militare.

Presa australiană scria că s-au scurt date din nu mai puțin de 22.400 de pagini conținând informații ”sensibile” despre caracteristicile tehnice secrete ale submarinelor Scorpene care urmau a fi construite pentru India.

La vremea respectivă, Naval Group se numea încă DCNS, iar autoritățile francEze au demarat o anchetă.

”DCNS a fost informată despre articolele publicate în presa australiană legate de scurgerea de date sensibile despre submarinele Scorpene. Această chestiune gravă este investigată amănunțit de către autoritățile naționale franceze pentru securitatea apărării. Această investigație va determina natura exactă a documentelor scurse, potențialele daune aduse clienților DCNS, precum și responsabilitățile pentru această scurgere”, transmiteau reprezentanții DCNS, pentru The Australian.

Informațiile clasificate care au fost dezvăluite ofereau date secrete despre senzorii subacvatici ai submarinului Scorpene, senzorii aer/suprafață, sistemul de management al luptei, sistemul și specificațiile de lansare a torpilelor, sistemele de comunicații și navigație.

Afacerea ”Scorpene” în Malaezia – scandal uriaș de corupție și crimă

Afacerea de 1,2 miliarde euro – livrarea submarinelor franceze Scorpene către Malaezia, în 2002 – și comisioanele considerate dubioase care au însoțit vânzarea ar fi putut trece neobservate, numai că în scenariu a apărut răpirea și uciderea unei tinere traducătoare, în 2006.

Victima, care lucrase pentru un agent cheie al tranzacției, a fost vizată atunci când a încercat să obțină partea ei din comisioane. Procesul de crimă care a urmat a implicat membri ai secției speciale de informații a poliției interne, care ar fi putut să-l fi servit pe ministrul apărării și viitorul prim-ministru Najib Razak ca gardieni de corp.

Ancheta s-a mutat în Franța. DCNS, compania franceză de construcții navale (viitoarea Naval Group), a fost percheziționată în anul 2010 și, în cele din urmă, a devenit clar pentru anchetatori că această companie era supusă controlului pentru operarea unui lanț de intermediari care să-l mituiască pe Najib Razak și pe ”agentul” Abdul Razak Baginda, încălcând prevederile Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

  • Echipamentul vândut: 2 submarine Scorpene, 1 submarin Agosta, second-hand
  • Preț inițial: 1,2 miliarde EUR
  • Suma vehiculată în acuzațiile de corupție: 146,5 milioane EUR

Persoanele implicate în această afacere:

  • Najib Razak — ministrul apărării din Malaezia (1999-2008) când a fost semnat acordul, ulterior prim-ministru (2009-2018).
  • Abdul Razak Baginda — fost director al Centrului de Cercetare Strategică din Malaezia; suspectat ca ”agent malaezian” pentru DCNS și ”controlor al companiilor obișnuite să direcționeze comisioane”.
  • Altantuya Shaaribuu — traducătoare de origine mongolă, născută în 1978, anterior într-o presupusă relație cu Baginda; în urma investigațiilor, s-a stabilit că ea a ajutat în această afacere controversată și a împușcată în cap, în anul 2006.
Altantuya Shaaribuu
  • Azilah Hadridan și Sirul Azhar Omar — ofițeri din Unitatea de acțiune specială a poliției din Malaezia, gărzi de corp pentru Najib Razak. Aceștia au fost condamnați în 2008 pentru uciderea lui Altantuya Shaaribuu – după ce au împușcat-o, i-au distrus corpul, într-o junglă de lângă Kuala Lumpur, în 2006, folosindu-se de explozibili C-4 de calitate militară. Explozibilii, au stabilit anchetatorii, ar fi putut fi obținuți doar cu permisiunea Ministerului Apărării.

Curtea de Apel a anulat verdictul și i-a eliberat, în 2014, după care Sirul Azhar Omar a fugit în Australia. Hotărârea Curții de Apel a fost ea însăși anulată, în 2015, de către Curtea Federală, ceea ce a dus la reintroducerea pedepsei cu moartea împotriva ambilor.

  • Bernard Baiocco — fost președinte al diviziei asiatice a Thales (care deținea o cotă de 50% din contractorul principal Armaris și acum o cotă indirectă printr-un pachet de acțiuni la DCNS); suspectat de magistrații francezi că a dat mită în această afacerea.
  • Dominique Castellan — fost președinte al filialei internaționale a DCNS; suspectat de magistrații francezi că a dat mită în această afacerea.

Cea mai mare plată ”suspectă” a fost de 114 milioane de euro – către Perimekar, o companie din Malaezia al cărei acționar principal era soția lui Baginda. Plata a fost efectuată pentru așa-zise ”servicii de suport și coordonare” în legătură cu afacerea Scorpene, dar compania Perimekar a fost înființată abia în 2001, cu câteva luni înainte de semnarea acordului dintre Malaezia și Franța. Anchetatorii au concluzionat că Perimekar nu avea experiență sau expertiză relevantă în gestionarea acestui tip de proiect.

  • Ulterior, către Abdul Razak Baginda au fost efectuate plăți suplimentare de 30 de milioane de euro.
  • O altă plată suplimentară – 2,5 milioane euro – a fost efectuată, apoi, unui beneficiar al cărui nume nu a fost precizat.

Potrivit anchetatorilor, aceste plăți de comisioane ar fi fost folosite pentru ”mituirea” lui Najib Razak, dar și a altor oficiali malaezieni.

Guvernul malaezian a negat că ar fi existat vreo infracțiune asociată cu acordul referitor la submarinele Scorpene. Baginda a recunoscut a primit cele 30 de milioane de euro, dar a susținut că a fost plătit pentru serviciile sale de lobby și că nu au fost mituiți, cu acești bani, oficiali guvernamentali.

Mai multe submarine NATO în Marea Neagră?

Dintre membrii NATO, doar Turcia are submarine în Marea Neagră, și asta pentru că alte state membre ale Alianței Nord-Atlantice nu și-au putut desfășura submarinele din cauza Convenției de la Montreux.

Convenția de la Montreux cu privire la statutul strâmtorilor este un acord din 1936, încheiat la Montreux, în Elveția, prin care Turcia a obținut controlul asupra strâmtorilor Bosfor și Dardanele. Această convenție a conferit Turciei dreptul de a militariza zona strâmtorilor în situație de conflict armat.

Bulgaria a deținut 4 submarine de proveniență rusească, clasa ROMEO, dar ultimul a fost retras din activitate în 2011, an în care țara era deja membră NATO. Ministerul Apărării din Bulgaria a anunțat, la începutul anului 2022, că intenționează să achiziționeze submarine, dar numai ”second-hand”.

”Nu vom cumpăra submarine noi, dar cel puțin vor fi în stare tehnică bună”, a declarat, în ianuarie, Stefan Yanev, ministrul Apărării din Bulgaria.

Pe termen lung, în cazul achiziționării unor submarine noi, Bulgaria ar porni de la trei opțiuni:

  • Franța (Scorpene)
  • Germania (Tip-214/218)
  • Suedia (A-26)

În ceea ce privește România, țara noastră a avut un submarin din clasa KILO – ”Delfinul” -, dar acesta nu mai este operațional.

Citește și:

Articole recomandate