EXCLUSIV | ”Talibanii i-au lăsat o bombă într-o pungă”. Mărturiile terifiante ale refugiaților afgani care au cerut protecție României, după ce au plătit mii de euro călăuzelor ca să-i treacă granița
Criza de putere din Afganistan s-a acutizat după ce Joe Biden a anunțat retragerea din zonă a trupelor americane. Președintele Ashraf Ghani a cedat controlul, iar insurgenții talibani s-au întors la asfințitul unui proces de 20 de ani de aparentă democratizare. O democratizare fragilă, construită pe un teren deșertic, care s-a surpat în numai 10 zile.
Criza din Afganistan a provocat, ca într-un joc de domino, și criza refugiaților. Din pricina deteriorării situației, populația civilă cere acum protecție internațională, încercând să evadeze din ”colivia” afgană.
Europa este scindată: unele state îi expulzează pe refugiați, altele îi ”adoptă”. România a deschis cu precauție granițele refugiaților, în 2020, una din patru persoane care au obținut statutul de azilant aici provenind din Afganistan. De la 1 mai 2021, de când forțele americane și trupele aliate au început să părăsească zona, a crescut și numărul de solicitări de azil pe care autoritățile de la București le primesc din partea afganilor.
Câți cetățeni afgani au cerut azil în România
ANUL / NUMĂRUL DE SOLICITĂRI
- 2015 / aproximativ 2200 de cereri
- 2016 / 1800 de cereri
- 2017 / 5000 de cereri
- 2020 / 6000 de cereri
- 2021 (până acum) / există deja 5000 de cereri
Sursa: Nisreen Rubaian, reprezentant special al Agenției Națiunilor Unite pentru Refugiați în România, într-un interviu pentru Libertatea
Însă, așa cum a declarat, marți, ministrul de Externe Bogdan Aurescu, România este selective în privința acceptării azilanților: ”Ne manifestăm deschiderea și evaluăm la nivel interinstituțional posibilitatea de a prelua, acolo unde se consideră justificat, personalul local afgan ce a sprijinit autoritățile române care și-au desfășurat activitatea în Afganistan, după o analiză a fiecărui caz, inclusiv din punct de vedere securitar”.
Cu alte cuvinte, solicitanții de azil vor fi atent triați. Un motiv îl constituie și faptul că România are o capacitate redusă de cazare.
Capacitatea României de adăpostire a refugiaților
- Există 6 centre regionale de azil, care au 750 de locuri, dar ministrul de Interne Lucian Bode a anunțat că acestea vor fi suplimentate până la 2700 de locuri.
- Gradul de ocupare este acum de 71%.
- Mai există două centre de custodie şi un centru de tranzit în regim de urgenţă.
- În primele șase luni ale acestui an, Poliția de Frontieră a reținut 8.758 de migranți care au încercat să intre pe teritoriul României.
De altfel, faptul că mulți dintre azilanți sunt refuzați de către România și deportați în țările de origine se reflectă și din procesele aflate pe rolul instanțelor din țara noastră. Unii refugiați contestă în fața judecătorilor deciziile de expulzare. În fiecare caz în parte, ei dezvăluie temerile pe care le au cu privire la repatrierea lor și încearcă să determine autoritățile de la București să le asigure protecție.
Începând cu 1 mai 2021, de când americanii au început retragerea din Afganistan, iar războiul civil din zonă s-a reaprins, instanțele din România au soluționat până în prezent 133 de dosare în care cetățeni afgani contestă repatrierea.
CITEȘTE ȘI:
Afganistanul din România. Avem și noi talibanii noștri! Iar ai noștri sunt mai talibani decât ai lor!
De 14 ani prin țări străine, de teama talibanilor
GÂNDUL publică, ÎN EXCLUSIVITATE, mărturiile cutremurătoare pe care refugiații le-au făcut în tentativa de a-i îndupleca pe judecătorii români și de a obține luarea în custodia statului. Ei se tem că, odată predați noului regim de la Kabul, vor fi executați sub acuzația de trădare.
S.K. (din motive de protecție, vom publica numai inițialele refugiaților) este minor. El a fugit din Afganistan și a ajuns în România. Povestea lui poate fi oricând un scenariu de film.
” În Afganistan, a lucrat ca vânzător la un fast food. Solicitantul a locuit împreună cu familia sa, de la naștere și până în anul 2007, când avea 4 ani, în Afganistan, dar nu știe unde anume. Din anul 2007, s-a mutat cu familia sa în Pakistan, tatăl său spunându-i că a făcut acest lucru din cauza talibanilor, pentru a fi în siguranță. În Pakistan, a locuit numai în localitatea Bajawar, district Khayber Pakhtoon Khwah, până în anul 2017, atât solicitantul cât și familia sa având drept legal de ședere. În anul 2017, talibanii au venit la unitatea unde solicitantul lucra, după ce au mâncat, au lăsat o pungă și nu s-au mai întors. A anunțat autoritățile pakistaneze, iar acestea au descoperit o bombă. Familia sa a fost amenințată de talibani, motiv pentru care ei s-au mutat în localitatea Peshawer din același district, iar solicitantul a plecat în Iran. Din Iran, a fost returnat în Afganistan, iar de aici, a plecat din nou ilegal, spre Europa, după trei zile, cu ajutorul unei călăuze”.
Acum, trăiește în Centrul de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil Giurgiu. Autoritățile române i-au respins solicitarea de atribuire a statutului de azilant, iar adolescentul a formulat contestație la Tribunalul Giurgiu.
Talibanii cer familiilor să-și cedeze fiii pentru armata lor
H.K., un alt copil afgan aflat în centrul de la Giurgiu, a declarat la audieri că s-a născut în 2005, în Baghlan, Afganistan și a locuit acolo împreună cu familia sa până în vara anului 2020, când a părăsit țara de origine.
”Tatăl meu se ocupa cu comerțul, mama este casnică, frații mei sunt minori și merg la școală”, a mărturisit H.K.
Zona în care locuia familia lui era controlată de talibani, care cereau fiecărei familii câte un băiat: ”Deoarece tata s-a opus și s-a adresat autorităților, a fost ucis de către talibani. Situația din Afganistan este una dificilă, pe lângă talibani existând alte 20 de grupuri teroriste. Eu am plecat din țara de origine în mod ilegal, cu ajutorul unei călăuze, cu destinația Belgia, unde condițiile de trai sunt mai bune și aș putea să-mi găsesc un loc de muncă mai bine plătit”.
A.J. este originar din provincia Laghman din Afganistan, iar în prezent are 17 ani. Și-a părăsit țara în 2020, după ce talibanii i-au cerut tatălui său ca să le dea unul dintre băieți pentru a se alătura insurgenților.
”Întrucât eram cel mai în vârstă dintre frații mei, tata m-a sfătuit să părăsesc Afganistanul, ajutându-mă cu o sumă de bani împrumutată de la unchii mei și vorbind cu o călăuză”, a povestit A.J.
În sprijinul solicitării lui de azil, un reprezentant al Direcției Generale de Asistență Socială a ținut să precizeze judecătorilor români: ”Afganistanul se confruntă cu o situație extrem de tensionată din cauza gradului ridicat de uzură din cadrul Armatei Naționale Afgane și Poliției Naționale Afgane, ca rezultat al numărului impresionant de victime din rândul acestora, cât și ca urmare a dezertărilor, precum și a dificultăților de asigurare a noilor recruți, în special în ceea ce privește ofițerii începători.
De la căderea talibanilor din anul 2001, prioritatea a fost înființarea unor noi forțe de securitate, dar moralul scăzut, corupția și dezertarea îngreunează acest proces. Cei care se identifică drept talibani, iau parte direct la ostilități sub denumiri ca Rețeaua Haqqani, Hezb-e-lslami, Mișcarea Islamică, Uniunea Islamică Jihad, Lashkari Tayyiba Mohammed sau Daeshi.
Conflictul armat a continuat să aibă un efect devastator asupra civililor, cauzând pierderi de vieți, mijloacele de trai sunt extrem de puține, au restricționat accesul la educație, accesul la serviciile de sănătate. Femeile și copiii au fost și sunt grav afectați, însumând 42 la sută dintre victimele civile. Acesta este tabloul de groază în care trebuie returnat un cetățean afgan.
Povestea lui M.H. este și mai dramatică. Tatăl său a fost ucis, iar el a muncit pentru a-și permite să plătească o călăuză care să-l ajute să ajungă în Elveția. A fost însă reținut în România.
”Am intrat ilegal în România, printr-un loc necunoscut, dar m-au prins autoritățile române. Am plecat din Afganistan în 2020, cu ajutorul unei călăuze. Am tranzitat ilegal Pakistanul, Iranul, Turcia, unde am stat un an de zile pentru a strânge bani ca să ajung în Elveția. Am traversat apoi Grecia, Macedonia și Serbia. Nu vreau să mă întorc în Afganistan din cauza talibanilor.
Tatăl meu, care se afla la muncile câmpului, a fost ucis în anul 2015, pe timpul conflictului dintre autoritățile afgane și talibani din localitatea noastră, Sarawbi. Acolo, autoritățile afgane sunt prezente, dar, periodic, au loc lupte între acestea și talibani. Localitatea este când sub controlul talibanilor, când sub controlul autorităților”, a povestit M.H. ororile prin care a trecut.
Răpit de talibani și ținut prizonier într-o moschee
H.S. este și el refugiat afgan reținut de polițiștii români. El a cerut să nu fie expulzat, susținând în fața judecătorilor de la Timișoara că familia i-a fost omorâtă, iar o întoarcere în Afganistan ar echivala cu o condamnare la moarte.
”Petentul a arătat că a părăsit statul Afganistan pentru că nu mai are pe nimeni, casa sa fiind distrusă, iar familia sa, omorâtă în urma unui bombardament al autorităților, în luna iunie a anului 2019. Autoritățile vizau un transport al talibanilor.
De asemenea, petentul a învederat că a avut probleme cu autoritățile afgane întrucât, la 15 zile de la decesul familie sale, autoritățile au găsit în livada sa arme ascunse de talibani și l-au acuzat pe petent de săvârșirea unei infracțiuni. Petentul a fost citat de autorități, dar nu s-a putut prezenta întrucât a fost răpit de talibani, aceștia suspectându-l de colaborare cu autoritățile. Petentul a fost dus de talibani într-o moschee, interogat și agresat, dar a fost eliberat după două zile, urmare a intervenției primarului. După 15 zile de la eliberare și după vindecare, petentul a părăsit statul Afganistan”, scrie în susținerea cererii de acordare a statutului de azilant.
J.K. este din Kabul, capitala Afganistanului, și a intrat în România în octombrie 2020, când a fost depistat de polițiștii de frontieră. În țara de origine, mai are trei frați și trei surori, iar el intenționa să ajungă în Franța, unde se află un grup de apropiați. J.K. a cerut ca autoritățile de la București să nu-l repatrieze în Afganistan, întrucât o asemenea hotărâre ar însemna, susține el, ”o sentință capitală”.
”Eu sunt de religie musulman-sunnită. Am lucrat cioban împreună cu tatăl meu în Afganistan, dar am decis să plec de acolo din cauza talibanilor. I-am dat unei călăuze suma de 7.000 de euro. Localitatea mea de domiciliu, Kabul, era controlată de autorități, dar talibanii comit frecvent atentate în interiorul localității. Talibanii sunt peste tot și de aceea solicit protecția statului român, întrucât doresc să trăiesc în siguranță în România”, a declarat J.K. în fața instanței de la Giurgiu.
Acestea nu sunt decât o parte dintre mărturiile refugiaților afgani care speră să obțină protecția României. Mulți dintre ei au fost expulzați deja, considerându-se că nu au motive de îngrijorare. Situația în Afganistan se deteriorează însă de la o zi la alta, iar refugiații sunt nevoiți să se întoarcă în ”iadul talibanilor”.