”Famiglia” din interiorul Poștei Române. Dezvăluiri despre cazul unui director care și-a angajat fiul și ”colaborează” cu soția pe modelul clanurilor siciliene
Sintagma „lupta cu Mafia”, tot mai des folosită de politicieni în discursurile publice, ne duce cu gândul la filmele cu mafia siciliană. Dar pentru că întotdeauna viața bate filmul, companiile strategice ale statului român sunt căpușate sistematic de grupări ce par inspirate fix din Cosa Nostra. Un exemplu este Compania Națională Poșta Română (C.N.P.R.), în care directorul departamentului de control și investigații interne și-a angajat fiul în companie și are o soție cu legături de afaceri cu o serie de firme concurente. Practic, un conflict de interese pur, cu iz penal, la care se adaugă și un CV demn de cartea recordurilor.
Valentin Cristescu este funcționarul clasic, agățat în diverse poziții publice în funcție de cine era la putere, fără o zi de experiență în privat. După o scurtă carieră în poliție, a decis că merită mai mult și a ajuns prin cabinete de demnitari, pentru ca apoi să apară la Poșta Română.
De la 1 ianuarie 2021, el ocupă poziția de director al Direcției control managerial intern, reclamații și CFG. După aproximativ patru luni de la această promovare, a luat o decizie pe care ar lua-o orice părinte responsabil: și-a angajat fiul într-un compartiment subordonat Direcției Strategii și Politici de Dezvoltare. Prin intermediul căreia se derulează inclusiv parteneriate cu firme private.
Am cerut în Poșta Română referințe despre Cristescu tatăl și am aflat lucruri extrem de interesante. Directorul Direcției de control intern este cercetat discipinar de patru luni din cauză că ar fi refuzat îndatoririle de serviciu. Cu toate că, la prima vedere, un fost polițist ar trebui să fie disciplinat, Valentin Cristescu ar fi – susțin sursele noastre – mai degrabă, rebel: nu s-a prezentat niciodată în aceste patru luni când a fost convocat pentru cercetare și a invocat, de fiecare data, că se află în concediu medical.
Partea și mai interesantă abia acum urmează: Valentin Cristescu vine zilnic la birou cu o mașina înregistrată pe firma Dragon Logistic SRL. Este compania sa? Apare în declarația de avere? Nu. De aici începe tabloul de Cosa Nostra.
Conform informațiilor publice, Dragon Logistic SRL este o companie deținută 100% de Alexandru Dan Robescu. Acesta a fost acționar și al ”Dragon Star Curier” SRL (companie aflată în faliment), împreună cu Luminița Angela Achimescu (până în 2018).
Dar care sunt legăturile cu familia Cristescu? Soția directorului din Poșta Română, Oana Monica Cristescu, este asociata Luminiței Achimescu în DSC Expres Logistic SRL (11%, respectiv 89%). Iar DSC Expres Logistic are „DSC DRAGON STAR CURIER” ca marcă înregistrată la OSIM.
Firma în care soția este acționar are CAEN-ul „activități poștale și de curierat”, cu o cotă de piață de peste 5% – un procent semnificativ într-o piață destul de fragmentată. Iar informația că Oana Monica Cristescu încasează venituri de la o companie concurentă a C.N.P.R. este trecută și în declarația de avere a soțului. Numai că aici am avea de-a face, cel mai probabil, cu un conflict de interese mai mare decât Sicilia și o incompatibilitate care ar trebui studiată de instituțiile abilitate.
Un CV de Cartea Recordurilor
Probleme de moralitate și chiar legalitate apar și în CV-ul public al lui Valentin Cristescu. Acesta a început Liceul Industrial nr. 8 în 1983 și a reușit să obțină diploma de Bacalaureat în… 2007.
Dar nu a stat degeaba în tot acest timp. În 1993 a început Facultatea de Inginerie și Management Agroturistic (nu se știe la ce Universitate), deși nu ar fi avut diplomă de BAC. Iar facultatea respectivă a absolvit-o după 15 ani, situația care s-ar putea înscrie în ”Cartea Recordurilor”.
CV-ul lui Valentin Cristescu este mărturie a faptului că și-a obținut diploma de BAC în 2007, după ce obținuse, în prealabil, licența la Facultatea de Drept și o diplomă post-universitară la Academia de Poliție
Perioada 2007 – 2008 a fost una prolifică pentru Cristescu, fiind anii în care a terminat și liceul, și facultatea (probabil un alt record mondial). Iar între 1999 și 2003 a făcut și Facultatea de Drept (din nou fără menționarea universității), înainte să aibă diploma de BAC. Practic, trei ”recorduri mondiale” într-un singur CV.
Din păcate, Valentin Cristescu arată că, în ciuda oricăror criterii obiective, unele persoane se pot abona la funcții publice doar pe criterii politice, instituțiile ale statului fiind, astfel, parazitate de angajați fără o pregătire consistentă sau experiență.