Proces absolut surprinzător pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, acolo unde o tânără a dat în judecată autoritățile locale și a solicitat ”încuviințarea schimbării mențiunii privind sexul înscris în actele sale de stare civilă”. În motivarea cererii sale de chemare în judecată, N.M.-V. a menționat că este o persoană transgender sau transsexual, identitatea sa de gen necorespunzând cu sexul atribuit la naștere.
GÂNDUL.RO prezintă, în exclusivitate, informații senzaționale din acest dosar cu totul special, iar judecătorii au luat în calcul, înainte de a da verdictul, toate implicațiile acestei cauze, atât legale, cât și emoționale.
Potrivit celor declarate de N.M.-V., ea s-a identificat, încă din copilărie, cu o persoană de sex masculin, purtând haine pentru băieți și folosind un limbaj și o postură caracteristice acestora.
”Preocupările mele ca și mic copil, la fel ca și limbajul corporal, au fost cele asemănătoare băieților – hainele pe care le purtam încă din copilărie erau haine băiețești, limbajul meu nonverbal și postura erau cele ale unui băiat și în consecință prietenii pe care mi i-am făcut încă din primele clase la școală, mă percepeau ca o prezentă masculină”, a specificat tânăra din Clu-Napoca, potrivit motivării instanței de judecată.
În cererea de chemare în judecată, tânăra N.M.-V. a solicitat încuviințarea schimbării mențiunii pivind sexul înscris în actele sale de stare civilă, și anume din sex feminin în sex masculin. Dar nu numai atât.
Totodată, ea cerut instanței să încuviințeze și toate modificările de stare civilă pe care schimbarea de sex le impune.
Ședința de judecată s-a desfășurat – având în vedere toate circumstanțele acestei cereri formulate de tânăra din Cluj – fără public, iar GÂNDUL.RO prezintă informații exclusive din motivarea instanței.
N.M.-V. a declarat în fața instanței că este o persoană transgender sau transsexual. Este vorba despre acele persoane a căror identitate de gen nu corespunde cu sexul atribuit la naștere, ea identificându-se permanent – ”și cu toată ființa sa” – ca aparținând sexului masculin, identitatea sa de gen fiind una masculină, în timp ce sexul cu care s-a născut este feminin.
Identitatea de gen reprezintă dreptul fiecărei persoane de a simti în forul său lăuntric, în baza unei experiente profund personale, apartenența sa la genul masculin sau feminin, apartenență care poate să nu corespundă cu sexul atribuit la naștere.
Dacă identitatea de gen reprezintă unul dintre cele mai intime aspecte ale vieții private a fiecărui individ, N.M.-V. a subliniat că persoanele transgender trec printr-0 ”suferință acută și permanentă” cauzată de ”incongruența între sexul biologic și identitatea de gen”.
”Suferința care poate fi depășită atunci când aceste persoane reușesc să obțină o echilibrare între identitatea lor de gen și modul în care sunt percepute și tratate de către semenii lor. Unele persoane transgender încep tratamente hormonale și/sau tratamente chirurgicale cu scopul de a-și aduce înfățișarea exterioară cât mai aproape de identitatea lor de gen”, se arată în motivarea instanței de judecată.
Tratamentele sunt complexe, implicând durere fizică, provocări psihologice și un grad înalt de angajament, pe lângă costuri ridicate și timp. Efectuarea acestor tratamente nu este o condiție pentru schimbarea mențiunii privind sexul în actele de stare civilă, ci reprezintă o opțiune personală a fiecărei persoane transgender.
NOTA REDACȚIEI – Persoanele transgen (transgender) au o identitate de gen sau expresie a genului care diferă de cea a sexului atribuit la naștere. În termeni medicali, o persoană transgen este o persoană care suferă de incongruență de gen (disforie de gen). Unele dintre persoanele transgender care își doresc să tranziționeze de la un sex la altul prin mijloace medicale se identifică ca transexuale. Transgender – des prescurtat trans – este de asemenea un termen umbrelă: pe lângă oameni ai căror identitate de gen este opusă sexului atribuit la naștere (bărbați trans și femei trans), el mai poate include indivizi care nu sunt exclusiv masculini sau feminini (persoane care sunt nonbinare sau genderqueer, incluzând identități bigender, pangender, genderfluid sau agender). Alte definiții ale cuvântului transgender includ oameni care aparțin unui al treilea gen sau altfel conceptualizează persoanele trans ca pe un al treilea gen. Termenul transgender poate fi definit foarte larg pentru a include travestiții.
A fi transgender este independent de orientarea sexuală. Persoanele trans se pot identifica ca fiind heterosexuale, homosexuale, bisexuale, asexuale sau pot refuza să-și eticheteze orientarea sexuală.
În ultimii ani, la cererea sa, N.M.-V. a fost evaluată din punct de vedere medical, iar în urma evaluărilor psihologice si psihiatrice efectuate a fost diagnosticată cu tulburare de identitate sexuală sau disforie de gen (Transsexualism). Ținând cont de acest diagnostic, tinerei i s-a permis să înceapă tratamentul hormonal pentru masculinizare – în luna ianuarie a anului 2017 -, pentru a face tranziția de la sexul feminin la sexul masculin. În 2019, după doi ani de la începerea acestui tratament, fizionomia și starea sa s-au schimbat, așa cum rezultă din Scrisoarea Medicală emisă de doctorul endocrinolog din data de 28 ianuarie 2019.
Totodată, N.M.-V. a inițiat – în 2018 – procedurile în vederea efectuării operației de mastectomie bilaterală (n.red. – eliminarea sânilor).
”Efectuarea acestei intervenții chirurgicale de îndepărtare sânilor trebuie autorizată medical, adică a fost supusă unei evaluări psihiatrice prin care s-a stabilit că este o persoană transsexuală/transgender și nu suferă de probleme psihice, operația putându-se efectua. Așadar, arată reclamanta, în data de 27.06.2018 în urma evaluării psihiatrice efectuate, a reieșit faptul că este diagnosticată cu tulburare de identitate de gen, și este aptă din punct de vedere psihiatric pentru intervenția chirurgicală reprezentată de mastectomie bilaterală și lipoaspiratie bilaterală”
Extras din motivarea instanței
N.M.-V. a apelat la serviciile unei clinici private de chirurgie plastică și – pe data de 27.09.2018 – medicul specialist de chirurgie plastică a efectuat intervenția chirurgicală a mastectomiei bilaterale, respectiv înlăturarea ambilor sâni, ”evoluția postoperatorie a sa fiind una favorabilă”.
În calitate de ”pârâți”, Consiliul Local Cluj și Consiliul Județean Cluj – Direcția Județeană de Evidență a Populației – Stare Civilă au formulat ”întâmpinări”.
Practic, s-a invocat ”excepția lipsei calității sale procesuale de folosință iar pe fondul cauzei”, arătându-se că, după operarea mențiunii de schimbare a sexului și a prenumelui pe actul de naștere, în baza unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, ”Serviciul Stare Civilă alocă din lista cu C.N.P. precalculate primul cod numeric personal liber, corespunzător datei de naștere a persoanei și din grupe corespunzătoare sexului, neschimbându-se doar prima cifră a codului numeric personal existent, ci dobândindu-se un CNP nou”.
În ceea ce privește obligarea la eliberarea unui certificat de naștere nou, a considerat că această cerere este prematură, neexistând un refuz nejustificat din partea serviciului de Stare Civilă competent.
Raportul de expertiză medico-legală psihiatrică efectuată în cauză a confirmat că tânăra N.M.-V. ”prezintă diagnosticul de ”tulburare de identitate de gen”, comisia apreciind și că aceasta are capacitatea psihică de a aprecia critic conținutul și consecințele faptelor sale”.
La rândul lor, martorii au confirmat – prin declarațiile depuse la dosar – cele relatate de tânără.
”S-au raportat la aceasta ca la un băiat, datorită comportamentului, datorită faptului că se îmbrăca ca atare, iar în jocuri își asuma acest rol. Încă de atunci, atât aceștia (n.red – martorii), cât și colegii de școală, au început să îi spună M., din discuțiile avute rezultând că tânăra nu se simțea ca aparținând sexului feminin, intenționând și dorind cu toată ardoarea să-și schimbe sexul. A arătat martorul C., prieten din copilărie, că toți colegii, anturajul, o tratează ca pe o persoană de sex masculin, aceasta fiind de părere că multe persoane nici nu cunosc sexul său biologic. Aceasta și datorită faptului că reclamanta a urmat tratamente hormonale, aspectul fizic modificându-se în timp, aspect ce rezultă și din planșele foto depuse la dosar”, se menționează în motivarea instanței.
”Sub acest aspect, instanța reține că fiind chemată a se pronunța asupra noțiunii de viață privată Curtera Eurpeană a Drepturilor Omului a subliniat, în repetate rânduri, că noțiunea de ,,viațã privata”este o noțiune largă, care nu se pretează la o definiție exhaustivă și care include nu numai integritatea fizică și morală ale unei persoane, ci, uneori, și aspecte ale identității fizice și sociale ale acesteia.
Prin urmare, reține instanța, condiționarea efectuării operației de schimbare de sex ar constitui o ingerință nejustificată în dreptul său la viață privată, la recunoașterea idetității sale sexuale, ar reprezenta o încălcare a dreptului său la autodeterminare, dar și a libertății de a-și trăi viața pe care și-o dorește”
Extras din motivarea instanței
Magistrații Judecătoriei Cluj au analizat toate informațiile depuse la dosar de tânăra N.M.-V și au ajuns la concluzie că solicitările sale sunt întemeiate. În consecință, judecătorii au respins ”excepția lipsei capacității procesuale de folosință” a Consiliului Local Cluj și a Consiliului Județean Cluj – Direcția Județeană de Evidență a Populației – Stare Civilă.
Efectuarea modificărilor actelor de Stare Civilă – a decis instanța de judecată – nu intră în contradicție cu interesul general, din care face parte și interesul tinerei N.M.-V, fiind necesar a se pune în concordanță actele de Stare Civilă cu aspectul său fizic, cu realitatea obiectivă, ținând seama de prevederile legale invocate.
Totodată, judecătorii au decis la ”părțile pârâte” să elibereze reclamantei ”un certificat de naștere nou care să certifice sexul masculin, prenumele M. și codul numeric personal aferent sexului masculin. Fără cheltuieli de judecată”, au hotărât magistrații Judecătoriei Cluj-Napoca.