Vlad Voiculescu, raport de activitate după 3 luni de mandat la Ministerul Sănătății. Un melanj între realizările lui Nelu Tătaru și jumătăți de adevăr (ANALIZĂ)

Pe pagina oficială de Facebook a Ministerului Sănătății a fost publicat un raport de activitate al instituției pe ultimele trei luni, raport prezentat de Vlad Voiculescu în cadrul ședinței de guvern de joi, 25 martie 2021.

Ședința de guvern rămâne memorabilă prin faptul că, la conferința de presă organizată după aceasta, ministrul Voiculescu a demarat prezentarea măsurilor de restricție ce urmează a fi impuse populației cu… o criză necontrolată de râs.

În ceea ce privește subiectul testării anti-COVID în România, ministrul Vlad Voiculescu se „laudă” cu patru mari realizări.

• Introducerea testelor rapide antigen în diagnosticarea pacienților
• Introducerea testelor rapide antigen în farmacii
• Asigurarea continuității testării PCR
• Crearea cadrului legal pentru screening și secvențiere

Introducerea testelor rapide antigen în diagnosticarea pacienților

Pregătirea utilizării ordinului și a mecanismului de utilizare a testelor rapide a fost o activitate demarată la începutul lunii noiembrie 2020 și finalizată înainte de Crăciun de către fostul ministru al sănătății, Nelu Tătaru. Vlad Voiculescu a semnat, astfel, doar un act deja pregătit cu mecanisme de implementare organizate de echipa fostului demnitar.

Ce ar fi putut, însă, să facă ministrul Voiculescu? În primul rând, să implementeze testarea rapidă, folosindu-se de cele peste 3 milioane de teste rapide achiziționate tot în toamna anului trecut de către IGSU, numai că o bună parte dintre acestea sunt, încă, nefolosite.

Dezastrul gestionarii testelor rapide a continuat. Inițial au fost distribuite către spitale aproximativ 1 milion dintre cele 3 milioane. Tot ce trebuia ministrul Voiculescu să facă era să creeze un sistem prin care rezultatele acestor teste să fie raportate de la spitale către DSP și INSP, astfel acestea intrând în contorizarea globală. Motiv pentru care nu numai aceste teste rapide au zăcut nefolosite, dar nici celelalte milioane de teste rapide din depozitele IGSU nu au fost împărțite.

Ulterior, aceste teste rapide au fost luate din unitățile de primiri urgențe din spitale și transmise către școli și DSP-uri, unde, la fel, zac neutilizate nici până astăzi. Motivul? Mare parte din școli nu au medici școlari sau personal medical care să efectueze prelevarea analizelor. Iar acolo unde acest personal medical există, nu există recomandări clare pentru tot circuitul, pentru a se putea operaționaliza acest lucru fiind necesară, firește, implicarea ministrul Voiculescu și a secretarul de stat care deține atribuții în acest sens, respectiv Andreea Moldovan.

Astfel stând lucrurile, remarcăm faptul că progresele legate de testele rapide i se datorează fostului ministru și echipei sale, iar pentru actuala stagnare în privința utilizării testelor antigen în diagnosticarea pacienților, le „mulțumim” lui Vlad Voiculescu și Andreei Moldovan.

Dacă ne amintim faptul că, înainte de accederea la funcția de ministru, Vlad Voiculescu a acuzat în nenumărate rânduri testarea insuficientă, la acel moment existând, totuși, niște limitări insurmontabile – iar în prezent avem 1-2 milioane de teste rapide care zac neutilizate din cauza inacțiunii acestuia – putem concluziona că aceasta este o dovadă nu doar de incompetență, ci și de ipocrizie.

Introducerea testelor rapide antigen în farmacii

Firește că testarea în farmacii pare o idee interesantă, însă operaționalizarea acesteia poate avea dificultăți practice dificil de depășit. Pentru prelevarea unei probe de exudat nazo-faringian este nevoie de un spațiu dedicat, manevra neputând fi făcută, de exemplu, în timp ce acea persoană așteaptă la coadă alături de alte persoane.

În mare parte din farmaciile existente nu există spațiu suplimentar în zona de primire clienți, fiind extrem de puține farmaciile care pot să amenajeze un astfel de spațiu.

Acest lucru a fost sesizat, public, de mai mulți medici cu experiență în sistemul de sănătate, printre care și Simin Florescu, manager al spitalului de boli infecțioase Victor Babeș.

Asigurarea continuității testării PCR

Testarea PCR a fost un proiect foarte important pentru guvernul Orban. La momentul la care a fost evidentă necesitatea punerii la punct a unui mecanism solid de testare PCR cu acoperire națională – în martie 2020 -, premierul a desemnat responsabilitatea ministrului Nelu Tătaru și secretarului de stat Andrei Baciu. Aceștia au fost sprijiniți cu resursă umană pusă la dispoziție de ministrul Ciucă, pornindu-se de la 400 de teste PCR/zi în martie și ajungându-se, în 6 luni, până la posibilitatea de a efectua 50.000 de teste/zi.

De asemenea, tot ministrul Nelu Tătaru a asigurat continuitatea testării, încă de anul trecut, prin cuprinderea fondurilor necesare în proiectul legii bugetului de stat.

Afirmația corectă, în astfel de condiții, este aceea că ministrul Voiculescu a asigurat… discontinuitatea testării PCR. De la preluarea mandatului nu a fost introdus nici un laborator nou în programul de testare. În prezent, 25 de laboratoare așteaptă de trei luni de zile introducerea în programul de testare al ministerului. Acest lucru se datorează faptului că Voiculescu a modificat comisia și, în loc de 3 membri care să verifice aceste laboratoare, s-a ajuns la 12 membri, adică nici măcar un număr impar de membri care să poată tranșa prin vot.

Cu o comisie atât de numeroasă, cel mai probabil o să treacă pandemia până se mai ia o decizie. Consecința este vizibilă: în loc sa crească testarea, a scăzut cu aproximativ 30 % numărul de teste PCR efectuate în fiecare zi.

Crearea cadrului legal pentru screening și secvențiere

La fel se întâmplă, din păcate, și în acest caz. În trei luni, ministrul Vlad Voiculescu nu a reușit nici măcar să creeze cadrul legal. În acest ritm, sunt toate șansele ca până la vară sa nu demareze activitatea aceasta pentru că, după ce acest cadrul legal va fi finalizat (și încă nu este), trebuie făcute alocările bugetare necesare și abia apoi respectivele centre vor trebui să își construiască procedurile de achiziție. Abia apoi ar putea să demareze activitatea efectivă. Cu adevărat deranjant este faptul că alte țări secvențiază deja, în timp ce ministrul Voiculescu, la trei luni de la preluarea mandatului, se ”laudă” cu crearea – nici măcar finalizarea – cadrului legal.

Senzația pe care o lasă raportul de trei luni de mandat al ministrului Voiculescu și echipei sale este aceea că ne confruntăm cu o criză fantastică de specialiști, care au ajuns de la „fără penali” la… mințim fără rușine. Nu este primul caz de dublu discurs și dublă măsură practicată de domnul ministru, care –  de la reprezentant ”#Rezist” care comentează de pe margine – a ajuns să pună în practică, din postura de demnitar, aceleași „greșeli” pentru care îi sancționa aspru pe alți miniștri.

În cazul domniei sale, însă, este mult mai indulgent și nu se impun sancțiuni precum demisia. Este în regulă inclusiv să „patroneze” furtul de date cu caracter personal din bazele de date ale statului român. Orice pentru a realiza planul cincinal în patru ani.