EXCLUSIV. Interviu cu E.S. Luminița Odobescu, ambasador al României la Uniunea Europeană, de Ziua Europei: „Din când în când este important să ne aducem aminte ce ne-am dorit în 1989. Îmi aduc aminte de cuvântul Europa”

E.S.Luminiţa Odobescu a acceptat invitația de a vorbi despre relevanța Zilei Europei pentru Gândul.ro în actuala criză a coronavirusului, cât și despre provocările care trebuie gestionate în prezent de statele membre ale Uniunii Europene. În ceea ce privește implicarea României în gestionarea crizei, E.S.Luminiţa Odobescu subliniază că „România s-a implicat activ nu numai în dezbaterea măsurilor propuse la nivelul Uniunii Europene, dar și în prezentarea de propuneri”. Un exemplu este că România a devenit primul centru regional de găzduire a capacități rescEU – rezerva medicală strategică europeană (RescEU stockpilling).

Cei 70 de ani de construcție europeană au dovedit capacitatea proiectului european de a ieși întărit din fiecare criză

GÂNDUL.RO: Au trecut 70 de ani de când Robert Schuman, ministrul francez de Externe de la acel moment și-a expus ideea pentru o nouă formă de cooperare politică în Europa. De ce este relevantă Declarația Schuman pentru actuala criză de sănătate? Criza de sănătate poate degenera într-o criză politică?

E.S.Luminiţa Odobescu: Cred că cel mai cunoscut citat din Declarația Schuman este la fel de valabil și azi, după 70 de ani: „Europa nu va fi făcută dintr-o dată sau conform unui singur plan. Va fi construită prin realizări concrete, care creează mai întâi o solidaritate de facto”.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Nu am dat BANI să-l cunosc pe Trump. Sunt mai zgârcit”

19:30

ACTUALITATE Victor Ponta: „Cu cât avansează INTELIGENȚA artificială, cu atât avansează și prostia naturală”

19:00

Absența acestei solidarități (sau numai clamarea ei) este întotdeauna un factor potențial de slăbire a spiritului european. Și, într-adevăr, în ultimele luni, pe fondul acestei crize fără precedent în istoria contemporană, solidaritatea europeană a fost pusă la încercare.  Dacă la începutul acestei crize statele membre s-au axat pe decizii individuale, justificate de situația excepțională, nemaiîntâlnită și extrem de gravă, după câteva săptămâni au realizat că acest virus nu are frontiere, că e nevoie de solidaritate și unitate. A fost nevoie de un efort comun, de multă coordonare, multă muncă, implicare activă a tuturor, Comisie Europeană, guverne pentru a readuce lucrurile în cadrul normal de coordonare. Și acest lucru este din ce în ce in ce mai vizibil.

Dacă ne uităm însă spre trecut, putem constata că multe dintre salturile evolutive politice și instituționale la nivel european pot fi corelate cu crizele globale, cărora Uniunea a trebuit să învețe să le facă față. Cei 70 de ani de construcție europeană au dovedit, însă, capacitatea proiectului european de a învăța din lecțiile trecutului și de a ieși întărit din fiecare criză.

Avem multe de învățat din această criză și sunt convinsă (și pentru ca am văzut și luat parte, pe viu, cum se spune, la acest efort comun din ultima perioadă),  că vom găsi soluții din care Uniunea poate ieși mai întărită.  Nu aș ceda tentației de a vedea această criză, care, e drept, a generat multe evoluții încă dificil de evaluat, drept declanșator al unor crize politice. Da, va genera schimbări și cred că e nevoie de aceste schimbări, dar cred că, în egală măsură, va implica și o coordonare mai intensă și un efort comun european de a răspunde tuturor provocările cu care ne confruntăm, nu numai acum, dar și pe termen mediu și lung.

Relația dintre China și UE a căpătat noi dimensiuni în actualul context, care trebuie discutate în perioada următoare la nivelul Uniunii Europene

GÂNDUL.RO: China și Uniunea Europeană au sărbătorit a 40-a aniversare a relațiilor diplomatice în mai 2015, cele două părți  s-au angajat să facă față provocărilor globale. În fața unei crize globale de sănătate cum va evolua relația diplomatică dintre Uniunea Europeană și China? Dar relația bilaterală dintre România și Republica Populară Chineză?

E.S.Luminiţa Odobescu: Din perspectiva UE, relația cu China este una deosebit de complexă, care a fost descrisă simultan atât ca relație de parteneriat strategic esențială în promovarea multilateralismului, cât și ca rivalitate sistemică între competitori economici, care promovează modele de guvernanță diferită.

Relația a căpătat noi dimensiuni în actualul context, care trebuie discutate în perioada următoare la nivelul Uniunii Europene, pentru o abordare comună, nu numai în ceea ce privește relația bilaterală propriu-zisă, dar și referitor la cadrul mai larg al aspectelor multilaterale.  Sunt prevăzute în acest an mai multe reuniuni, inclusiv la nivel înalt, între UE și China, pe a căror pregătire ne vom axa.

România a sprijinit constant și va continua să sprijine o abordare echilibrată a acestei relații, axată pe dialog, care să ne permită să găsim răspunsuri comune la provocările comune, printre care și actuala criză de sănătate – care este un exemplu evident de situație în care cooperarea este de preferat competiției, cel puțin din perspectiva noastră.

Ambasadorii statelor membre pe lângă Uniunea Europeana au fost singurii care au continuat să se întâlnească în format fizic, în această perioadă

GÂNDUL.RO: Munca Reprezentanței Permanente a României la Bruxelles nu este cunoscută publicului larg. Care este mesajul general discutat cu privire la gestionarea pandemiei de către Consiliul Uniunii Europene?

E.S.Luminiţa Odobescu: Arhitectura Uniunii Europene poate părea uneori complicată pentru publicul larg, cu  instituții europene precum Consiliul European, Comisia, Consiliul UE și Parlamentul European care lucrează și negociază împreună. Și nu este întotdeauna simplu de explicat. Pot însă să vă asigur, fără modestie și mai ales după performanța avută în gestionarea Președinției române a Consiliului UE de anul trecut, că suntem nu numai activi, dar și vizibili la Bruxelles.

Reprezentanța Permanentă a României la Bruxelles este o misiune diplomatică, în fapt cea mai mare misiune diplomatică a României, care asigură reprezentarea intereselor țării noastre direct, în cadrul Consiliului UE, pe baza instrucțiunilor capitalei. Ea este formată, pe lângă diplomați ai ministerului de externe, din colegi de la toate ministerele de linie.

Suntem interfața dintre guvern și instituțiile europene, avem un dialog intens cu celelalte misiuni diplomatice, cu membrii români din Parlamentul European și cu românii din instituțiile europene.

În această perioadă, ambasadorii statelor membre pe lângă Uniunea Europeana au fost singurii care au continuat să se întâlnească în format fizic, chiar și în perioada cea mai acută a crizei sanitare. Aceasta măsură a fost una esențială pentru a asigura adoptarea rapidă a tuturor deciziilor și măsurilor necesare în lupta împotriva pandemiei. Coordonarea, deblocarea situației, găsirea de soluții în comun au fost cuvintele cheie. Au fost pregătite toate reuniunile in format videoconferință, de la nivel de Consiliu European până la nivel ministerial și tehnic.

Au fost discutate și negociate toate măsurile de mobilizare a fondurilor de coeziune existente, de cercetare, de ajutor de stat, în agricultură, de sprijin economic prin mobilizarea a peste 500 miliarde euro, coordonarea pentru deblocarea frontierelor, procedurile de achiziții comune, stocurile comune de medicamente și echipamente, repatrierea cetățenilor europeni din țări terțe, sprijinul de peste 3 miliarde acordat vecinătății, iar lista este una lungă.

Sunt două teme majore de discuție la acest moment, modul în care se face ieșirea din criza pandemică și respectiv strategia de relansare economică

GÂNDUL.RO: Care sunt provocările care trebuie gestionate în prezent de statele membre ale Uniunii Europene? Există o solidaritate mai mare cu privire la adoptarea rapidă a anumitor dosare în această perioadă?

E.S.Luminiţa Odobescu: Perioada prin care trecem ne-a reconfirmat nevoia de unitate, de rapiditate și de adaptare. Forța noastră rezidă în capacitatea de a acționa solidar. Am simțit acest lucru personal la multiplele reuniuni la care am asistat, întrevederi fizice cu colegii mei (cu respectarea regulilor de distanță socială) sau la videoconferințele ministeriale.  Aceasta este, poate, principala lecție a crizei, pe care cred că statele membre au înțeles-o. Se fac eforturi semnificative, pe toate planurile, de acționa în mod coordonat, împreună, căutându-se, în mod constructiv, soluții pentru eventualele disonanțe.  Deciziile se iau mult mai rapid, toată lumea fiind conștientă că timpul nu ne așteaptă.

Sunt două teme majore de discuție la acest moment, modul în care se face ieșirea din criza pandemică și respectiv strategia de relansare economică.

Comisia Europeană a prezentat o strategie de ieșire din pandemie, axată pe o serie de principii care trebuie să stea la baza oricărei strategii naționale. Statele membre, cu sprijinul Comisiei Europene și a Centrului European de prevenire a bolilor, se coordonează și asigură săptămânal un schimb de informații pentru a putea lua toate deciziile în cunoștință de cauză.

În ceea ce privește strategia de relansare economică, după discuția de orientare politică a liderilor europeni la Consiliul European în format videoconferință de la sfârșitul lunii aprilie, Comisia va pregăti în două săptămâni un pachet cu o propunere privind fondul de relansare economică, respectiv una referitor la viitorul bugetul multianual al Uniunii. Ambele propuneri sunt extrem de relevante pentru România, care susține nu numai fondul de relansare, dar și un buget ambițios care să asigure o finanțare corespunzătoare a politicilor de coeziune și agricultură, sursă de convergență și de relansare economică.

Toate aceste teme majore au fost precedate de mai multe măsuri de gestionare a crizei. Sigur, printre provocările actuale, aș menționa, dincolo de efectele multidimensionale ale crizei generate de pandemie, acțiunile de dezinformare și propagandă care au vizat acțiunea UE și care au avut drept scop primordial tocmai subminarea acestei solidarități și a valorilor fundamentale ale Uniunii.  UE a devenit din ce în ce mai conștientă că nu este suficient doar să lupți împotriva dezinformării, ci să te concentrezi pe comunicarea publică pozitivă, pe furnizarea de informații verificabile, cu grad înalt de acuratețe.  S-au făcut progrese, la nivelul instituțiilor, însă nu suficiente, iar aici responsabilitatea este una colectivă, inclusiv la nivelul statelor membre. Este un domeniu unde mai avem de lucru.

GÂNDUL.RO:  Comisia Europeană propune acțiuni în diferite domenii, Serviciul de Acțiune Externă coordonează activități externe. Cum pot toți actorii să comunice?

E.S.Luminiţa Odobescu: Funcționarea de zi cu zi a UE presupune comunicarea constantă, zilnică  între toți actorii relevanți – Consiliul UE/statele membre, Comisia Europeană, SEAE, Parlamentul European. Am fost obligați să ne adaptăm, să găsim soluții. Cum am menționat deja, ambasadorii UE și adjuncții lor s-au întâlnit fizic, iar în afară de reuniunile clasice Coreper, pentru deciziile legislative, am avut reuniuni ale centrului de criză, de coordonare a statelor membre. Reuniunile ministeriale ca și cele ale Consiliul European s-au desfășurat în format videoconferințe. La fel și reuniunile cu echipa din Reprezentanță. Cred că ne-am adaptat rapid, din acest punct de vedere, noii situații.

Uniunea Europeană a gestionat diferitele crize de la nivelul  blocului comunitar și a oferit sprijin Balcanilor de Vest

GÂNDUL.RO:  Care sunt cele mai importante răspunsuri ale Uniunii Europene la coronavirus?

E.S.Luminiţa Odobescu: S-a acționat pe mai multe paliere strategice.

În primul rând gestionarea crizei sanitare. UE a investit în mod direct peste 48,25 mil EUR pentru finanțarea a 18 proiecte de cercetare în care sunt implicate peste 151 de echipe de cercetare din Europa, cu scopul îmbunătățirii capacității de testare, găsirii unui vaccin și unui tratament eficient împotriva Covid-19. În plus, UE a mobilizat peste 380 de milioane EUR pentru dezvoltarea de vaccinuri, tratamente noi, teste de diagnosticare și sisteme medicale.

În același timp, UE a lansat un număr de 5 proceduri de achiziții comune pentru echipamente medicale și de protecție pentru statele membre care asigură posibilitatea statelor membre de a achiziționa echipamentele necesare la un preț corect pe o piață suprasolicitată.

În plus, chiar la începutul acestei săptămâni, Uniunea Europeană a lansat o campanie globală de strângere de fonduri (Global Coronavirus Reponse) pentru găsirea unui vaccin și producere și distribuirea acestuia de o manieră echitabilă pe glob. Există deja angajamente de peste 7,4 miliarde euro (8 mliliarde $).

La fel de important, gestionarea crizei economice și financiare generate de pandemie. Au fost luate, în regim de urgență, o serie măsuri pentru sprijinirea eforturilor statelor membre – un pachet total de peste 500 miliare euro, care include investiții (inclusiv în sistemele de sănătate) prin Inițiativa de Răspuns la Coronavirus (70 miliarde euro), fonduri oferite de Banca Europeană de Investiții (200 miliarde euro), dar și măsuri pentru evitarea sau limitarea șomajului (instrumentul SURE – 100 miliarde euro).

În același timp, Comisia Europeană a permis flexibilizare la maximum a regulilor privind deficitele bugetare permise statelor membre, a regulilor privind ajutorul de stat, acțiuni ce au permis statelor membre să construiască pachete financiare care totalizează peste 2400 miliarde euro. O inițiativă a UE pentru solidaritate în domeniul sănătății, în valoare de 3 miliarde euro, va răspunde nevoilor sistemelor de sănătate ale statelor membre. La toate acestea se va adăuga un fond de relansare economică, care se află încă în discuții la momentul actual.

Un alt palier strategic de acțiune are în vedere repatrierea cetățenilor europeni. Astfel, cu sprijinul Uniunii Europene și prin eforturile comune ale statelor membre, au fost repatriați peste 600.000 de cetățeni europeni blocați în afara continentului în perioada declanșării crizei de sănătate.

În același timp, Uniunea Europeană acționează pe scena internațională, oferind sprijin atât statelor din vecinătatea imediată (Balcanii de Vest, Vecinătatea Estică), cât și partenerilor noștri din Africa sau Orientul Mijlociu.

„Team Europe”, pachetul lansat recent care prevede coordonarea eforturilor UE, instituțiilor financiare europene și statelor membre, în valoare de 15,6 miliarde euro, este un prim exemplu.

În ceea ce privește Balcanii de Vest, UE a acordat nu doar sprijin financiar, ci și acces la multe dintre inițiativele UE, cum ar fi, spre exemplu, schema de achiziții publice comune  (care înlesnește accesul rapid la echipamente medicale, la prețuri accesibile). De asemenea, Comisia Europeană a inclus regiunea în propunerea privind culoarele de tranzit, pentru a elimina barierele între regiune și UE, dar și în interiorul regiunii.

România a demonstrat că și-a găsit locul în ansamblul complex al afacerilor europene

GÂNDUL.RO:  Cum arată rolul  României în afacerile europene în prezent?

E.S.Luminiţa Odobescu: Aș putea spune că România a demonstrat cu prisosință că și-a găsit locul în ansamblul complex al afacerilor europene, cu prilejul exercitării, anul trecut, a Președinției Consiliului UE. Am avut și avem multe idei bune, care sunt puse în practică, și contribuim în mod constructiv, pro-activ la toate dezbaterile majore ale agendei europene, având ca obiectiv major promovarea intereselor cetățenilor români și ale cetățenilor europeni, în general.

Aș da doar un exemplu, în timpul Președinției române, România a propus ca pandemiile să fie acoperite prin mecanismul de urgență european, rescUE, și să fie create stocuri regionale de medicamente și echipamente, iar acest lucru a permis ca România să fie astăzi un hub regional și să își aducă contribuția vizibil la efortul comun de a lupta cu această pandemie.

Și în criza actuală, România a fost foarte activă, mai multe din propunerile de gestionare a crizei au fost făcute la sugestia țării noastre. Președintele României, Guvernul au fost într-un dialog constant cu instituțiile europene și cu omologii lor din statele membre. Ne-am coordonat strâns cu membrii români din Parlamentul European. Aș vrea să aduc un cuvânt de mulțumire românilor din instituțiile europene, care au fost alături de noi, pentru a găsi soluții concrete la problemele și dificultățile cu care ne confruntăm. Solidaritatea între românii de la Bruxelles este  pentru mine o mare bucurie și mândrie.

România a devenit primul centru regional de găzduire a capacității rescEU

GÂNDUL.RO: Care sunt cele mai importante măsuri propuse de România în criza coronavirusului?

E.S.Luminiţa Odobescu:  Cum am spus deja, România s-a implicat activ nu numai în dezbaterea măsurilor propuse la nivelul Uniunii Europene, dar și în prezentarea de propuneri.

Un exemplu concret al implicării noastre îl reprezintă demersurile efectuate pentru identificarea unor soluții pentru fluidizarea traficului și pentru facilitarea transportului de marfă în interiorul Uniunii Europene, în contextul limitării circulației și introducerii de controale vamale, demersuri ce au rezultat în crearea așa-ziselor culoare verzi de transport.

România a devenit primul centru regional de găzduire a capacității rescEU – rezerva medicală strategică europeană (RescEU stockpilling).

De asemenea, România a fost printre primele state membre care au susținut flexibilizarea utilizării fondurilor de coeziune și respectiv implementarea unor masuri dedicate sectorului agricol, inițiativă concretizată în măsuri pentru flexibilizarea și simplificarea anumitor prevederi de implementare privind plățile directe, creșterea avansurilor la plățile directe de la 50% la 70%, iar la dezvoltare rurala de la 75% la 85%.

Totodată, România a susținut în mod constant facilitarea finanțării domeniului sănătății prin intermediul unor fonduri europene. România participă la toate cele cinci proceduri în curs de achiziții comune de echipamente medicale și de protecție, demarate la nivelul UE. În același timp, România participă la Rețeaua clinică de referință a profesioniștilor din sănătate pentru COVID-19 lansată de Comisie, cu 3 spitale de referință din țară.

Nu în ultimul rând, aș menționa contribuția României la eforturile de stopare a pandemiei în state grav afectate. Astfel, în cursul lunii aprilie, 15 cadre medicale (medici și asistenți) din România, au fost trimiși, pe baze voluntare, în cele mai afectate zone din Italia pentru a sprijini sistemul medical italian suprasolicitat. În prezent, după cum se știe, alte 42 de cadre medicale se află în Republica Moldova, la care se adaugă un ajutor substanțial de măști și echipamente medicale.

Un mesaj pentru români cu ocazia Zilei Europei

E.S.Luminiţa Odobescu:  De Ziua Europei, sărbătorim nu doar pacea și unitatea Europei, ci și valorile care ne leagă și care fac parte din identitatea noastră comună, valori la care România a aderat, după o lungă perioadă de vitregie istorică.

Din când în când este important să ne aducem aminte ce ne-am dorit în 1989. Eu îmi aduc aminte. Si îmi aduc aminte de cuvântul Europa.

Pentru noi, Ziua Europei este în fiecare zi; cred că trebuie să privim Uniunea Europeană nu ca pe o entitate exterioară nouă, ci ca pe o realitate împărtășită, pe care o construim împreună, zi de zi. Depinde de noi – cetățeni europeni, state membre, instituții europene – cum va arăta, în viitorul mai apropiat sau mai îndepărtat, această construcție.

Orice criză trebuie privită ca o lecție din care trebui să învățam, iar pentru Uniunea Europeană a fost mai clar ca niciodată că solidaritatea rămâne firul conductor al acțiunilor viitoare. Europa este România și România este Europa.

La mulți ani, Europa!

Autor

Loredana Dinu

S-a născut în București și este absolventă a Facultăţii de Științe Politice și a două programe de masterat. Și-a desfășurat o parte din activitate la Bruxelles, în perioada studiilor, în ... vezi toate articolele