2021 – Oare cum va fi? Predicțiile unuia dintre cel mai bine documentate rapoarte globale de tendințe anuale în materie de politică, tehnologie, cultură și societate

Chiar în primele zile ale lunii decembrie anul curent, Marian Salzman și-a prezentat în cadrul unei conferințe internaționale de presă – desfășurată cum altfel decât online și la care au participat inclusiv jurnaliști români – raportul ei cu previziunile pentru anul 2021. Rapoartele ei anuale sunt deja celebre și mult așteptate peste tot în lume.

Nu este o clarvăzătoare și nici o ghicitoare în stele, cafea sau alte dodii, ci unul dintre cei mai străluciți trendspotters ai lumii, un adevărat guru în domeniul remarcării și explicării tendințelor internaționale în fiecare an și în toate aspectele vieți, actualmente și Senior Vice President of Global Communications a Phillip Morris International. Abordarea ei pentru depistarea și formularea tendințelor se axează în primul rând pe recunoașterea tiparelor, prin căutarea semnelor și simbolurilor dintr-o multitudine de surse de informații, de la consultarea canalelor de știri tradiționale și a rețelelor de socializare la scanarea pe furiș a conținutului coșurilor de cumpărături ale celorlalți clienți din magazin. În timp, tiparele încep să spună povești și să aducă lumină asupra direcției înspre care se deplasează culturile, comunitățile și societatea în ansamblul ei.

Previziunile lui Marian Salzman pentru anul 2020 au inclus și un avertisment că vom vedea o intensificare a „mentalității de buncăr”, care presupune aprovizionarea cu alimente de bază precum și utilizarea sporită a măștilor faciale. A prezis tendința pe considerente de poluare și calitate proastă a aerului, dar s-a dovedit cu atât mai adevărată și mai teribilă în contextul pandemiei globale de COVID-19.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

După un 2020 care ne-a dat tuturor viețile peste cap, de mai multe ori chiar, și care a fost nu doar „marea pauză”, ci cu adevărat  „annus horribillis” – termen introdus în percepția populară de către Regina Elisabeta a II-a în 1992 – iată care sunt cele 11 tendințe identificate de Salzman și care vor marca următoarele 12 luni sau chiar mai mult.

1. Focalizați și distanțați

Pandemia globală COVID-19 ne-a oferit ocazia de a încetini, de a reflecta, de a evalua cât de mulțumiți suntem de prezent și de a regândi posibilitățile viitoare, făcându-ne să ne uităm mai îndeaproape la aspectele esențiale ale vieților noastre și să ne îndepărtăm în același timp pentru a capta o imagine de ansamblu.

„Această perioadă globală de reflecție, precum și experiența pandemiei în sine, vor avea numeroase repercusiuni. Cea care cred că va avea un impact imediat, pe care am nominalizat-o drept tendința principală pentru 2021, este o nouă iterație a localismului, ceea ce numesc eu „zoomed in” (focalizare). De asemenea, conceptul care vine în completare este cel de „zooming out” (distanțare) pentru a obține o imagine mai bună a lumii ample și a modului în care putem genera un impact pozitiv”, explică Marian Salzman.

Ne simțim deconectați și neajutorați în fața acestui virus, de aceea căutăm moduri prin care să contribuim cu donații sau prin mobilizare, prin încurajarea afacerilor locale și sprijinirea vecinilor care au nevoie. Vedem oamenii altfel decât o făceam înainte sau îi vedem cu adevărat pentru prima oară într-o altă lumină și devenim mai conștienți de persoanele care prin munca lor ne permit privilegiul de a rămâne în siguranță în casele noastre.

Și vorbind de casele noastre, aceasta este zona și locul anume pe care ne vom focaliza în 2021. Este noul nostru loc unic în care vom reconfigura și remobila spațiile de locuit pentru a deservi drept birou, școală, distracție, socializare, expresie creativă, gătit, exerciții fizice și multe altele.

De asemenea, 2021 va fi începutul unei noi abordări a educației atât din partea părinților, cadrelor didactice, cât și a companiilor.  Vom începe să respingem educația tradițională în favoarea unor strategii mai personalizate. În SUA au apărut deja primele „capsule de învățare”, prin care părinții inventivi și cu posibilități financiare angajează un cadru didactic care să predea unui grup mic de copii ca alternativă la școala la distanță. Companiile comerciale mari încep să ofere lecții online gratuite pentru adulți în diverse domenii de competență, iar certificările particulare de cursuri finalizate vor da încet-încet la o parte transcrierile tradiționale din aplicațiile universitare și la nivelul forței de muncă.

2. Distorsionarea timpului și a spațiului

Deși ne place să ne imaginăm că există ordine și exactitate când vine vorba de timp, în realitate percepția fiecăruia diferă, iar pandemia a accentuat și mai mult senzația că timpul este când mai lung, când mai scurt. Ne simțim acum mult mai aproape de un banc celebru care întreba: „Cum se măsoară relativitatea timpului?”, iar răspunsul venea prompt: „Simplu! Depinde de care parte a ușii de la baie ești”.

La acest capitol, previziunile lui Marian Salzman pentru 2021 includ două tendințe complementare. Pe de o parte o nevoie urgentă de flexibilitate conduce la acceptarea ideii că săptămâna de lucru este de 24/7, în care fiecare persoană să își poată organiza propriul program – să lucreze, să socializeze, să mănânce, să învețe și să se relaxeze în zilele săptămânii și la orele care-i convin. Iar pe de altă parte, tot mai multe companii și țări la nivel global discută despre stabilirea unui program de lucru săptămânal de patru zile drept standard. Asta după ce experimentele care s-au făcut in acest sens au arătat o creștere cu 40% a productivității angajaților.

Cert este că ambele scenarii sunt urgente și necesare într-o epocă în care epuizarea la serviciu are o legătură clară cu criza de sănătate psihică ce se agravează la nivel planetar. Și nici măcar nu mai sunt la fel de greu de implementat deoarece în pandemie ne-am obișnuit deja să lucrăm de acasă și să ne gestionăm singuri un program mult mai flexibil decât ne-am fi închipuit vreodată înainte.

3. Revenirea la „Noi”

După ce am traversat „Me Decade” (deceniul individualismului), tehnologia ne-a promis să fie cel mai bun comunicator și cea mai bună legătură între oameni. Și s-a ținut de cuvânt. Platformele digitale și rețelele de socializare au contribuit decisiv la intensificarea mișcărilor sociale, au pus presiune pe corporații și guverne pentru a le schimba comportamentele, iar în timpul pandemiei ne-a permis să ne continuăm viața cât de cât normal, de la distanță. Însă, tot tehnologia ne-a închis pe fiecare în niște bule ermetice în care riscăm să rămânem captivi dacă nu facem eforturi deliberate de evadare.

Cu toate acestea, odată cu COVID-19, a crescut și nevoia de comunitate, fapt care a făcut ca, în sfârșit, selfie-urile să fie eclipsate online de conversații video cu prietenii și familia. Restricțiile de distanțare continuă, dar noi suntem brusc disperați să fim împreună, chiar dacă ne adaptăm rapid la viața la distanță.

„Una dintre întrebările majore este în ce măsură dorința de comunitate va aduce oamenii laolaltă pentru a colabora dincolo de granițele tradiționale sau îi va diviza în triburi ostile unul cu celălalt. Ne putem aștepta la ambele scenarii, dar cu toții avem puterea de a înclina rezultatul în direcția aleasă” – declară Salzman, care ia în considerare cele două tipuri de comportante derivate din aceeași nevoie socială.

4. Realul devine ireal și viceversa

Cu toate cunoștințele omenirii despre teoria economică, nu ne-am închipuit că vom ajunge într-o epocă în care datele vor fi mai valoroase decât petrolul, biții și bytes vor avea o valoare mai mare decât atomii sau că principala valoare a unei companii va fi legată de proprietatea intelectuală și brand, și mai puțin de produsul fizic și infrastructură. Conceptualul este acum apreciat la o valoare mai mare decât concretul.

Ne îndreptăm așadar spre real sau virtual? „Cu siguranță va exista o îmbinare inteligentă între cele două lumi, pe măsură ce vom realiza cât de mult vom pierde din proprietatea noastră fizică dacă adoptăm doar virtualul în totalitate” – este de părere Marian Salzman, care continuă: „De asemenea, vom vedea o reapreciere a realului și o detectare a falsului. Într-o eră a deep fake-urilor, suntem atrași de lucrurile profund autentice, chiar și în timp ce continuăm să migrăm viața pe tărâmul virtual. Mergem spre un punct în care inteligența va depăși celebritatea? Poate că nu, dar să nu fiți surprinși dacă publicul devine mai puțin tolerant de caracterul insipid și mai atras de hrănirea minții, chiar și prin urmărirea celei mai recente ediții a TED Talk”.

În ce privește viitorul, se vorbește mult despre o pauză de la Internet în general și de la rețelele de socializare în particular – așa numitul fenomen de „detoxifiere digitală”.

5. Vremea dronelor si a druizilor

Zilele sumbre ale pandemiei au arătat fără echivoc că oamenii sunt punctele vulnerabile atât ale companiilor, cât și ale vieții. De ceva vreme, ne apropiem ușor spre automatizarea muncii, însă această pandemie s-ar putea dovedi a fi un element de neoprit care să accelereze acest proces.

La ce să ne așteptăm în viitorul apropiat? Este cert că automatizarea va evolua pe sărite și cu întreruperi înăuntrul caselor noastre. Avem deja în vizorul nostru: un asistent de bucătar robot, o toaletă inteligentă care detectează boli și o bonă AI. Tehnologia care în 2019 era „interesant de avut” va fi considerată esențială în epoca lucrului de acasă.

6. Pregătiți de luptă în continuare

COVID -19 promite să înmulțească numărul persoanelor care conștient sau doar sub imperiul disperării își vor accentua mentalitatea de buncăr și vor sta mereu pregătiți pentru venirea sfârșitului lumii.

„Nu vom intra cu toții în modulul de pregătire în caz de apocalipsă, însă ne putem aștepta ca familiile să abordeze mai serios problema aprovizionării și ca afacerile să intervină pentru a îndeplini noile exigențe (alimentând aceste temeri în același timp)” – previzionează Salzman, care adaugă: „Să nu fiți surprinși dacă dezvoltatorii imobiliari și complexele de apartamente încep să concureze în oferte de depozite / pregătire în caz de urgență și mai puțin în săli de sport elegante și cluburi”.

De asemenea, vom vedea și o extensie a tendinței spre autonomie. Mulți oameni sunt deja interesați să-și cultive propriile legume, să crească găini sau alte animale și să facă săpun, lumânări și iaurt. Este o tendință macro care atinge toate tipurile de straturi de nemulțumire față de viața modernă. Tot în 2021 și mult după aceea ne putem aștepta să existe o ascensiune a tendinței de reparații de tipul DIY și de dezvoltare de aptitudini practice. Nu doar pentru că ne-am săturat de supra-consumerism, dar pentru că pandemia ne-a învățat că trebuie să putem face anumite lucruri singuri și să nu depindem de alții care este posibil să nu fie disponibili când avem nevoie.

Iar această tendință de autonomie va fi resimțită acut și la nivel național și regional. Tot mai multe țări vor încerca să evite dependența de China și vor face din producția internă o prioritate de securitate națională.

7. Redefinirea a ceea ce este esențial

Încă de anul acesta am observat că piramida de nevoi a lui Maslow este revizuită pe măsură ce oamenii reconsideră ceea ce este esențial. Strict vorbind, elementele obligatorii pentru o supraviețuire de bază, alimente, apă, adăpost, rămân aceleași… orice altceva, electricitate, o bicicletă, televizor, un telefon mobil, sunt, indiscutabil, un lux. Însă societățile moderne, în special cele de succes, consideră acum că este necesar ca cetățenii lor să aibă mijloace nu doar pentru a supraviețui, ci și pentru a prospera.

„Într-un moment în care locurile de muncă și educația se mută online, conexiunea la internet universală, precum și dispozitivele necesare pentru a o accesa, reprezintă un lux sau o necesitate?” – se întreabă Marian Salzman, care continuă apoi previziunile ei începând cu 2021. „Tot mai mulți oameni vor considera că noțiunea de venit de bază universal nu este atât de radicală. De asemenea, pentru că inegalitatea economică este în creștere și plasele de siguranță sociale sunt forțate, va exista un interes mai mare de a explora căi potențiale de schimbare. Vom asista la apariția unor modele de afaceri, adoptarea unor elemente de socialism democratic acolo unde acestea nu există acum și a unui suport sporit de împărtășire a resurselor, taxare mai echitabilă și diversitate în afaceri, divertisment, politică și orice alt domeniu”.

8. Salvați de Internet?

Timp de mai bine de un deceniu, oamenii au vorbit despre modul în care Internetul ar putea fi utilizat pentru a retrasa și reconfigura anumite servicii esențiale. Au existat experimente și încercări, însă a fost nevoie de o pandemie pentru a fi luate în seamă în mod serios de toată lumea.

Acum numeroși angajatori și angajați încearcă să-și dea seama cum să introducă munca de acasă în mod regulat în practicile lor de lucru. Între timp, profesioniștii din domeniul sănătății și pacienții au descoperit că și consultațiile prin telefon sau video își fac treaba la fel de bine în anumite cazuri, cu mai puțină inconveniență. De asemenea, am observat și o creștere a terapiei online. Tot mai multe tranzacții imobiliare au loc pe internet, iar asta în timp ce Curtea Supremă a SUA organizează frecvent audieri prin telefon.

Dacă acesta e deja prezentul, ce aduce viitorul? „Există o oportunitate ca un brand în care există încredere să creeze un portal către profesioniști certificați din toate industriile, medicală, financiară, juridică și multe altele. Nu-i așa că ai fi mai înclinat să consulți un consultant financiar verificat de Google? Sau un antrenor fizic certificat de Apple?” – ne întreabă Salzman.

Evident că pe lângă oportunități și beneficii ale Internetului, vor rămâne și întrebări deschise la care va trebui să aflăm răspunsul cât de curând posibil: Oare timpul petrecut în fața ecranului afectează dezvoltarea creierului unui preșcolar? Stilul de viață digital reduce capacitatea de atenție și pe cea de empatie? Ce se întâmplă când tehnologia va îndeplini sarcinile mai bine și mai ieftin decât oamenii?

9. Corporațiile ca agenți ai schimbării

Cei mai mulți oameni și-au pierdut încrederea că liderii națiunilor lor au capacitatea de a rezolva cele mai mari provocări ale lumii. Pandemia a intensificat tendința de trecere a responsabilității și așteptărilor de la guverne și ONG-uri la marile companii. În Barometrul Trustului Edelman 2020, mediul de afaceri se afla pe cea mai înaltă poziție de competență – conform încrederii oamenilor – cu o diferență masivă de 54% peste guvern ca instituție care este bună în ceea ce face (64% vs. 10%).

În calitate de consumatori, mulți simțim că putem influența comportamentele companiilor mai mult decât putem schimba cursul guvernelor.

În viitor „corporațiile se conturează a fi cea mai bună speranță a noastră de a concepe soluții pentru probleme de viață și de moarte precum schimbările climatice, pandemii și crize globale de sănătate. Dintre instituțiile majore care pot duce la îndeplinire lucrurile, companiile au cea mai mare libertate de a iniția demersuri și nu trebuie să mulțumească toanele ciclurilor electorale. Ele au o arie de aplicabilitate mai amplă pentru a demara proiecte la scară largă care să fie în beneficiul propriu și al societății. Colaborările dezvoltate în era pandemiei, precum cursa pentru găsirea unui vaccin, sunt deja un semn al unei epoci de parteneriate public-privat așa cum nu am văzut de când General Electric și-a unit forțele cu NASA în misiunea Apollo 11” –  spune încântată Salzman.

10. Regândirea locului

Trebuie să recunoaștem că orașele au fost mereu locul unde se naște creativitatea, unde există întotdeauna ceva nou de făcut și unde se întâlnesc oameni interesanți. Apoi a venit COVID-19. În câteva săptămâni, avantajele orașelor au devenit dezavantaje după ce locuitorii au fost izolați la domiciliu, cu acces limitat sau deloc la spații verzi sau aer curat.

Vestea bună este că avem mult spațiu la dispoziție pentru a ne răspândi dacă ne gândim serios sa părăsim aglomerările urbane. Și se pare că tot mai mulți o fac.

Care sunt previziunile lui Marion Salzman în acest sens pentru următoarea perioadă? „Așteptați-vă la o schimbare a scării valorice a oamenilor în ceea ce privește a doua locuință și cea de vacanță, poate chiar și pentru prima locuință, pe măsură ce plasează o valoare mai mică pe status și mai mare pe separarea fizică. De asemenea, vom vedea o creștere a vânzărilor de case mici, inclusiv mobile, în locații îndepărtate pentru a fi utilizate în caz de crize viitoare. Și să nu fiți surprinși dacă oameni cu aceeași mentalitate creează colonii de case mici cu beneficii comune precum Internet de mare viteză, capsule școlare și facilități recreaționale”.

11. Timpul să ne împăcăm cu incertitudinea

Poate că încet-încet ne apropiem de sfârșitul pandemiei globale. Dar sursa îngrijorărilor și incertitudinilor noastre nu va dispărea odată cu asta. Vor continua să existe zeci de întrebări care ne vor chinui: Oamenii se imunizează odată ce au fost infectați și cât durează imunitatea? Un rezultat de test negativ înseamnă că nu ai virusul și un rezultat pozitiv înseamnă cu adevărat că ești infectat? Va exista un vaccin eficient care să fie sigur? Efectele economice, sociale și psihologice pe termen lung ale luptei împotriva pandemiei vor fi mai grave decât boala în sine? Ce entitate de încredere ne poate răspunde la aceste întrebări? Și ce se va întâmpla când va veni următoarea pandemie?

Ca societate, suntem buni în a trata problemele imediate – punem la loc picioare rupte, aruncăm cu substanțe ignifuge din elicoptere pentru a stinge incendii forestiere, dar suntem mai puțini buni la a ne obliga să facem față variabilității neanticipate a vieții. Poate de aceea filmul „Titanic” a avut succesul masiv pe care l-a avut la vremea lui, în ciuda faptului că nu avea un sfârșit fericit. Dar era un sfârșit pe care oamenii îl cunoșteau, se pregătiseră psihologic pentru el.

La fel cum mulți vor încerca să se pregătească pe cât mai multe planuri pentru a reduce riscurile viitoare. „Opinia mea este că mulți oameni vor încerca să se imunizeze mai mult împotriva riscului. Vor căuta vehicule de investiții mai sigure; își vor securiza casele cu camere, soluții de rezervă pentru electricitate și sisteme de alarmă; își vor simplifica stilul de viață și se vor gândi mai serios la economisire; și chiar vor investi în navete de salvare, locuri în care se pot retrage în momente de panică. De asemenea, ne putem aștepta și la o atenție mai mare pe învățarea rezilienței. Vom vedea acest aspect la nivel organizațional, angajatorii încercând să recalifice lucrătorii pentru a se adapta unui viitor cu mai multe posibilități, dar și la nivel personal, în contextul în care școlile și familiile fac o prioritate din tenacitate și tăria de caracter alături de creativitate și gândirea critică” – mărturisește autoarea predicțiilor pentru anul 2021.

În loc de concluzie

Indiferent că suntem sau nu genul care să ne pregătim pentru sfârșitul lumii, indiferent că ne vom schimba casa sau vom găsi doar un mic loc de refugiu la țară, indiferent că vom învăța să comunicăm mai bine cu ochii sau vom aștepta optimiști scoaterea măștilor pentru a ne face înțeleși și indiferent că ne regăsim total sau doar parțial în aceste tendințe, un lucru e cert și anume că urarea lui Marian Salzman pentru 2021 sună perfect pentru toată lumea: „Vă doresc un an teribil de plictisitor și previzibil! Pentru că merităm cu toții”.

Utile:

Marian Salzman e considerată a fi unul dintre cei mai străluciți trendspotters ai lumii, un adevărat guru în domeniul remarcării și explicării tendințelor internaționale în fiecare an și în toate aspectele vieții. Este autor și coautor a aproape 20 de cărți și unul dintre cei mai premiați executivi din domeniul relațiilor publice. Cu o experiență multinațională în companii de top, ocupă actualmente funcția de Senior Vice President of Global Communications a Phillip Morris International cu misiunea de a accelera misiunea companiei, aceea de a oferi un viitor fără fumat. Datorită carismei personale și a flerului în a remarca trendurile politice, culturale și sociale înainte ca ele să se manifeste pe scară largă, publicația The Observer a caracterizat-o ca fiind “o combinație puternică între Carrie Bradshaw și Hillary Clinton”.

Raportul complet cu previziunile detaliate 2021 poate fi descărcat în limba engleză de pe site-ul autoarei: https://mariansalzman.com