Agrana spune că nu închide fabrica de ZAHĂR de la Buzău, dar confirmă ”conservarea” și mutarea angajaților pe ”noi oportunități de muncă în companie”

Agrana România spune că fabrica de la Buzău nu va fi închisă, dar recunoaște că nu se mai rafinează zahăr acolo, iar linia dedicată acestui proces a intrat în ”conservare”, acum fiind făcute doar ”operațiunile de ambalare, depozitare și logistică”. Compania confirmă și eventualele mutări ale angajaților în alte posturi din cadrul companiei și dă asigurări că va respecta contractul colectiv de muncă.

„Operațiunile de ambalare, depozitare și logistică a fabricii din Buzău funcționează conform programului obișnuit, fiind sistat doar procesul de rafinare, activitate oprită încă din noiembrie 2023. Suntem nevoiți să oprim procesul de rafinare a zahărului la fabrica din Buzău din cauza unor modificări apărute pe lanțul de aprovizionare, fapt ce cauzează efecte cu impact economic. Toate celelalte operațiuni ale AGRANA România se derulează conform parametrilor obișnuiți în fabricile din Roman și Buzău.

Drept urmare, săptămâna trecută, sindicatul a fost notificat oficial, în concordanță cu legea, despre sistarea activității de rafinare pe termen nedefinit și despre inițierea conservării liniei dedicate din cadrul fabricii, pentru a împiedica degradarea utilajelor, astfel încât acestea să poată fi reutilizate la nevoie.

Angajații noștri reprezintă o prioritate pentru noi, iar compania respectă toate prevederile legale în relația cu sindicatul. Au fost programate, pentru săptămâna în curs, discuții cu liderii sindicali, care au ca scop identificarea celor mai potrivite variante benefice angajaților vizați de sistarea campaniilor de rafinare, prin noi oportunități de muncă în cadrul companiei. Vom respecta întocmai contractul colectiv de muncă, așa cum a fost el negociat și acceptat de ambele părți, în februarie și care a intrat în vigoare începând cu luna martie 2024”, a precizat compania Agrana România, într-un comunicat.

Compania austriacă Agrana Zucker A.G. a intrat pe piața din România în anul 1998 și deține, acum, două fabrici de zahăr, la Buzău și Roman. La fabrica de la Buzău însă, nu va mai fi producție, ci doar, așa cum anunță și compania, un depozit și un loc de ambalare a zahărului.

Dragoș Frumosu: „Nu declară închiderea punctului de lucru, ci conservarea lui, în spate se ascunde altceva”

În exclusivitate pentru Gândul, Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară – Sindalimenta, a declarat că Agrana România va avea în organizația sindicală pe care o conduce un adversar foarte puternic.

Dragoș Frumosu a precizat că, din experiența sa, ideea că austriecii nu ar vrea să închidă fabrica de zahăr de la Buzău, ci doar să o pună în conservare, este o „manevră”.

„Nu știu exact cum s-a finalizat sau dacă s-a finalizat întâlnirea de astăzi, dacă nu mă înșel de la ora 11.00, dintre sindicat și reprezentanții angajatorului, este o întâlnire care, teoretic, fusese stabilită dinainte, fără să se știe despre subiectul acesta de ultimă oră. Motivația lor este, din punctul meu de vedere, destul de puerilă.

Ei, teoretic, nu declară închiderea punctului de lucru, ci conservarea lui, însă eu cred că în spate se ascunde altceva.

Noi, în urmă cu două luni, am finalizat negocierea contractului colectiv de muncă la Agrana, moment în care colegii mei, auzind discuții despre o eventuală închidere, au pus aceste întrebări și li s-a garantat că nu se va întâmpla lucrul ăsta și că vor găsi toate soluțiile necesare, astfel încât să nu se întâmple așa ceva.

După care au venit, peste noapte – între ghilimele fie spus – cu această decizie. Ei propun unor angajați să se mute la Roman, în ideea că, vezi Doamne, le oferă niște locuri de muncă. Pe alții îi disponibilizează. Lucrurile astea trebuie negociate și vor avea în Federație un adversar foarte puternic. În contractul colectiv de muncă există articol care precizează acordarea salariilor compensatorii în cazul disponibilizărilor colective, dar nicidecum în cazul unor închideri sau conservări care să depășească un an.

Necunoscând această situație, nu am încercat să negociem așa ceva, ei garantând că nu se va întâmpla lucrul ăsta. Din experiența pe care noi o avem, cred că este un pic de manevră. Este pur și simplu un punct de vedere personal, venit din experiență.

Nu poți să-l obligi pe un om să meargă de la Buzău la Roman, să te faci că-i oferi un loc de muncă și el refuză, în condițiile în care el, în Buzău, are locuință, are nevastă sau soț, familia are copii și tu vrei să îl duci la sute de kilometri distanță”, a spus Dragoș Frumosu, în exclusivitate pentru Gândul.

„Cred că încearcă să nu dea salariile compensatorii. Noi vom fi lângă oameni”

Dragoș Frumosu a adăugat că așa-zisa „conservare” a fabricii de zahăr din Buzău, termen preferat de austriecii de la Agrana, nu reprezintă decât modalitatea prin care ar evita să plătească salriile compensatorii celor disponibilizați.

Președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară – Sindalimenta a precizat, totodată, că federația pe care o conduce va apela la toate prâghiile de care dispune pentru ca oamenii de la fabrica de zahăr din Buzău să fie protejați.

„Cred că această metodă și această propunere a lor vizavi de conservare, nu închidere, este numai o strategie – unii sunt trimiși în altă parte, alții sunt disponibilizați – pentru a evita disponibilizările colective. Conform legii, disponibilizare colectivă înseamnă când avem minim 10% dintre angajații unei societăți care să fie disponibilizați.

Eu cred că ei încearcă acest lucru ca să nu dea salariile compensatorii. Noi vom fi lângă oameni și vom negocia cât mai multe drepturi pentru oameni în situația asta.

Vom apela și la organizațiile europene și internaționale la care suntem afiliați, pentru că și sinficatul din Agrana Austria este afiliat la EFFAT (n.red. – Federația Europeană a Sindicatelor din Alimentație, Agricultură și Turism), unde suntem și noi. Vom organiza, probabil, un miting chiar la sediul firmei din Austria, cu angajați pe care o să-i urcăm într-un autocar și îi ducem acolo. Și chiar la EFFAT, la organizația europeană, unde suntem afiliați. Lucrurile trebuie să decurgă corect vizavi de oameni.

Oamenii rămân fără locuri de muncă, există tatonări pentru a vedea dacă nu reușim noi să le găsim unor oameni locuri de muncă. Este grav că din 33 de fabrici de zahăr care existau în România – s-a încercat distrugerea sectorului  – azi nu mai funcționează decât Romanul, care este tot a Agranei, cu semne de întrebare și acolo, și Ludușul.

O mare parte a multinaționalelor care au investit în zahăr, în România – Tereos, care a fost la Luduș, Pfeifer & Langen, care a fost la Oradea și a închis, Sucrerie de Bazancourt, care a fost la Arad și a închis -, după ce și-au făcut buzunarele pline, atât timp cât sfecla a fost subvenționată la nivel european, au funcționat în România, după care și-au luat tălpășița”, a spus Dragoș Frumosu, în exclusivitate pentru Gândul.

Austriecii de la Agrana România au vrut să joace tare pe piața zahărului din România

În anul 1998, compania Agrana Zucker A.G. a demarat investiţii de amploare în industria zahărului şi amidonului din România, cumpărând:

• S.C. Danubiana Roman S.A.
• S.C. Zahărul S.A Buzău
• S.C. Beta Țăndărei S.A.

Acum, compania austriacă deţine o fabrică de zahăr în Roman şi una în Buzău. Totodată, Agrana are și o fabrică de amidon în Ţăndărei (AGFD Țăndărei a fost preluată de grupul Agrana în 2001).

Potrivit informațiilor de pe site-ul companiei, fabricile de zahăr au optat – în anul 2005 – pentru ”o administrare și un management mai eficiente”, și așa a fost înființată compania Agrana România.

În anul 2018, Agrana România SA devine Agrana România SRL, firmă care a preluat managementul fabricilor de zahăr deținute de Agrana Zucker A.G.

• AGRANA România – capital social de 80.919.033,80 lei divizat în 809.190.338 acţiuni – a lucrat cu un număr mediu de 342 de salariaţi în anul 2020, faţă de 396 de oameni în 2019.
• În anul 2021, cifra de afaceri a Agrana România a fost de 675.517.983 de lei și, așa cum afirmă reprezentanții companiei, peste 100.000 de tone sunt produse anual în țara noastră.

”Pentru România, firma austriacă importă zahăr din Mauritius sau alte țări non-UE, ne lăsăm păcăliți”

Activitatea principală a companiei Agrana România este producerea de zahăr, atât din zahăr brut importat, cât și din sfeclă de zahăr.

Dar, spun sursele Gândul, cu toate că Agrana produce în România zahăr din sfecla de zahăr, pe piața românească pune în vânzare produsele Coronița și Mărgăritar, care ar fi ”zahăr din trestie de zahăr din țări terțe UE”.

Mai mult, aceleași surse au dezvăluit, în exclusivitate pentru Gândul, și ”mecanismul” prin care zahărul produs în România pleacă spre alte zări, iar românii cumpără, la raft, doar zahăr originar ”din UE și din afara UE”, așa cum este specificat, de altfel, pe punga de zahăr ”Coronița”.

Zahărul care ajunge în magazinele din România ar fi, de fapt, zahăr importat din Mauritius sau din alte țări non-UE, în timp ce zahărul produs în țara noastră, din sfeclă de zahăr, ar ajunge la firma-mamă din Austria și, ulterior, exportat către alte destinații ”mai atractive”.

”Este lesne de înțeles cum funcționează mecanismul: producția de zahăr din România ajunge la firma-mamă în Austria și, de acolo, pe piețe mult mai atractive. Pentru România, firma austriacă importă zahăr din Mauritius sau alte țări non-UE. În astfel de condiții, ne lăsam păcăliți că avem la raft produs din sfeclă de zahăr românească”, avertizează sursele Gândul. (mai multe informații AICI)

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV VIDEO | Drumul unei industrii de la dulce la amar. Cum au dispărut 30 de fabrici de zahăr

CNAB acuză firma afaceristului Urdăreanu că nu a trimis raportul tehnic după avaria de la aeroport. PRESIUNI pentru ca UTI să nu fie penalizată!

Abonat la MITĂ, șeful Termoficării Brașov a fost dat pe mâna DNA chiar de subalterni. Dovezile zdrobitoare aduse de omul din spatele ”firmei de casă”

Procurorii au descifrat MESAJELE CRIPTATE pe WhatsApp ale șefului șpăgar din CEO. Discuții în cifre despre plăți către ”băieții deștepți din Energie”

Lista ȘPĂGILOR primite de șeful Termoficării Brașov. Mituitorul îi împlinea dorințele, de la covoare, lustre, televizoare la ceas ”domnos” de 6.000 €