Ambasadorul Franței, Philippe Gustin, despre ANCHETAREA CORUPȚIEI: „E un semn pozitiv, că nu putem face orice. Exemplul trebuie să vină de sus”

Philippe Gustin, ambasadorul Franței la București, care își încheie mandatul pe 30 aprilie, a apreciat la GÂNDUL LIVE că avalanșa de cazuri de corupție la nivel înalt, descoperite de procurorii DNA, constituie un semnal pozitiv și că exemplul anticorupție trebuie să vină de sus. Totodată, diplomatul vorbește însă și despre mentalitatea românească la nivel comun, de a da șpagă.

„Cred că este un semn pozitiv care este dat într-o țară unde, din păcate, corupția este prezentă. Este un semn important, care e dat că nu putem face orice, și deci exemplul trebuie să vină de sus, și cred că este un lucru bun, iar în decursul celor doi ani ai mandatului meu, am văzut tot ceea ce a făcut justiția, în special ce a făcut DNA sau ANI pentru a avea o imagine mai bună a României. Dar cred că astăzi acest lucru nu e de ajuns. Exemplul trebuie să vină de sus, dar ceea ce este important este că trebuie să schimbăm mentalitățile, în ceea ce privește corupția de zi cu zi, denumită uneori aici mica corupție: faptul că pentru a avea o diplomă la universitate, trebuie să plătești, pentru a merge la medic, trebuie să plătești, pentru a nu plăti amenda, trebuie să dai ceva polițistului„, spune Philippe Gustin.

Ambasadorul Franței susține că marile companii franceze au depășit vremurile când se plângeau de presiuni, care generau corupție, însă nu același lucru poate spune despre micii investitori francezi, înecați în aceeași birocrație ca și cei români.

ACTUALITATE Michael Shumacher va deveni BUNIC. Fiica lui, Gina, a anunțat că este însărcinată: „Aşteptăm cu nerăbdare”

14:39

ECONOMIE Tarifele RCA au crescut în 2024, chiar dacă modul de calcul al poliței OBLIGATORII a fost plafonat. Ce a descoperit ASF la asigurători

14:32

„Sunt societăți foarte mari în domeniul lor în România, plasate pe primul sau al doilea loc în sectorul lor, ele îmi spun că în prezent nu mai sunt supuse sau nu sunt supuse presiunilor, pentru că au o forță, o putere, au posibilitatea de control care le permite să împiedice aceste practici. În schimb, am luat contact și cu societăți mici franceze care încearcă să se instaleze aici. Atenție totuși la ceea ce înțelegem prin cuvântul corupție. Nu este vorba de o corupție uneori activă, e mai degrabă o birocrație care este lentă, și care cere ca pentru a avea o ștampilă pe un document, trebuie să aștepți și când te-ai săturat de așteptat, atunci trebuie să plătești pentru a o obține. Iată genul de lucruri mărunte, ca de pildă o autorizație de construire, de înființare, cu care sunt confruntate, repet, societățile mici și nu cele mari. (…) Nu trebuie nici să caricaturizăm, să spunem că acest gen de practici nu există decât în România, din păcate nu este adevărat, ele există și în Franța. Deci, cred că e important să denunțăm asemenea practici și, repet, să avem curajul de a le refuza”, spune Gustin.

Statul de drept în România. Ce îi întreabă Gustin pe europeni

Puterea statului de drept în România a fost întotdeauna un punct central pentru diplomația franceză, care a reacționat întotdeauna când aceasta a fost subminată.

„Nu sunt o persoană care să dea lecții. Eu știu că fiecare țară își are propriile pete negre, propria istorie, care poate să cunoască suișuri și coborâșuri, și că, în orice caz, un stat de drept nu poate fi construit în cinci minute. Atunci când discut cu unii din colegii mei europeni îi întreb: cât timp a fost necesar pentru construirea sistemului tău judiciar? Pentru că în Franța a fost nevoie de o mie de ani. Și cu siguranță nu se poate schimba în 20 de ani, în 23 de ani, ceva ce poate fi schimbat printr-o simplă lege, printr-o reglementare, ci necesită o schimbare de mentalitate. Aceasta trebuie să se schimbe, însă este mult mai greu de schimbat. Așadar, cred că trebuie să fim foarte modești, dar și foarte exigenți, deoarece România ca membru al Uniunii Europene trebuie să respecte regulile juridice și trebuie să accepte anumite reguli. Dar trebuie să fim și prudenți cu exigențele noastre”, spune Philippe Gustin.

Cele mai mari două probleme ale României: lipsa forței de muncă calificată și a infrastructurii

Ambasadorul Franței consideră că marile probleme ale României sunt lipsa forței de muncă calificată, în domenii tehnice, de care marii investitori au nevoie, și infrastructura.

„Prima problemă este cu adevărat forța de muncă calificată. A doua este cea a infrastructurii. Infrastructura, văzută astăzi prin prisma exporturilor. Dăm întotdeauna exemplul Renault Dacia. Astăzi, din păcate, vânzările pe piața internă a României sunt în cădere liberă pentru Renault. Românii preferă să cumpere un autoturism vechi, de ocazie, din Germania de exemplu, decât un Logan sau un Duster nou. Asta înseamnă astăzi că, pentru ca Dacia să se poată dezvolta, piața de desfacere se găsește în țările emergente și aceasta este cauza pentru care Dacia construiește uzine în apropierea acestor piețe de desfacere sau în Europa de Est, pentru a câștiga în competitivitate, transportul autoturismelor este un element important. În general, infrastructura este un subiect despre care am discutat mult împreună cu interlocutorii mei la nivel de guvern sau la nivel de autorități locale. Societățile franceze de aici, din România, dar și societățile în general, au nevoie de infrastructură deoarece transportul materialelor pe care îl produc este un element important pentru competitivitatea lor. (…) Am vizitat România de la nord la sud și de la est la vest, toată lumea știe bine că atunci când te deplasezi în România, nu calculezi kilometrii, ci orele, deci toată lumea știe bine că în România e nevoie ca infrastructura să se dezvolte, oricare ar fi guvernul la putere. Cred că trebuie să fii orb ca să nu-ți dai seama de acest lucru„, a declarat diplomatul.

România intră în Schengen cu MCV legat de picior. „Nu sunt ipocrit. În mod natural, există o legătură evidentă”

Ambasadorul Franței a vorbit de asemenea la Gândul Live despre aderarea României la spațiul Schengen și despre condiționarea pe care statele membre au ajuns să o facă față de raportul CE privind Justiția, în cadrul MCV, amintind că Franța, alături de Germania, a susținut mereu România la aderare, inițiind planul etapizat – mai întâi frontierele aeriene și maritime, apoi cele terestre.

„Un stat de drept se construiește în permanență. Trebuie adaptate legile, reglementările, sistemul de justiție la noile situații și evoluții ce apar, precum delincvența, rețelele de trafic sau criminalitatea cibernetică, de exemplu. Acum zece ani nimeni nu știa ce este criminalitatea cibernetică, iar astăzi devine unul dintre elementele cele mai importante ale dreptului. Deci eu sunt mai degrabă partizanul unei logici în care MCV-ul ar trebui extins la ansamblul țărilor Uniunii Europene pentru a avea un corpus și o abordare juridică comune. (…) Nu sunt ipocrit. În mod natural, există o legătură evidentă (între Schengen și MCV – n.r.). De manieră generală, trebuie să ai un stat de drept consolidat pentru a deschide frontierele. Dar din punct de vedere strict juridic, în textele juridice, precum și în abordarea Comisiei Europene, această legătură nu există, însă atunci când există o viziune a lucrurilor, ne uităm la ansamblu. Se analizează MCV-ul, dar ne putem uita și la chestiunile de corupție, ne putem uita la toate într-o viziune globală. Așadar nu trebuie să deconectăm subiectele unele de celelalte”, a explicat diplomatul francez.

Libera circulație în UE: România exportă medici, dar și romi care provoacă probleme infracționale

Philippe Gustin a vorbit despre cei 7.000 de medici români care lucrează în Franța începând cu 2007, spunând că „aceasta este Europa, cu circulația persoanelor, cu riscul pentru România de a pierde elite, de a pierde profesioniști din domeniul sănătății de care țara are nevoie„.

„Știți exact cât câștigă oficial un medic aici în România, în Franța el este mult mai bine plătit. Cred că România trebuie să gestioneze această problemă a medicilor, pentru că în Franța, avem nevoie de acești medici, pentru că avem o demografie medicală care este catastrofală. Și știți că studiile de medicină durează minim 10 sau 12 ani. Pentru a deveni medic este nevoie de 10 ani. Deci avem și o evoluție a profesiei de medic în Franța. Tinerii medici care ies de pe băncile facultății nu mai vor să lucreze la țară sau în spitalele publice, iată de ce avem, din păcate, nevoie să importăm personal medical. Și alte țări au astăzi aceeași problemă ca noi, Marea Britanie, de pildă”, spune Philippe Gustin.

Pe de altă parte, deschiderea Franței pentru medicii români echivalează și cu o deschidere similară pentru romi. Spre deosebire de medici, aceștia nu vin întotdeauna acolo să muncească, ajungând deseori să locuiască în tabere ridicate ilegal, de unde sunt evacuați și uneori expulzați înapoi în România.

„Este un subiect extrem de complicat, foarte dificil. Nu există o soluție miraculoasă, altminteri am fi găsit-o de mult. Cred că politica ce a fost făcută la nivel bilateral, între Franța și România, a permis abordarea acestui subiect cu obiectivitate. Este un subiect care nu trebuie să fie doar franco-român. Trebuie și ca mentalitățile să se schimbe aici în România în ceea ce privește această etnie romă, și trebuie să încercăm să găsim și o soluție europeană. Iată de ce aici am propus colegilor mei europeni și reprezentanților guvernului român să ne întâlnim în mod constant pentru a încerca să găsim soluții și proiecte, ca de pildă cazul proiectului Ferentari, care nu se adresează doar romilor, ci populației defavorizate, căci în definitiv adevărata problema este legată nu de etnie, ci de starea de precaritate a populației. Soluțiile sunt deja cunoscute, ele se bazează pe educație, sănătate, acces la locuri de muncă și locuințe. Toată lumea le cunoaște.

Cred că trebuie mai întâi să înțelegem bine ceea ce se întâmplă. Majoritatea acestor oameni săraci care se află în Franța, în Marea Britanie sau în celelalte țări europene sunt victime. Sunt victime ale rețelelor de trafic de ființe umane, este noua sclavie a secolului 21. Ei sunt victimele rețelelor care-i exploatează pentru cerșetorie, furt, prostituție. Așa că trebuie să avem o reacție, mai întâi o reacție polițienească și judiciară; iar dacă urmăriți actualitatea în activitatea de jurnalist, ați văzut că am avut chiar ieri condamnări pentru membrii unei rețele de proxenetism care-i exploata pe acești oameni. Iar pe de altă parte este nevoie de o abordare de incluziune socială pentru cei care vor să se integreze în Franța. Iar aici e nevoie de o reacție care presupune din nou acces la educație pentru copii, la locuințe și locuri de muncă pentru părinți. Iar aceste două reacții trebuie să fie coordonate”, a explicat diplomatul francez politica față de romi.

Despre presa din România: „Sunt mereu surprins de amestecul care se face între politic și presă”

Philippe Gustin a vorbit la GÂNDUL LIVE și despre starea presei românești: „Sunt mereu surprins de amestecul care se face în România între politic și diferite alte puteri, iar presa este astăzi una dintre ele. Poate că nici în acest caz nu înțeleg eu totul, dar cred că și aici avem de-a face cu un joc pe roluri: există întotdeauna „cel rău” și pe „cel bun” și se încearcă mereu găsirea unui echilibru. Dar, ca să rămân foarte pragmatic și foarte liberal, ceea ce contează în final este un lucru foarte important: supraviețuirea presei. Trăiți într-o lume concurențială. Există în România încă un număr foarte mare de publicații scrise, există foarte multă presă online, există multe canale tv de știri și sunt surprins de concurența care se exprimă printr-o supralicitare a actualității, deoarece toată lumea prezintă lucrurile ca o știre senzațională. Și aici această libertate a presei trebuie apreciată prin prisma constrângerilor și contingențelor economice. Iar din acest punct de vedere România se află într-un context foarte complicat în care fiecare încearcă să îl omoare pe celălalt sau să supraviețuiască mai mult decât celălalt. Acest lucru duce la o relație puțin mai complicată cu politicul. Iar apoi, ultimul lucru, este nevoie de o schimbare a mentalităților în ceea ce privește rolul pe care trebuie să-l joace jurnaliștii într-o democrație. Iar acest lucru nu e simplu nici în România, nici altundeva„.

Cu ce imagine despre România pleacă Philippe Gustin acasă

„O să rămân la rezerva mea obișnuită, o să aștept să părăsesc România pe 30 aprilie pentru a spune ce mi-a plăcut cel mai mult. Însă într-o manieră generală ce mi-a plăcut cel mai mult în această țară este diversitatea. România, la fel ca și Franța, le oferă turiștilor posibilitatea să ajungă în cei mai frumoși munți, în deltă, la mare etc. Există o diversitate care se regăsește în oameni. Există mai multe Românii, mai multe tipuri de români. Când mergi dintr-un sat în altul, poți întâlni și influențele minorităților, ale istoriei, iar această diversitate este extrem de importantă. Iar un al doilea element care mi-a plăcut este ospitalitatea. Cred că cea mai mare bogăție a României sunt locuitorii săi: românii și româncele. Și în orice caz, eu, ca ambasador al Franței, am fost emoționat în călătoriile mele, pentru că am fost primit de fiecare dată cu atâta fervoarea și simplitate, dar și cu multă apreciere pentru relațiile dintre Franța și România”, spune ambasadorul Franței.