APROPIEREA lui Nicolae Ciucă de Elena Lasconi / PNL și USR încep bătălia pe electoratul de dreapta

Elena Lasconi este, în mod oficial, candidatul USR la alegerile prezidențiale. Pentru USR, ca și pentru PNL, miza alegerilor prezidențiale este cu atât mai mare cu cât un eșec la acest scrutin ar putea duce la un eșec la parlamentare.

După ultimele declarații, a devenit clar că Nicolae Ciucă încearcă o apropiere de Elena Lasconi și noua conducere a USR, însă mesajul Elenei Lasconi a fost tranșant: singura variantă de colaborare este ca PNL să susțină candidatul USR la alegeri.

De când a intrat pe scena politică, USR a fost în competiție directă cu liberalii, având o suprapunere a bazinului electoral pe zona de centru-dreapta.

EXTERNE Un om al străzii din Germania a trecut de la agonie la extaz și invers, după ce a primit o MOȘTENIRE mare. S-a îmbătat și a pierdut banii într-o gară

20:00

ACTUALITATE Victor Ponta: „Nu am dat BANI să-l cunosc pe Trump. Sunt mai zgârcit”

19:30

În perspectiva alegerilor prezidențiale din 2024, există o probabilitate semnificativă ca o parte din simpatizanții PNL să se orienteze către USR, fiind dezamăgiți de actuala conducere a liberalilor.

Să mă susțină pe mine pentru că pe domnul Ciucă nu mai poți să-l dezlipești din poze de domnul Ciolacu. Au pierdut foarte mult din încrederea electoratului, au greșit de două ori prin coaliția cu PSD și eu cred că este o greșeală și electoratul de dreapta, liberal, este dezamăgit, a declarat Elena Lasconi.

Votul la alegerile prezidențiale este unul atipic, în care românii pun ștampila și în funcție de candidați. Însă, un element important îl reprezintă și bazinul electoral, menținut la nivel de partid.

La ultimele alegeri prezidențiale, în 2019, USR s-a clasat pe locul 3, cu aproape 1,4 milioane de voturi, la o diferență de 2 milioane de voturi față de candidatul PNL, Klaus Iohannis.

Ținând cont că la vremea respectivă Klaus Iohannis intra cu prima șansă în alegerile prezidențiale, fiind președinte în funcție, scorul obținut de USR a fost unul consistent.

Însă, în turul II, Klaus Iohannis a obținut 6,5 milioane de voturi, incluzând și voturile luate de USR în primul tur. În acest context, este clară suprapunerea bazinului de votanți între cele două partide.

Față de ultimele alegeri prezidențiale, anul acesta niciunul dintre candidați nu intră în competiție direct de pe scaunul de la Cotroceni. Asta înseamnă că toată competiția se va axa pe proiecte și pe candidați.

Iar la acest scenariu, Nicolae Ciucă are un dezavantaj față de Elena Lasconi care, spre deosebire de candidatul PNL, are carismă și, deși e o față nouă în politică, cel puțin la nivel central, poate fi considerată o soluție de către un electorat dezamăgit de liberali.

Mulți candidați pe drepta, puține șanse pentru Ciucă

Deși Nicolae Ciucă și Elena Lasconi sunt principalii competitori la alegerile prezidențiale pe zona de dreapta, știm că în alegerile post-decembriste au existat mereu mai mulți candidați la prezidențiale din zona liberală.

Chiar dacă nu obțin un scor mare, sunt candidați care pot lua câteva sute de mii de voturi care ar putea face diferența pentru turul II. Spre exemplu, Theodor Paleologu a luat peste jumătate de milion de voturi la alegerile din 2019.

Însă, USR se adresează electoratului tânăr, din mediul urban, segment care poate fi crucial pentru alegerile prezidențiale. Mulți tineri care au votat anterior cu PNL, din dorința de a bloca ascensiunea altor partide, ar putea să se reorienteze către USR, mai ales pentru că liberalilor li s-au adus critici severe pentru diversele decizii și alianțe politice.

Alegătorii care sunt dezamăgiți de direcția în care se îndreaptă partidul ar putea căuta o alternativă în cadrul USR, care se prezintă adesea ca un partid mai curat, fără istoricul de compromisuri politice perceput la PNL.

Aceste lucruri sunt foarte clare pentru USR, care vedem că încearcă o reașezare pe scena politică după eșecul de la alegerile din 9 iunie. Cu toate astea, cu Nicolae Ciucă drept candidat la prezidențiale, PNL are șanse să nu ajungă în turul II al alegerilor prezidențiale.

CITEȘTE ȘI: