Care este deosebirea dintre PSD și PNL: liberalii ar vrea să împingă guvernarea spre austeritate, Ciolacu: EXCLUS!

Revin contrele între PSD și PNL, de această dată pe măsurile care ar trebui luate pentru a ține deficitul sub control. În varianta exprimată de liderul PNL, Nicolae Ciucă, acest lucru se poate face doar printr-o echilibrare între creșterea colectării și reducerea cheltuielilor. De cealaltă parte, Marcel Ciolacu exclude varianta creșterii TVA. Și a spus-o în fața antreprenorilor.

Asta ar putea duce la creșterea taxelor, lucru cu care social-democrații, partenerii de coaliție, nu sunt de acord.

Nicolae Ciucă, a declarat că România ar putea închide anul cu un deficit aproape de 7%, în condițiile în care Comisia Europeană ne cere să ne încadrăm într-un deficit bugetar de până în 3%.

EXTERNE Ciclonul CHIDO a lovit Mayotte, pe coasta Africii. Ce s-a întâmplat cu cei 9 români aflați pe insulă

13:30

EXTERNE Emoție. Haos. Solidaritate. Presa din Germania laudă EROISMUL salvatorilor, după atacul de la târg. Trei cuvinte SALVATOARE, scrise pe fața victimelor

13:27

Vedem că există o estimare care ne duce pe finalul anului cu un deficit aproape de 6,8, – 6,9 şi este un deficit pe care nu putem să îl ducem mai departe. În primul rând, pentru că noi trebuie să fim conştienţi că trebuie să facem în aşa fel încât să îl scădem la nivelul de 3%,a spus Ciucă, la Digi24.

Liberalii ar vrea o reducere cât mai rapidă a deficitului printr-o creștere rapidă a veniturilor, ceea ce ar putea duce însă la o creștere a taxelor.Însă, PSD ia în calcul un scenariu care să nu aducă o povară în plus pentru cetățeni.

Social-democrații insistă pentru o negociere cu Comisia Europeană, astfel încât să ajungem la un deficit de sub 3% etapizat și care s-ar face prin dezvoltarea economiei și creșterea PIB-ului.

Nu este deloc uşor, trebuie gestionat totul la bănuţ, la virgulă, altfel nu merge. (…) toată această chestiune trebuia să fie, trebuie să fie gestionată în aşa fel încât creşterea colectărilor să se alinieze cu scăderea cheltuielilor bugetare şi este absolut necesar ca la nivelul Guvernului să revenim cu acele măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare, altfel nu putem să gestionăm partea aceasta de echilibru fiscal bugetar şi, totodată, pe ceea ce înseamnă recuperarea TVA-ului, pentru că avem un gap de TVA de 35 de miliarde de lei.

Au fost propuse nişte măsuri. Ştiţi foarte bine discuţiile legate de măsura pe e-TVA, ea trebuia să fie oarecum discutată înainte cu mediul de afaceri, a mai declarat Nicolae Ciucă.

Ciolacu exclude varianta creșterii TVA

În spațiul public s-a tot discutat de o majorare a TVA din 2025. Aceasta ar fi cea mai simplă variantă pentru Guvern, însă acest lucru ar însemna ca toți românii să fie afectați. PSD s-a opus unei astfel de măsuri.

Aud de măriri de TVA. Este exclus așa ceva. Este cea mai simplă abordare pe care o poate avea un guvern, astfel încât să împartă o povară, indiferent de ce venituri ai.

Nu cred că România își permite anul viitor să aibă măriri de taxe și impozite. România trebuie să facă o analiză și avem reforma fiscală în continuare acolo, în zona de excepții. Și știm foarte bine că orice decizie luată în 2025 are efecte fiscale în anul fiscal 2026, a declarat premierul Marcel Ciolacu, la întâlnirea cu antreprenorii.

Conform premierului, o astfel de măsură fiscală ar crea inechitate socială și ar mări decalajele dintre cei cu venituri mici și medii, pe de o parte, și cei cu venituri mari și foarte mari, pe de altă parte.

Creșterea TVA ar însemna ca toată lumea să suporte o povară egală, indiferent de nivelul veniturilor.

PSD ia măsuri pentru creșterea veniturilor românilor

Prin măsurile adoptate și susținute de PSD, nivelul de trai al românilor a crescut constant, salariul mediu în plată ajungând la peste 1.000 de euro pe lună, iar salariul minim a fost majorat, din nou, cu încă 400 de lei, de la 1 iulie.

Și pensiile urmează să se majoreze în baza recalculării din noua lege a pensiilor, de la 1 septembrie.

În același timp, sub guvernarea lui Marcel Ciolacu, în România s-au făcut cele mai multe investiții, fiind pentru prima dată când țara noastră a avut creștere economică bazată pe investiții, și nu pe consum.

CITEȘTE ȘI: