Parlamentul României este este bicameral, fiind alcătuit din Senat și Camera Deputaților. Parlamentul este organul reprezentativ suprem și unica autoritate legiuitoare a României.

Spre deosebire de alte țări cu parlament bicameral, în țara noastră diferența dintre atributele celor două camere este mică, o lege trebuind să fie votată de ambele camere pentru a fi promulgată.

Constituția României definește, în articolul 75, situațiile în care Camera Deputaților este prima cameră sesizată, și astfel cea care are decizia finală în caz de divergențe. Senatul este prima cameră sesizată în toate celelalte situații.

Proiectele de legi și propunerile legislative se supun spre dezbaterea primei camere sesizate, care trebuie să se pronunțe într-un termen de 45 de zile (sau 60 de zile, în cazuri speciale), altfel proiectul este considerat adoptat.

După adoptarea sau respingerea proiectului sau a propunerii legislative, cealaltă Cameră decide definitiv, iar dacă aceasta este de acord, propunerea este adoptată, altfel este rolul primei camere sesizate de a da o decizie definitivă.

Parlamentul împreună cu Guvernul au și dreptul de inițiativă legislativă. De asemenea, o propunere legislativă poate fi înaintată și de către un grup de minim 100.000 de persoane cu drept de vot din cel puțin un sfert din județele țării.

Ședințele celor două camere se desfășoară separat, articolul 65 din Constituția României definind situațiile în care au loc ședințe comune.

Membrii Camerei Deputaților și ai Senatului sunt aleși prin vot universal în cele 42 de circumscripții electorale, corespunzătoare celor 41 de județe și Municipiului București.

Sistemul electoral este unul proporțional (membrii se aleg din toate partidele care au depășit pragul electoral de 5% din totalul voturilor exprimate în baza unui algoritm).

În Camera Deputaților mai sunt primiți și câte un reprezentant al fiecărei minorități naționale recunoscute.

Alegerile se țin o dată la patru ani, și sunt făcute printr-un sistem de reprezentare proporțională cu vot în colegii uninominale. Ultimele alegeri au avut loc în 11 decembrie 2016, dar alegerile din acest an au fost date peste cap de pandemia de coronavirus.

Klaus Iohannis, despre alegerile parlamentare: „Dacă nu se pot ține în siguranță, ar trebui amânate”

Președintele Klaus Iohannis a anunțat, pe 28 aprilie, într-o primă conferință de presă susținută de la debutul epidemiei de coronavirus că nu va tolera faptul de a avea alegeri sub semnul pandemiei, dacă românii vor fi expuși.

„Să facem alegeri, atunci când nu mai există un pericol pentru populație. Îmi doresc să reușim în această toamnă să avem alegeri locale și la termen, sfârșitul lui noiembrie-începutul lui decembrie, alegeri parlamentare”, a precizat Klaus Iohannis.