Ce trebuie să faci primăvara pentru a avea o sănătate de fier. Secretul bunicii Maria, ajunsă la 94 de ani
Ce trebuie să faci primăvara pentru a avea o sănătate de fier? Maria Lupu, o bătrână ajunsă la 94 de ani, povestește ce ar trebui să facem atunci când me îmbolnăvim, fără să apelăm la zeci de pastile.
Femeia a crescut 8 copii, fără să îi ducă la spital! Bătrâna din comuna Valea Seacă din județul Iași nu a consumat niciodată pastile.
”Leacurile băbești au existat atunci când medicamentele nu existau, acum sunt luate în râs, pentru că tinerii au o problemă, o tuse, o durere de cap sau o durere în piept, se duc la spital. Iau o sacoșă de medicamente, după rămân uimiți și se întreabă de ce după două săptămâni de la tratament au răcit iar. Așa fac și cu copiii mici, dacă tușesc, ajung la spital. Am născut opt copii și au fost sănătoși, fără pastile.
Dar nu asta este problema, atunci oamenii erau mai sănătoși din fire, mâncau mai bine, munceau mai bine și nu se stresau atât de mult. După o zi pe câmp, mai aveau putere și să aibă grijă de copii, să facă treabă în gospodărie, să se spele și să se odihnească. Atunci te culcai devreme pentru că nu aveai ce să faci, mâncai numai sănătos, numai din grădina ta, n-aveai cum să te îmbolnăvești, nu era atât de multă supărare încât să te îmbolnăvești mintal și să fii nevoit să iei pastile. De asta pe timpuri funcționau leacurile băbești”, a povestit Maria Lupu, scrie bzi.ro.
”Era și pe atunci boală, dar lumea parcă nu o băga așa în seamă”
Bătrână spune că plantele au fost ajutorul de nădejde să își crească sănătoși cei opt copii.
”Era și pe atunci boală, dar lumea parcă nu o băga așa în seamă. Pentru răceală se fierbeau tărâțe, se puneau într-un prosop și după se punea pe piept, era leac pentru tuse. Dacă nu funcționa, atunci dădeam pe răzătoare cartofi, îi amestecam cu oțet, puneam totul într-un prosop, apoi pe oricare zonă durea. De cele mai multe ori, cartoful era folosit pentru a trage curentul. Pentru durerea de genunchi, culegeam hrean, îl fierbeam și cu o cordică îl legam de genunchi, știu că-l puneam și la gât când copiii aveau dureri, tot pentru durerea în gât foloseam și ceapă. Pentru durerea de stomac făceam ceai din pelin.
Este o plantă amară, e grețoasă când o bei, dar este bună pentru problemele la stomac, îți curăță tot organismul. Pentru a îmbunătăți circulația se folosea apă de urzici. Urzicile erau bune pentru orice, te scăpau în special de durerile de oase. Bărbatul meu a fost cioban și în fiecare sezon în care apăreau urzicile aducea acasă un sac întreg, aveam mâncare pentru o lună de zile. Leacurile băbești sunt diferite de la sat la sat. Mai întrebai vecinii, dacă făceai tot ce știi și nu funcționa, cereai o părere, un sfat, o plantă pe care nu tu o aveai. Parcă și bunătatea oamenilor te ajuta să nu te îmbolnăvești”, povestește bătrâna.
”Toată primăvara și vara culegeam tot felul de plante”
Bătrâna mărturisește că toate plantele care cresc pe câmp au proprietăți de vindecare, fiind bune și pentru a preveni boala.
”Ca să previi boala se folosea ceai, toată primăvara și vara culegeam tot felul de plante, mușețel, tei, soc, gălbenele, mentă, ca să fac ceai la iarnă. Orice plantă era bună, mușețelul era bun și pentru cine nu putea să doarmă. Pentru pete, mâncărimi sau pentru rănile pe care și le făceau copii de la joacă foloseam cremă de gălbenele, pe care o făceam din untură de porc și gălbenele din grădină.
Dacă nimic din ce am spus eu până acum nu funcționa, atunci puneam o ulcică de rachiu pe plită și eram sigură că scap de orice boală. Rachiul era medicament în special pentru durerile de cap și te ajuta și să digeri. Bărbații, și nu numai, beau rachiu înainte de fiecare masă. Acum ce părinte mai dă o gură de rachiu la copil, atunci era medicament, acum se iau antibiotice, este o generație mai fricoasă. Are încredere în orice, mai puțin în Dumnezeu și în ceea ce spun bătrânii. Să nu credeți că bătrânii vorbesc din povești, au trecut și ei prin multe, ar trebui ascultați mai des. Să asculți de bătrâni este un leac băbesc”, mai spune Maria Lupu.
Sursa foto: Pexels.com