Antarctica a luat contact cu virusul în perioada în care epidemia s-a instalat pe ultimele vase de croazieră ale sezonului, dar boala nu a ajuns pe ţărmurile continentului.
Deşi nu există o populaţie autohtonă oficială, aproximativ cinci mii de oameni, în mare parte cercetători, locuiesc în prezent în cele 80 de baze de pe continent, scrie Mediafax. Printre aceştia se numără şi Keri Nelson, coordonator administrativ la staţia Palmer din Insula Anvers, cea mai nordică staţie americană din Antarctica.
„Nu cred că există nimeni aici, în acest moment, care să nu fie recunoscător că este în siguranţă”, a povestit ea pentru CNN.
Deşi cei din Antarctica sunt deconectaţi din punct de vedere geografic de pandemie, aceştia rămân ancorați la evoluţia crizei noului coronavirus. „Am citit foarte mult despre dinamica situaţiei”, explică Nelson, care a lucrat pe continentul îngheţat în perioada sezonelor de iarnă şi de vară începând cu anul 2007. „Simt că este datoria mea ca om să asist la ceea ce se întâmplă în lume.”
Robert Taylor este detașat la staţia de cercetare Rothera de pe insula Adelaide, în largul coastei de vest a Peninsulei Antarctice. Tânărul de 29 de ani, originar din Scoţia, activează ca ghid de teren.
„Îmi amintesc de rapoartele din China, de la începutul lunii ianuarie”, a povestit Taylor, care a ajuns în Antarctica în urmă cu jumătate de an. „Credeam că e ceva minor, care nu m-ar putea afecta. E ca şi cum ai fi pe lună şi ai privi în jos. Poţi vedea ce se întâmplă, dar este atât de departe!”