Combaterea consumului de droguri: soluții pentru o Românie echilibrată

Cred într-o Românie în care tinerii sunt încrezători, au abilitățile necesare pentru a se adapta revoluției tehnologice, sunt sănătoși și, mai ales, sunt liberi de capcana drogurilor. Totuși, realitatea ultimelor două decenii ne prezintă o altă poveste: consumul de droguri a crescut cu peste 80%, devenind o problemă care afectează aproape toate straturile societății. Între 20% și 50% dintre tinerii între 16 și 25 de ani au încercat substanțe interzise. Ce am făcut greșit? Și, mai important, ce putem face mai bine?

În ciuda eforturilor statului, bazate în principal pe pedepse și incriminare, fenomenul se extinde rapid. Am contribuit, în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, la o schimbare profundă de abordare, punând prevenția în centrul strategiei. Anul acesta, Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor (ANPCDDA), aflată în coordonarea Prim-Ministrului, a primit misiunea de a redefini modul în care România abordează această problemă.

EXTERNE Cum reacționează Europa la concesiile teritoriale ale Ucrainei. Șefa MI6 spune că Marea Britanie e dedicată apărării Ucrainei

13:39

EXTERNE A plătit 227.000 de euro pe o casă cu vedere la mare, dar în trei luni a fost nevoit să o demoleze. Ce a pățit un bărbat din Marea Britanie

13:35

Probabil experiența mea din domeniul educației mă face să spun că școala are un rol esențial în lupta cu acest flagel. Încă din primii ani de școală trebuie să explicăm copiilor impactul negativ al drogurilor și efectele asupra viitorului lor, dar într-o discuție deschisă, cu explicații adaptate vârstei lor și de către persoane care au aptitudinile și experiența de a face eficient acest lucru.

Cum construim o strategie bazată pe prevenție care să funcționeze? Comparând lacunele abordărilor noastre cu standardele internaționale, identificăm trei direcții esențiale: (1) evitarea discuțiilor despre substanțe acolo unde nu sunt necesare, înlocuindu-le cu alternative pozitive; (2) abordarea corectă a subiectului atunci când este cazul și (3) gestionarea consumului existent pentru a preveni tragediile.

Când nu vorbim despre substanțe: dezvoltarea comportamentelor pozitive

Ce-ar fi dacă am putea preveni consumul de droguri fără să rostim măcar cuvântul „drog”? Specialiștii internaționali spun că „cele mai eficiente campanii antidrog nu vorbesc despre droguri” – și au dreptate. Cercetările ultimelor decenii dezvăluie un adevăr surprinzător: campaniile din anii 1980-2000, bazate pe tactici înfricoșătoare sau moralizatoare, au stârnit, paradoxal, curiozitatea față de substanțe. Elevii expuși la astfel de mesaje au consumat mai mult decât cei care nu au participat la ele.

Soluția? Să investim în copiii noștri încă de la 6-10 ani, dar nu vorbind despre pericole, ci construind caractere puternice. Programe precum „Jocul bunelor moravuri” („Good Behaviour Game”) fac exact asta: încurajează colaborarea, gândirea critică și comportamentele pro-sociale prin joc și recompense. Aplicat regulat, ani la rând, acest program nu doar previne consumul de substanțe, ci îmbunătățește performanța școlară, reduce anxietatea, depresia și violența. În țări ca SUA, Belgia, Olanda sau Estonia, rezultatele sunt uimitoare: indicatorii negativi s-au redus cu până la 100%. Dacă vrem o schimbare serioasă, trebuie să învățăm din aceste exemple. România are nevoie de o astfel de abordare, bazată pe știință, nu pe reflexe învechite.

Cum și când vorbim despre substanțe?

Când ajungem la adolescență, bazele puse în copilărie fac diferența. Dar cum vorbim cu tinerii despre substanțe fără să le trezim curiozitatea sau să-i speriem inutil? Răspunsul vine de la Organizația Mondială a Sănătății: evităm mesajele alarmiste, tonul moralizator sau poveștile foștilor consumatori. Acestea nu funcționează – ba chiar pot face rău.

Campaniile eficiente pentru adolescenți sunt interactive, structurate în zeci de sesiuni săptămânale, derulate ani la rând, și conduse de profesioniști din sănătate, nu de poliție sau justiție. Aceste sesiuni îi învață pe tineri să ia decizii, să reziste influențelor negative și să înțeleagă efectele imediate ale consumului, fără exagerări. La fel de important, ele corectează miturile și prejudecățile perpetuate de campaniile tradiționale, care au creat stigmat, frică și ascundere. Nu vi se pare logic să vorbim cu tinerii într-un mod care să-i încurajeze să își depășească problemele și să se informeze, nu să-i sperie?

Prevenirea tragediilor și reducerea riscurilor

Când tinerii devin adulți, realitatea devine complexă. Tot mai mulți români consumă substanțe interzise, iar pentru unii, consumul devine o problemă gravă: abuz, adicție, consecințe medicale sau penale. Ce facem cu acești oameni? Îi pedepsim sau îi ajutăm? Aici prevenția înseamnă reducerea riscurilor și prevenirea tragediilor.

Statul trebuie să recunoască această criză ca pe o problemă de sănătate publică. Nu mai este vorba despre a preveni debutul consumului, ci despre a gestiona consumul existent pentru a evita supradozele, accidentele sau dramele. Cum? Prin informarea despre consumul responsabil, chiar și pentru substanțe ilegale, dar și prin facilități de testare. Aceste măsuri nu încurajează consumul – ele salvează vieți.

„Fiecare țară își merită problemele pe care le are cu substanțele”, spunea Antonio Costa, fost șef al Agenției Europene Antidrog. Eu cred că România merită mai mult: merită o prevenție inteligentă, care să protejeze generațiile viitoare, și o abordare umană, care să salveze viețile celor care au nevoie de ajutor. Am contribuit și voi continua să contribui la această schimbare. România are nevoie de politici publice care pun prevenția și sprijinul pe primul loc, iar aceasta este și datoria noastră față de noua generație – care are dreptul la un viitor sănătos și liber.

Mulțumesc lui Vlad Zaha pentru discuții și idei.