Cum arată cetatea scufundată Ada Kaleh în albia Dunării. ARGONAUȚII au fost primii care au menționat-o în legendele lor
Cetatea Ada Kaleh, menționată în legende de acum mii de ani, a fost acoperită în 1970 de apele lacului de acumulare al hidrocentralei Porțile de Fier I. Acum, structura poate fi văzută într-o imagine realizată cu o ecosonda multifasciculator (MBES).
O ecosondă multifascicul (MBES) este un tip de sonar utilizat pentru a cartografia fundul mării. Acesta emite unde acustice în formă de evantai sub transmițătorul său. Timpul necesar pentru ca undele sonore să se reflecte pe fundul mării și să se întoarcă la receptor este utilizat pentru a calcula adâncimea apei.
Ada Kaleh, în traducere Insula Cetății, se găsea la circa 3 km în aval de Orșova și avea o dimensiune de 1,7 km lungime și circa 500 m lățime. Era populată de aproximativ 600 de turci.
Mica insulă a acumulat istorii și legende pentru mai multe perioade, scrie Historia. Argonauții au fost primii care au menționat-o în legendele lor, căutând miticul pământ Colchis și lâna de aur. Legenda spune că această mică bucată de pământ avea climă asemănătoare cu a pământurilor lor din sud.
Argonauții au fost primii care au menționat-o în legendele lor
Hercule, care a navigat cu argonauții pe această insula, a adus măslinul în lumea antică. Românii o menționează ca fiind locul unde legiunile lor au trecut Dunărea pentru prima dată, înainte că geniul lui Apolodor din Damasc să construiască un pod peste ea. Austria și Turcia au luptat pentru ea pe o durată de cinci sute de ani
A fost primul pod de pontoane (din Primul Război Dacic n.t.), au aliniat și au legat bărcile de insulă după ce i-au alungat pe dacii ce o locuiau. Insula avea o poziție importantă și din punct de vedere strategic, se știa că acel care o stăpânea, conducea și navigația pe Dunăre.
Din această cauză și-a schimbat adeseori proprietarii și era un loc unde s-au dat numeroase bătălii. Austria și Turcia au luptat pentru ea cel mai mult timp, pe o durată de cinci sute de ani. La sfârșitul secolului al XVII-lea, din ordinul împăratului Leopold, austriecii au construit o fortăreață pe dealul Alion de pe insulă, iar o jumătate de secol mai târziu au extins-o, așa încât avea cinci turnuri, patru de colț și unul cu tranșee.
F. Kanitz a notat că pe malul sârbesc s-a ridicat Fortul Elisabeta numit astfel după împărăteasa austriacă, era legat de cetatea de pe insulă printr-un tunel pe sub Dunăre. Rămășițele acestei fortificații sunt încă vizibile pe partea sârbă. Pe vremea aceea existau: o cazarmă, un spital și o biserică pe insulă. Austriecii au fost înlocuiți curând de turci, care și-au așezat locuitorii și au construit o moschee pe locul cazărmii lor. De atunci până la scufundarea insulei în 1970 a fost locuită de turci, notează ziaruldeiasi.ro
Sursa foto: Captură