Dacă atunci când le spunem ”pis pis pis”, pisicile reacționează imediat și se apropie de noi, atunci când le spunem „câț” sau „zât” efectul este exact același, chiar dacă intenția naostră este să o alungăm. Motivul este unul simplu: si Ț-ul, și Z-ul – sunt pe aceeasi frecvență cu S-ul.
Oamenii au dezvoltat de-a lungul vremii diverse tipuri de sunete prin care să comunice cu aceste animale, sunete care, ulterior, au fost adaptate în funcție de limba maternă, existând și studii științifice în acerst sens. Acestea se transmit apoi de la părinţi la copii, întotdeauna în limba maternă.
În general, pisicile sunt animale independente și fac doar ceea ce vor ele, fără să țină cont de ceea ce dorește stăpânul. Și asta, nu pentru că nu ar înțelege că stăpânul le cere ceva, căci pisicile sunt animale foarte inteligente, dar pur și simplu nu le pasă, ele fac doar ce vor ele.
Rozătoarele comunică pe o frecvenţă ridicată, iar pisicile au fost nevoite să evolueze pentru a le detecta. Astfel, urechile mari în formă de pâlnie şi craniile mici le permit pisicilor să perceapă sunetele emise de pardă lor, scrie acasa.ro.
Aceste aspecte şi frecvenţa pe care funcţionează ”ț”-ul din câț sau ”z”-ul din zât, ca și “s” -ul din “pis-pis-pis” explică de ce pisicile devin atente când îl aud. Odată ce felină este capabilă să stabilească că sursa sunetului captat de urechi nu reprezintă un pericol, vor deveni interesate să vină să exploreze.