DECLARAȚIE. Kelemen Hunor despre votul pentru instituirea zilei de 15 martie ca sărbătoare a maghiarilor„Mă aștept la un gest politic din partea românilor”

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, marți, că se așteaptă ca Parlamentul României să voteze, miercuri, Legea care vizează declararea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunității maghiare din România, pentru a arăta că „românii și maghiarii nu sunt vrăjmași”.

Kelemen Hunor a declarat, marți, la Cluj-Napoca, într-o conferință de presă comună cu ministrul de Externe al Ungariei, Szijjarto Peter, că, deși românii și maghiarii privesc diferit istoria, trebuie să trăiască pentru viitor.

„Mă aștept la un gest politic din partea românilor”

„Mă aștept la un gest politic din partea românilor ca proiectul de lege prezentat acum doi ani și care ține de ziua de 15 martie, eu mă aștept ca, miercuri, Parlamentul să voteze în favoarea acestei legi, dacă a ajuns pe ordinea de zi. Prin acest fapt să arătăm că nu suntem vrăjmași, românii și maghiarii. Cunoaștem istoria fiecare dintre noi, interpretăm fiecare diferit istoria, înainte și după Trianon, dar, totuși, trebuie să trăim pentru viitor”, a spus Kelemen.

Acesta a subliniat că ziua de 4 iunie, când se aniversează Tratatul de la Trianon, este una de bucurie pentru români, dar nu și pentru maghiari.

„Nu ne puteți cere să celebrăm această zi, așa cum nu puteți cere unui copil să celebreze moartea mamei”

„Nu ne puteți cere să celebrăm această zi, așa cum nu puteți cere unui copil să celebreze moartea mamei. Dar, totuși, putem să proiectăm un viitor împreună pentru că în această regiune avem nevoie unii de ceilalți și trebuie să trăim în pace și respect reciproc”, a mai spus președintele UDMR.

Inițiativa legislativă a fost depusă de UDMR în 2017 și a fost una din temele de negociere în Parlament între PSD-ul condus de Liviu Dragnea și Uniune

Proiectul de lege care stabilește ca data de „15 martie – sărbătoare a maghiarilor” intră la vot final, miercuri, în Camera Deputaților. Inițiativa legislativă a fost depusă de UDMR în 2017 și a fost una din temele de negociere în Parlament între PSD-ul condus de Liviu Dragnea și Uniune. De precizat este că pe 15 martie este sărbătoare naţională a Ungariei, în amintirea revoluţiei de la 1848 și se sărbătorește Ziua maghiarilor de pretutindeni.

Proiectul de lege prevede consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunității maghiare din România. De asemenea, în localităţile unde trăiesc persoane aparţinând comunităţii maghiare, autorităţile publice pot organiza manifestări cultural artistice dedicate momentului, iar angajatorii le pot acorda maghiarilor din România o zi liberă pentru a participa la manifestări.

Proiectul de lege depus de UDMR în 2017 a primit raport favorabil din partea comisiei juridice la Senat dar în plen a fost respins . De mai bine de doi ani zace în Camera Deputaților. Guvernul a emis în 2019 un punct de vedere negativ pe proiectul de lege iar comitetul liderilor de grup de la Camera Deputaților au decis luni să pună în dezbatere pe ordinea de zi a plenului. Vezi aici fișa proiectului de lege.

Conform regulamentului intern, inițiativa legislativă urmează să primească un raport din partea Comsiei Juridice și apoi intră în dezbaterea plenului miercuri, 27 mai. Camera Deputaților este forul decizional în acest caz.

Inițiativa UDMR a fost folosită în repetate rânduri, în Parlament ca formă de negociere între PSD și UDMR

În perioada când PSD era condus de Liviu Dragnea, UDMR şi-a condiţionat votul pentru moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Grindeanu la schimb cerând adoptarea unor iniţiative de interes pentru maghiari, printre care și instituirea zilei de 15 martie ca zi a comunităţii maghiare din România.

PSD le-a promis celor de la UDMR că vor sprijini iniţiativele dorite de aceştia, dar după ce detaliile negocierii au apărut în presă, Liviu Dragnea a dat înapoi, iar legile maghiarilor au fost amânate.

În fiecare an, pe 15 martie este sărbătorită Ziua maghiarilor de pretutindeni, ca sărbătoare naţională a Ungariei, în amintirea revoluţiei de la 1848. Liderii revoluţionari maghiari au solicitat atunci împăratului de la Viena o serie de libertăţi constituţionale, dar şi unirea Transilvaniei cu Ungaria.